2,488 matches
-
dar și oamenii în toată firea, să facă urări. În curtea primăriei era o sanie minunată din lemn, pe care o admirasem toată vara și care semăna cu sania lui Moș Gerilă, așa cum se numea Moș Crăciun pe vremea aceea. Sania era în stare bună și nu înțelegeam de ce nu este folosită. „În iarna asta voi face măcar o plimbare cu sania”, mi-am spus imediat ce am văzut că se așterne prima zăpadă. Într-o zi însorită de decembrie, când ninsorile
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
admirasem toată vara și care semăna cu sania lui Moș Gerilă, așa cum se numea Moș Crăciun pe vremea aceea. Sania era în stare bună și nu înțelegeam de ce nu este folosită. „În iarna asta voi face măcar o plimbare cu sania”, mi-am spus imediat ce am văzut că se așterne prima zăpadă. Într-o zi însorită de decembrie, când ninsorile s-au oprit, l-am luat pe nenea Turuianu și am plecat spre satul Cocârț, unde era un grup tradițional de
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
teatru popular, iar țăranii erau încântați să meargă la județ, unde, cu ani în urmă, luaseră premiul întâi la un festival de datini. Era pentru prima oară când munca pe care o făceam îmi oferea prilej de bucurie. Călătoria cu sania era o adevărată desfătare. Viața de la sat are și bucuriile ei simple, dar atât de adevărate! În ziua următoare am mers într-o comună învecinată, tot cu sania și am împrumutat costumele naționale pe care seara le-am trimis în
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
munca pe care o făceam îmi oferea prilej de bucurie. Călătoria cu sania era o adevărată desfătare. Viața de la sat are și bucuriile ei simple, dar atât de adevărate! În ziua următoare am mers într-o comună învecinată, tot cu sania și am împrumutat costumele naționale pe care seara le-am trimis în satul Cocârț. Când m-am întors în sat, ninsoarea se oprise și se lăsase gerul. Printr-o spărtură de nor, soarele zâmbea privind înapoi spre ziua care tocmai
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
ianuarie erau frumoși și mulți. Numai inginerii zootehniști știau câți miei sunt cu adevărat. Ar fi trebuit să știm și noi, dar cine stătea să numere animalele? Cele mai multe oi fătau gemeni, dar zootehniștii nu înregistrau decât unul. Ne deplasam cu sania după încheiat contracte de la populație. Țăranii nu erau bucuroși și uneori nu ne primeau în casă. Alteori refuzau să le încheie, iar aceia care, totuși, le semnau refuzau categoric să crească un porc pentru contract. Imediat ce aflau că am sosit
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
asculta acum. Mă purtam blând cu el și aveam grijă să nu plec pe teren fără a-i da să mănânce ovăz și să bea apă proaspătă. Când era zăpadă mare și trebuia să merg pe teren, înhămam calul la sanie. În zilele reci și umede, echipată cu cizme de cauciuc în picioare și cu pelerina galbenă de ploaie adusă din Germania de fiica lui tanti Maria din satul Boiereasca, îmi acopeream picioarele cu pătura peste care puneam o folie de
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
admirau. Aceste formații aveau un ceva special ce te făcea să le acorz atenție. Tânărul Mihai Romaniuc, calfa formației din Dragalina, în fiecare an venea cu noi lucruri. Întrun an a venit cu un cort al ursarilor, montat pe o sanie, arătând viața ursarilor dar și dresura urșilor. La diferite festivaluri căiuții de la Victoria erau nelipsiți. Obiceiuri păstrate din familii în familii cu multă trudă, dar cel mai mult contează harul, înclinația și dăruirea dezinteresată. Erau mai multe categorii de vârstă
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
admirau. Aceste formații aveau un ceva special ce te făcea să le acorz atenție. Tânărul Mihai Romaniuc, calfa formației din Dragalina, în fiecare an venea cu noi lucruri. Întrun an a venit cu un cort al ursarilor, montat pe o sanie, arătând viața ursarilor dar și dresura urșilor. La diferite festivaluri căiuții de la Victoria erau nelipsiți. Obiceiuri păstrate din familii în familii cu multă trudă, dar cel mai mult contează harul, înclinația și dăruirea dezinteresată. Erau mai multe categorii de vârstă
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
cu locuitorii din Moeciu, Câmpulung, Vale Izei pentru limbi străine, construcții de webpagini pentru reclamă, cercetare calitativă ca să învețe să cunoască „eșantionul” reprezentativ de turiști, marketing, bune maniere comerciale (să nu se strâmbe la vegetarieni), condusul grațios al trăsuricii sau saniei (școli vocaționale de vizitii) și să pregătim, eventual la Academia de Teatru și Film, trupe de speriat turiștii de Halloween la puținele noastre castele și cetăți medievale. Eventual mai putem dezvolta învățământul artistic de produs portrete la comandă pentru turiști
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
propriu de clasa medie milenaristă, care-și permite o noapte la hotel, un bulz la Șura Dacilor și cîteva ceasuri de hlizit cu punga pe zăpadă. în plan competițional nu se face nimic. Există, firește, federații de schi, biatlon, bob, sanie și altele. Ele papă banii de la buget și moțăie în anonimat. Televiziunile cu profil sportiv transmit zeci de ore de sporturi de iarnă pe săptămînă din străinătate, dar nici un minut de la noi. Federațiile nu fac nimic să și mediatizeze competițiile
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
spus băiatu, fără ca măcar să-și privească sora. Fetița a început să plăngă în timp ce Emanuel s-a avântat pe derdeluș, chiuind de bucurie. Lăbuș s-a lipit tăcut de picioarele Ioanei, înțelegându-i parcă supărarea. La un hop, pe la jumătatea pârtiei, sania s-a răsturnat și băiatul s-a trezit aruncat cât colo într-un troian de zăpadă.Din vârful dealului , toți au văzut ce s-a întâmplat. Ioanei i-au înghețat lacrimile pe fața și inima în piept de spaimă. S-
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
fantasme albe plopii înșirați se pierd în zare; Și pe-ntinderea pustie, fără urme, fără drum, Se văd satele pierdute sub clăbucii albi de fum. Dar ninsoarea încetează, norii fug, doritul soare Strălucește și dismiardă oceanul de ninsoare, Iat-o sanie ușoară care trece peste văi... În văzduh voios răsună clinchete de zurgălăi. Romanticii cădeau în melancolii în fața lacurilor. Pe Alecsandri îl umple de o surdă spaimă șuierul vîntului: Ziua scade: iarna vine, vine pe crivăț călare, Vântul șuieră prin hornuri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
bizar Spre-un port imaginar. G. BĂRGĂUANU G. Bărgăuanu cântă migrația vehiculelor cu roadele pămîntului(care cu grâu, butoaie de vin, putini de scrumbii, stoguri de fîn), și deși materiile sunt prozaice, tonul are solemnitate, învederată în acest cântec al săniilor: Alunecând pe roase tălpi de lemn, Înaintează săniile către-un semn Pe care marginile codrului îl fac Cu cîte-o mână albă de copac. În inima pădurilor adânci Subt albe policandre înghețate, Ca niște urme de comori uitate, S-ascund grămezi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Bărgăuanu cântă migrația vehiculelor cu roadele pămîntului(care cu grâu, butoaie de vin, putini de scrumbii, stoguri de fîn), și deși materiile sunt prozaice, tonul are solemnitate, învederată în acest cântec al săniilor: Alunecând pe roase tălpi de lemn, Înaintează săniile către-un semn Pe care marginile codrului îl fac Cu cîte-o mână albă de copac. În inima pădurilor adânci Subt albe policandre înghețate, Ca niște urme de comori uitate, S-ascund grămezi de lemne printre stânci. VIRGIL MOSCOVICI, D. N.
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
radiații infraroșii. Să observăm și caracteristicile mecanice ale elipsei. În rotație elipsa își modifică dimensiunea liniară caracteristică, aspect utilizat la construcția elementelor de reglare a curburii (de exemplu, schimbarea suprafeței de sprijin și prin aceasta o presiune diferită a tălpilor săniilor în raport cu caracteristicile zăpezii (Figura 12.b). În brevete este utilizată cama elipsoidală și un exemplu în acest sens îl constituie mecanismul de reglare a tensiunii firului la utilajele din industria textilă (Figura 12.c). Prin rotirea relativă a două sau
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Exerciții de creativitate. Proba 5 - Semnificația liniilor (Anexa 15, pagina 335): Exemplu de originalitate pentru „linie simplă verticală”: un șir de furnici este un răspuns original, spre deosebire de un băț. Exemplu pentru „trei linii curbe”: valuri, unde, aripi, coarne, șine de sanie, marginea unei fuste, leagăn, lebede, pești, vânt, etc. * Exerciții de creativitate. Proba 6 - Evenimente cu producere puțin probabilă (Anexa 15, pagina 335): Exemplu. Pentru exercițiul „Consecințe posibile ale pierderii proprietății apei de a îngheța” un subiect a dat răspunsurile: dispare
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Grija. De la mahalaua provinciei sau de la istorisirile cu amintiri despre cele două războaie T. va trece spre lumea cazonă și către erotism, ca în Diana (1969) sau în romanul Frumoasele garnizoanei (1969), reluat în altă variantă sub titlul Nuntă cu sănii (1980). Modelul care se conturează de acum înainte este Eugen Barbu, autorul oprindu-se la lumea interlopă. În Frumoasele garnizoanei protagonistul, un locotenent, este îndrăgostit până la obsesie de o dansatoare de la Alhambra și posibil prostituată, iar intriga se țese între
TEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
1964; Răgaz, București, 1965; Sub temelii, București, 1968; Diana, București, 1969; Frumoasele garnizoanei, București, 1969; Podul de foc, București, 1975; București, oraș de vis și de dor, București, 1977; Moartea boxerului, București, 1978; Din scrinurile regilor, Iași, 1979; Nuntă cu sănii, București, 1980; Din legendele Dunării, București, 1982; Corabia mistuită, București, 1983; Brelocuri, București, 1985; Zori în ceață, București, 1985; Pasagera, București, 1989. Repere bibliografice: Gabriel Dimisianu, „Microbuzul de seară”, GL, 1965, 4; Gabriela Adamesțeanu, „Port dunărean”, CNT, 1965, 4; Simion
TEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
1965, 8; Constantin Cubleșan, „Frumoasele garnizoanei”, TR, 1969, 49; Lucian Raicu, „Frumoasele garnizoanei”, RL, 1970, 2 ; Mircea Constantinescu, „Podul de foc”, RL, 1976, 4; Popa, Dicț. lit. (1977), 564; Dan Mutașcu, Un istratian, SPM, 1978, 416; Emil Manu, „Nuntă cu sănii”, RL, 1980, 17; C. Sorescu, Nunta cuvintelor, SPM, 1980, 503; Nicolae Ciobanu, „Din legendele Dunării”, „Viața militară”, 1983, 5; Valentin F. Mihăescu, „Corabia mistuită”, LCF, 1983, 49; Nicolae Paul Mihail, „Corabia mistuită”, SPM, 1983, 49; Aurel Martin, „Zori în ceață
TEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
să verifice? Totul era ca brigadierul să nu ne toarne. Am fost ulterior descoperiți, dar abia spre sfârșitul etapei de stuf. Cei care vroiau să facă norma, de frică, au Început să cadă. Și au Început să plece coșciugele cu săniile pe gheață, probabil la Periprava... unde era centrul de care aparțineam și de unde ne și alimentau. Probabil că nu eram prea departe de Periprava. Se adunau două-trei cadavre... Era frig și se păstrau. Probabil că aveau stație și anunțau că
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de care aparțineam și de unde ne și alimentau. Probabil că nu eram prea departe de Periprava. Se adunau două-trei cadavre... Era frig și se păstrau. Probabil că aveau stație și anunțau că veneau cu coșciugele, Îi lua, Îi puneau pe sanie și plecau cu ei pe canalul Înghețat. Știți cumva cine era la conducerea acestui centru de muncă? Nu i-am știut numele nici unuia. N-aveam cum să aflăm pentru că nici unu’ dintre ei nu venea. Îi spuneam „Măi, șarpe”, pentru că
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Bordeiul era grădina populară de vară.* Aspectul stradelor era cu totul altul cu 50 de ani în urmă. Iarna erau, parcă, mai multe căderi de zăpezi, iar primăria nu le ridica. Una din plăcerile bucureșteanului era să se plimbe cu sania. De cum se așeza zăpada în straturi groase și se făcea pârtie, apăreau săniile cu sutele. Nici o birjă nu mai circula și nici o trăsură particulară. Pe lângă numeroasele sănii birjărești erau multe sănii particulare, toate luxoase, cu mari rețele acoperind caii, cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
50 de ani în urmă. Iarna erau, parcă, mai multe căderi de zăpezi, iar primăria nu le ridica. Una din plăcerile bucureșteanului era să se plimbe cu sania. De cum se așeza zăpada în straturi groase și se făcea pârtie, apăreau săniile cu sutele. Nici o birjă nu mai circula și nici o trăsură particulară. Pe lângă numeroasele sănii birjărești erau multe sănii particulare, toate luxoase, cu mari rețele acoperind caii, cu șiruri dese de clopoței cari atârnau greu de gâtul lor și umpleau văzduhul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
primăria nu le ridica. Una din plăcerile bucureșteanului era să se plimbe cu sania. De cum se așeza zăpada în straturi groase și se făcea pârtie, apăreau săniile cu sutele. Nici o birjă nu mai circula și nici o trăsură particulară. Pe lângă numeroasele sănii birjărești erau multe sănii particulare, toate luxoase, cu mari rețele acoperind caii, cu șiruri dese de clopoței cari atârnau greu de gâtul lor și umpleau văzduhul cu zăngănitul. Un lucru care a dispărut complet din București este acest sunet de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Una din plăcerile bucureșteanului era să se plimbe cu sania. De cum se așeza zăpada în straturi groase și se făcea pârtie, apăreau săniile cu sutele. Nici o birjă nu mai circula și nici o trăsură particulară. Pe lângă numeroasele sănii birjărești erau multe sănii particulare, toate luxoase, cu mari rețele acoperind caii, cu șiruri dese de clopoței cari atârnau greu de gâtul lor și umpleau văzduhul cu zăngănitul. Un lucru care a dispărut complet din București este acest sunet de clopoței ce se auzea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]