6,936 matches
-
cătunul Zimbru și satele vecine în speranța că aceste informații vor fi citite, păstrate și transmise mai departe generațiilor care vin. Am prezentat pagini din istoria adevărată a României, evident altele decât cele fabricate și impuse de tabloidele de serviciu. Săpând adânc, am scos la suprafață frumusețea limbii noastre, a tradițiilor și a credinței străbunilor noștri ; elemente definitorii ale neamului românesc păstrate cu mari sacrificii în urma unei lupte necontenite. Am aruncat o privire și asupra administrației locale. Unii n-au fost
Zece ani de la apariția Xpress Bălăbănești () [Corola-blog/BlogPost/340030_a_341359]
-
Străinul Ascuns în Adâncul Sufletului REALITATE ȘI ILUZIE - Călătorie prin Cronotopul Misterios al Lumii - Din Nou în Prăvălia Negustorului de Iluzii - Fragmente de Viață în Deșertul Citadin - Mesagerii Naturii pe Tărâmul Iluziei - Parcul Înverzit din Mijlocul Cenușiu al Orașului SEMNE SĂPATE ÎN TIMP - Autostrada Viselor Uitate la Cumpăna dintre Ani - Comemorarea Învierii lui Iisus Hristos - Cunoașterea Nesfârșită a Divinului Creator - Doar Timpul Îți Va Spune - Limbajul Naturii la Început de Primăvară - Mi-am Pus o Dorință în Prag de Primăvară - Un
CUPRINSUL VOLUMULUI „ÎNTÂMPLĂRI PE TĂRÂMUL ILUZIEI” de OCTAVIAN LUPU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340060_a_341389]
-
unui gospodar care a mai terminat vreo treabă prin curte. „N-am făcut-o cu eforturi teribile, să știți. Pentru că aici, trei săptămâni, șapte oameni, proprietari de tractoare cu remorci, au cărat pământul. Am plătit doar societatea care ne-a săpat cu un utilaj special. Restul, tot pământul a fost cărat voluntar de oamenii din sat. Doar am discutat cu ei, le-am spus și m-au ajutat. Ei, asta te ține într-o priză teribilă. Le aparții la un moment
În Vaslui, la nici 100 de km de Bălăbănești o comună model () [Corola-blog/BlogPost/339996_a_341325]
-
trecut de Urali mulți au murit. Vagoanele nu le-au deschis pînă dincolo de Volga. De-abia atunci ne-a dat de mîncare și i-am îngropat și pe cei care muriseră. S-au dus oamenii lîngă calea ferată și-au săpat cu lingurile gropi. Acolo i-au pus. A început a ne da apă și ne-au lăsat să ne scăldăm într-un rîu. Pe mine oamenii m-au ajutat. Da’ eu tot eram să mă înec. Am ajuns la sfîrșitul
Dan Cristian Turturică () [Corola-blog/BlogPost/340008_a_341337]
-
ziceau “Vot moldovanschii Iisus Cristos”, pe românește, uite-l pe Iisus Cristos moldoveanul, a trecut pe aicea. Și rîdeau. Rîdeau de tălpile mele. Cînd am văzut că nu pot a mă întoarce acasă, am început a lucra pe la oameni. Rîneam, săpam gropi pentru cartofi, scoteam bălegarul din grajduri de la oameni, cu mîna-l luam și-l dădeam afară, lemne tăiam, le despicam pe achipuite și totul numai pe mîncare. Gropi am săpat multe. Mii de gropi. Io și-acuma că sînt bătrîn
Dan Cristian Turturică () [Corola-blog/BlogPost/340008_a_341337]
-
mă întoarce acasă, am început a lucra pe la oameni. Rîneam, săpam gropi pentru cartofi, scoteam bălegarul din grajduri de la oameni, cu mîna-l luam și-l dădeam afară, lemne tăiam, le despicam pe achipuite și totul numai pe mîncare. Gropi am săpat multe. Mii de gropi. Io și-acuma că sînt bătrîn îți săp matale gropi, dar atunci cînd eram tînăr! Omul cela pentru care săpam gropile făcea dintîi un șanț dimprejur cu hîrlețul. Eu îi achipuiam marginile și săpam după aceea
Dan Cristian Turturică () [Corola-blog/BlogPost/340008_a_341337]
-
pentru cartofi, scoteam bălegarul din grajduri de la oameni, cu mîna-l luam și-l dădeam afară, lemne tăiam, le despicam pe achipuite și totul numai pe mîncare. Gropi am săpat multe. Mii de gropi. Io și-acuma că sînt bătrîn îți săp matale gropi, dar atunci cînd eram tînăr! Omul cela pentru care săpam gropile făcea dintîi un șanț dimprejur cu hîrlețul. Eu îi achipuiam marginile și săpam după aceea în jos. Pînă zicea el: stai! Uneori așa gropi săpam de-adînci, că
Dan Cristian Turturică () [Corola-blog/BlogPost/340008_a_341337]
-
-l dădeam afară, lemne tăiam, le despicam pe achipuite și totul numai pe mîncare. Gropi am săpat multe. Mii de gropi. Io și-acuma că sînt bătrîn îți săp matale gropi, dar atunci cînd eram tînăr! Omul cela pentru care săpam gropile făcea dintîi un șanț dimprejur cu hîrlețul. Eu îi achipuiam marginile și săpam după aceea în jos. Pînă zicea el: stai! Uneori așa gropi săpam de-adînci, că o zi se căzneau să mă scoată din ea. La mine era
Dan Cristian Turturică () [Corola-blog/BlogPost/340008_a_341337]
-
Gropi am săpat multe. Mii de gropi. Io și-acuma că sînt bătrîn îți săp matale gropi, dar atunci cînd eram tînăr! Omul cela pentru care săpam gropile făcea dintîi un șanț dimprejur cu hîrlețul. Eu îi achipuiam marginile și săpam după aceea în jos. Pînă zicea el: stai! Uneori așa gropi săpam de-adînci, că o zi se căzneau să mă scoată din ea. La mine era coadă mare. Oamenii mă luau pe rînd ca să le fac treburile pe care vi
Dan Cristian Turturică () [Corola-blog/BlogPost/340008_a_341337]
-
bătrîn îți săp matale gropi, dar atunci cînd eram tînăr! Omul cela pentru care săpam gropile făcea dintîi un șanț dimprejur cu hîrlețul. Eu îi achipuiam marginile și săpam după aceea în jos. Pînă zicea el: stai! Uneori așa gropi săpam de-adînci, că o zi se căzneau să mă scoată din ea. La mine era coadă mare. Oamenii mă luau pe rînd ca să le fac treburile pe care vi le-am spus. Io așa trăiam. Un om mă lua să-i
Dan Cristian Turturică () [Corola-blog/BlogPost/340008_a_341337]
-
de-adînci, că o zi se căzneau să mă scoată din ea. La mine era coadă mare. Oamenii mă luau pe rînd ca să le fac treburile pe care vi le-am spus. Io așa trăiam. Un om mă lua să-i sap o groapă. El mă hrănea și mă ținea cît îi munceam. După aceea venea altul care mă lua să muncesc și acela mă ținea în continuare. Dar așa se făcuse regulă în sat cu mine că dacă eu îi terminam
Dan Cristian Turturică () [Corola-blog/BlogPost/340008_a_341337]
-
Drumul Taberei, chinurile facerii nu arată decât impotența totală a tuturor guvernelor și primarilor Capitalei de până acum și lipsa vocației de a construi. E facil să dai tunuri schimbând la câteva săptămâni ghivecele cu flori din oraș decât să sapi în măruntaiele pământului sau să treci cu autostrada printr-un deal fără ca acesta să o ia la vale. Acesta este marele clivaj din societate, acesta este principalul mesaj pe care actuala majoritate PSD-ALDE nu dorește și nu reușește să-l
Conjurația imbecililor. Șoferii, secretarele și rândașii partidului s-au instalat în funcții și se pregătesc să ne conducă () [Corola-blog/BlogPost/339215_a_340544]
-
coșuri de fructe, dar nu urcă pe culme țăranii, ci le poartă acasă, în spinare, gârboviți, și se pierd printre frunze. Au prea multe de făcut și nu se duc să-l vadă pe pustnic, țăranii, însă coboară, urcă și sapă vârtos. De le e sete, sug vinul din sticla dusă la gură și ridică privirea spre culmea arsă de soare. Dimineața pe răcoare se întorc deja vlăguiți de lurul din zori, iar de trece un cerșetor, apa toată pe care
Meseria de a trăi. Jurnal 1935-1950 () [Corola-blog/BlogPost/339284_a_340613]
-
autoarea urmărește, timp de doar câteva luni, prezența regizorului mutat împreună cu soția sa la Teatrul Național al orașului de pe Someș. Dar visul reunirii în Cluj a Cercului literar de la Sibiu n-a mai avut când să devină realitate, pentru că boala sapă nemilos, artistul murind prea devreme, la 26 decembrie 1962, când umbra doliului se întinde peste cetatea universitară de pe Someș, unde Anca Sîrghie tocmai își începuse studenția. Noul volum al Ancăi Sîrghie, intitulat “Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai”, configurează
Antonia Bodea: O carte de colecție – Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai () [Corola-blog/BlogPost/339333_a_340662]
-
Ne-au dus la Adrianopol, pe urmă, la Constantinopol și de aici cu trenul, spre Bagdad, până la localitatea Alep (Alep este un oraș din Siria, cu cca 1,7 mil. locuitori astăzi, n.r.). Ne-au dat jos, punându-ne la săpat tuneluri pe sub munte. Erau acolo fel de fel de oameni: români, ruși, italieni, sârbi, francezi, englezi, indieni și chinezi. Mâncam pâine și o porție de pilaf îndulcit cu smochine. De prin munte, mâncam poame ca portocale, smochine, roșcove. Soldații se
Mărturii* deosebite de pe vremea ocupației (Primul Război Mondial) () [Corola-blog/BlogPost/339370_a_340699]
-
zădărnicie, de abandon: M-agăț de un pai/ Și paiul se frânge/ La prima atingere a mea./ M-agăț de un pai/ Și paiul sângeră -/ Nu pot nimic schimba.../ Timpul - pelerin înghețat, cugetă/ Înțepenind peisaje în nod,/ Crepusculare gândurile șuieră/ Săpând grote uriașe în tot./ M-agăț de un pai/ Și paiul se frânge/ La prima atingere a mea./ M-agăț de un pai/ Și paiul sângeră -/ Nu pot nimic schimba...// (Perindare) Poeta Tatiana Dabija pare stăpânită de o neliniște plămădită
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni () [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
știut noi de ea. Apoi, am plecat singur. Departe. Într-un sat. În Transilvania. Acolo era o altă grădină fără gard. Și un vecin. Și el a spus: grădină asta este a voastră. Și am luat-o de la capăt. Gard. Săpat. Lucrat. Când am terminat, am coborât dealul în pantă, pe care era grădină, si am trecut strecul, în sat. peste vale. Știam locurile astea. Dar oamenii? Mă mai știau? Parcă, parcă, ne mai salutăm. Mult timp am trăit cu sentimentul
Liviu-Florian Jianu: Solemna ebrietate () [Corola-blog/BlogPost/339460_a_340789]
-
streșinilor, personalul școlii, învățători și profesori, unii ajutați de prieteni sau rude din sat, au vopsit ușile, cercevelele, tocăria, lamperiile, apoi, antrenând elevi, au făcut curățenie atât în interior cât și în exteriorul școlii, au trasat rondurile de flori, au săpat și au pus flori care se mai pretau atunci a fi sădite. În fruntea acestora, s-a distins, prin spiritul mobilizator și organizatoric, noul profesor de limba și literatura română, Ghenadie Grozavu, care se recomanda Giany, în timp ce sătenii aveau să
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment () [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
mor, / Cum unii de pe nalte creste de renume / În groapa de rușine mititei cobor. // Eu am văzut cum bat de moarte și-ți dau apă / Să reînvii pentru a fi bătut din nou, / Cum unul pus de altul groapă sieși sapă, / Cum unul doarme, altul trage ca un bou“. Atitudinea pe care o inspiră poemele, nu este de resemnare sau de îndârjire [justificată și prin aceasta, acceptabilă], după cum ne-am fi așteptat. În ciuda unei vieți în suferință injustă, iar titlul este
Nicolae Țurcanu: Poeme care nu dor sau Cartea dorului de viaţă () [Corola-blog/BlogPost/339608_a_340937]
-
valoare pe care se sprijină trăirea lirica o găsim în recunoștință, recunoștința față de mama, față de părinți: „În livadă cu meri, ceruite-n tăceri,/poame roșii, duceau dorul ierbii în ramuri,/odihnea sub un nuc umbră zilei de ieri,/chipul mamei sapă o icoană în geamuri./(...) Că un fulg de dorinți îi visăm pe părinți.” („Floare de recunoștință”, „În livadă cu meri”). Axa acestui univers o reprezintă tatăl: „Când a murit tata/A fost o zi ca oricare alta./ Dar soarele a
Liviu-Florian Jianu: Imnuri împotriva duplicitătii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339601_a_340930]
-
prin câteva simple cuvinte: “Știe Dumnezeu”, prin această complicitate cu divinitatea se creea un fel de înțelegere și acceptare a situației: dacă Dumnezeu știe, e bine. Înseamnă că de la El vin toate, chiar și năpastele: “De ce bunicii legau roșii, / De ce săpau ei doi, grădina, / Pesemne-așa știau, frumoșii, / Să se cunune cu lumina - // De ce tot repetau, tot anul, / Un fel de munci neistovite, / Pesemne-așa știa țăranul / Să coacă timpul, făcând pite - // De ce și banii în batiste, / Ce îi puneau, atât
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
Albăstrița, mânuită de negrul Comedy, fusese dată peste cap de o simplă armă de metal, utilizată ca ghioagă de un soldat oarecare. Eu știam că sabia de lumină spintecă orice, cu ea, Qui Gon Jin, în episodul „The Phantom Menace”, săpa intrări în pereți de oțel groși de un metru... Ce vremuri! Oricum, cu Roșioara lui crucită, bietul Vader ajunge să arate ca un activist de la Crucea Roșie, neînțeles, în fața femeii care îl sparge. E a treia superproducție de care dau
Star Wars – Forța se scoală () [Corola-blog/BlogPost/339000_a_340329]
-
navă, dar avem elementul surpriză. Ei nu știu că noi sîntem aici, în vreme ce noi știm că ei sînt aici!”. „Bine gîndit. Ssst!”, șuieră Oțel. „Mergi ghemuit, se pare că ajungem la ceva”. Mecaniscoadele clămpănitoare pătrunseră zornăind într-o încăpere enormă, săpată în rocă masivă și plină de felurite mașini ucigașe. Singura ființă omenească, dacă putea fi numit așa, era operatorul larșnic, ale cărui degete corupte țîșniră spre declanșatoare îndată ce-i localiză pe intruși. N-avea însă nici o șansă; razele țîșnite simultan
Șobolanii Spațiului () [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]
-
și locale. Observațiile celor care vor să smulgă azi România ținută prizoniera contractelor de miliarde din IT veșnic câștigate de cele câteva firme ale celor câteva persoane, între care Sebastian Ghiță și Irina Socol, sunt normale. Nu e nevoie să sapi prea mult ca să ai o imagine asupra batjocurii în care s-a lucrat. O tură pe net, o experiență neplăcută cu marele card de sănătate care se blochează la două zile, un drum la poștă pentru un amărât de plic
Ce urmează după ce Cioloș va aduce voluntari la Guvern să scoată statul din frăția mafiei IT () [Corola-blog/BlogPost/339139_a_340468]
-
care se dezvoltă infracționalitatea, scad statul și instituțiile sale și construiește climatul perfect care ajută structurile mafiote să se dezvolte. Există și un puțin adevăr în ce spune Traian Băsescu, pentru cine are ochi să-l caute și putere să sape după el. Așa e, o parte din banii furați s-au întors către proști sub formă de pixuri, brichete și sacoșe cu un kil de făină și o sticlă de ulei. Dar ce nivel satisfăcător al ROI (return of investment
Băsescu, de la „Arde-i pe corupți”, la „Grațiază-i pe corupți”: marea miză a scăpării Elenei Udrea de pușcărie () [Corola-blog/BlogPost/339228_a_340557]