6,494 matches
-
adăugită, Progress Publishers, Moscova, 1977, p. 70. La Începutul secolului, școala germană și cea austriacă de studiere empirică a operațiunilor agricole aveau o foarte mare influență. Marele economist rus care a mers pe această linie a fost A.V. Ceayanov. Savant minuțios, susținător al micii proprietăți (a scris propriul său roman utopic) și Înalt funcționar sovietic, el a fost arestat de poliția stalinistă În 1932 și se crede că ar fi fost executat În 1936. Piotr Maslov a fost un alt
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
al Statelor Unite, Genetic Vulnerability of Major Crops, National Academy of Sciences, Washington, 1972, p. 21. Ibid., p. 12. Un alt efect al uniformității este acela că face Întreaga populație de plante vulnerabilă la aceiași factori de stres din mediu. Primul savant care a elaborat un model matematic al epidemiilor ce afectează plantele a fost van der Plank. Vezi Committe on Genetic Vulnerability of Major Crops, Genetic Vulnerability of Major Crops, pp. 28-32. Desigur, aceeași logică se verifică și În cazul bolilor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
muzicii și considera chiar că republica ideală ar trebui să interzică anumite tipuri de muzică. Această observație ar putea servi drept punct de pornire unei puternice critici a științei sociale. Împrumutând prestigiul limbajului și metodelor științifice folosite În biologie, mulți savanți din domeniul social au elaborat și au Încercat să aplice un set de tehnici obiective, precise și strict duplicabile, care să ofere răspunsuri cantitative imparțiale. Astfel, majoritatea formelor de analiză politică formală și analiză cost-beneficiu reușesc, pornind de la premise radicale
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Statului (până în 1900), iar în anul 1877 este ales membru al Societății Academice Române (după ce în 1869 îi fusese respinsă candidatura). Își editează principalele opere filologice: Cuvente den bătrâni (I-III, 1878-1881) și Etymologicum Magnum Romaniae (I-IV, 1886-1898). Activitatea savantului („omul care știa mai mult decât toți românii laolaltă” - B. Delavrancea) justifică notorietatea în medii academice europene. Lăsase mult în urmă preocupările și aspirațiile literare. În 1867 se reprezentase drama Răzvan-Vodă, în 1871-1872, comedia Orthonerozia, iar în 1873 apăruse volumul
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
Cultură etc. A primit titlurile de Om de știință emerit și Erou al muncii socialiste, în 1954 și 1956 fiind laureat al Premiului de Stat. A condus publicațiile „Studii și cercetări de lingvistică”, „Revue roumaine de linguistique” și „Limba română”. Savantul I., lingvist și filolog de mare autoritate, autor al unor lucrări fundamentale (Gramatica limbii române, 1937, Limba română actuală. O gramatică a „greșelilor”, 1943, Stilistica limbii române, 1944, Limba română contemporană, 1954, Lingvistica romanică. Evoluție, curente, metode, 1962, Crestomație romanică
IORDAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287603_a_288932]
-
ieșean. Numeroasele sale cărți, studii și articole reprezintă o contribuție însemnată: ele reliefează nu numai natura preocupărilor, orizontul și profunzimea acestora, ci, totodată, rigoarea cu care acestea sunt urmărite, realizate și exprimate. Alexandru Zub cercetează istoria cu pasiunea și rigoarea savantului, o cultivă cu spiritul cetățeanului, cu convingerea, mereu afirmată, a utilității sale sociale. Activitatea științifică este dublată, la istoricul ieșean, de o largă și eficientă activitate pe tărâm publicistic. Nenumăratele articole, inserate în diferite ziare sau reviste literare, emisiunile radiofonice
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
lucru. În favoarea afirmației noastre vorbesc titlurile publicate de Alexandru Zub și statutul de excelență pe care Institutul de Istorie „A. D. Xenopol“ îl are de circa cinci ani de zile. În plan științific e ușor de observat că, după 1989, preocupările savantului ieșean converg cu cele mai vechi în domeniul istoriografiei și al istoriei culturii. Volumele de autor apărute de la acea dată continuă un program care se poate sesiza cu ușurință din chiar titlurile cărților: Istorie și finalitate (1991); La sfârșit de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la topirea elenismului ca formă culturală în Răsăritul european, fapt pentru care N. Iorga afirma: „Creațiunea Elladei moderne a făcut din el o formă politică și, îndată, extensiunea lui a încetat. El s-a definit, dar s-a împuținat“6. Savantul a surprins esența fenomenului, iar cercetările ulterioare ale Corneliei Papacostea-Danielopolu au arătat că abia după 1860 cultura greacă (sau, altfel spus, elenismul cultural) devine periferică în ansamblul manifestărilor culturii autohtone. Pe de altă parte, după 1830, susține pe bună dreptate
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
împotriva folosirii „recoltei de deșeuri“, deci a elenei antice. Vezi Cornelia Papacostea-Danielopolu, Les contacts des intellectuels roumains..., p. 11-12. limbilor respective“18. Într-o altă ordine de idei, chestiunea fusese subliniată și de Nestor Camariano, care vedea aceeași preocupare la savanții români și greci, transpunerea actului de cultură în limba vorbită și necesitatea luministă de ridicare a nivelului cultural al poporului. La începutul secolului XIX, spunea neoelenistul, câțiva scriitori curajoși din Țara Românească și Moldova caută să pună bazele unui program
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
va dezvolta pentru spațiul carpato-pontic în sinteza despre Începuturile vieții romane la gurile Dunării (București, 1923) și în prelegerile ținute la Cambridge, reunite postum în culegerea Dacia: An Outline of the Early Civilizations of the Carpatho-Danubian Countries (Cambridge, 1928). Pentru savantul român, aportul factorului comercial la difuziunea civilizației romane în ținutul respectiv se circumscria fenomenului mai complex, deschis de greci și celți, de pătrundere aici a elementelor culturale egeo-mediteraneene și vesteuropene și de antrenare a populațiilor din zonă în circuitul economiei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Ibidem, p. 110. surmontat-o încă. În istoriografia contemporană există, cel puțin în privința imigranților italici, mai multe tendințe. Una dintre ele continuă linia deschisă de Pârvan și Hatzfeld, stabilind originea pe baza etimologiei și morfologiei numelor. Pe temeiul acestui fapt, savanții amintiți considerau că negotiatores ajunși în lumea greacă veneau din Italia meridională - Campania, Apulia și Lucania, un număr mic de §Rwmaîoi originându-se în Roma sau Latium 24. Cercetarea recentă, pornind de la aceeași premisă a importanței numelor în stabilirea originii geografice
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
putut îngrădi deplasarea negustorilor dintr-o parte în alta a statului, intervenționismul etatic în materie de comerț manifestându-se abia din secolul al III-lea79. Descoperirile epigrafice și studiile de economie romană imperială din ultimul secol au dat întru totul dreptate savantului român; „aucune entrave d’ordre juridique ou administratif - scria, în acest sens, Henriette Pavis d’Escurac - n’intervint jamais sous le HautEmpire, de la part des autorités de Rome et de leurs représentants locaux, les gouverneurs de province, pour surveiller, vérifier
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sale și nu poate să îl legitimeze prin propriile mijloace, printr-o exprimare care să-i aparțină în exclusivitate 12. Mitul științei moderne, bunăoară, se referea la ceea ce am putea numi o „formare“ - bildungen -, adică la succesele care încununează munca savanților. Ele transmiteau legitimitatea lor instituțiilor sociale și reprezentau, deopotrivă, niște modele de integrare în tipul de cunoaștere deja statuat 13. Permiteau, pe de o parte, să se definească criteriile de competență proprii epocii în care ele activau, iar pe de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a irumpe ciclic la suprafață în momentele critice. Revoluția bolșevică a preluat regulile, scenariul și filosofia celei franceze de la 1789. Beneficiind de un asemenea „pedigree filosofic“, superior oricărei alte utopii și asistat încă de la naștere de o cohortă de „filosofi, savanți și scriitori“8, datorând, ca și fascismul, de altfel, enorm șansei și întâmplării, comunismul a dobândit un prestigiu suficient de solid spre a se impune și rezista mai mult decât oricare altă utopie. Ura împotriva burgheziei, anatemizată pentru vina de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fii ai domnitorului Mihail Sturdza. După un an, elevii români sunt mutați la Berlin în urma intervenției consulului rus din Iași, alarmat de posibilitatea contaminării lor de ideile revoluționare din Franța. În mediul intelectual și universitar berlinez K. îl cunoaște pe savantul Alexander von Humboldt și audiază cursurile de drept și istorie ale unor profesori celebri, de formație hegeliană, ca Friedrich von Savigny, E. Gans, Leopold von Ranke. Preocupările sale timpurii pentru istoria și cultura națională îl îndreaptă spre studiul sistematic al
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
în trei tomuri, începând din 1845, cronicile moldovenești (Letopisițile Țării Moldovii), completate, în a doua ediție (I-III, 1872- 1874), și cu cele muntenești. Paralel, editează și o antologie de documente și cronici traduse în franceză, urmărind să atragă interesul savanților străini pentru istoria românilor. La Academia Mihăileană din Iași, unde este numit profesor în 1843, ține memorabilul Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională, curs întrerupt în același an din ordinul ocârmuirii. În 1844 K. face o nouă încercare de
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
fi cei care vor ajuta la controlarea inflamației și vor Împiedica infecția. Hormonii sînt numitorii noștri comuni cu lumea animalelor. Unii hormoni sexuali ai vreunei vedete de cinema sînt identici cu cei ai unei balene; produșii glandei pituitare ai unui savant se potrivesc cu cei ai unui șoarece.2 ” Orice plantă sau animal care este constituit din mai mult decît o celulă produce hormoni - acesta este modul de comunicare Între celule. Deși aproape orice tip de organ și țesut uman secretă
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
elaborare, a tipărit în Suedia lucrarea Le Verbe roumain (I-II, 1954-1955), cea mai vastă analiză a unui capitol de morfologie romanică. În prefață citează câteva opinii de autoritate asupra importanței limbii române, dintre care cea a lui V. Kiparski (savant finlandez), „în același timp slavist și romanist”, care a scris într-o revistă prestigioasă, în 1944, că „limba română [...] din punct de vedere lingvistic este cea mai interesantă din Europa”, ceea ce explică atașamentul constant și atât de fertil al lui
LOMBARD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287848_a_289177]
-
direct cu una din marile literaturi ale Europei actuale.” Ultima lucrare importantă a lui L. (în colaborare cu Const. Gâdei) este Dictionnaire morphologique de la langue roumaine (1981), care ilustrează tocmai originalitatea de structură a acestei limbi romanice și sintetizează cercetările savantului suedez asupra unui domeniu care a stat în centrul activității sale științifice. L. a fost omul de știință străin care a făcut, poate, cel mai mult, pentru cunoașterea și difuzarea în lume a limbii și culturii române. Ținta lui permanentă
LOMBARD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287848_a_289177]
-
studiul despre „amărâtă turturea” în literaturile romanice (1936), în care abordează dintr-o perspectivă nouă un motiv de circulație internațională, ce a stat și în atenția lui Al. Hâjdeu, B. P. Hasdeu, Moses Gaster, D. Russo, N. Cartojan, iar dintre savanții străini i-a preocupat, între alții, pe Vittorio Imbriani, Alessandro Luzio, Gaetano Amalfi, Silvio Venezian, Alighiero Caselli, Vittorio Cian ș.a. Cercetătorul demonstrează originea orientală a motivului, urmărește penetrarea lui, prin Egipt și Grecia, în literaturile culte europene, analizează factorii care
GAZDARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287181_a_288510]
-
cu generozitate prin zeci de publicații periodice de pretutindeni. Revenit în țară în 1880, ține la Universitatea din București prelegeri de literatură română și mitologie comparată (1881-1885), la care asistau celebrități ale timpului, Titu Maiorescu și B.P. Hasdeu între alții. Savant în toată puterea cuvântului, este acceptat ca membru al Junimii bucureștene, în cadrul căreia prezintă părți din lucrarea Literatura populară română (1883). De față se aflau, alături de amfitrion, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ioan Slavici, Petre Ispirescu, B.P. Hasdeu, prieteni ai lui
GASTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
felurite aspecte ale culturii noastre. „Dr. Gaster a fost de asemenea un ambasador al României în această țară - spunea D. N. Ciotori, consilier special al Legației României la Londra, delegat al Academiei Române la sărbătorirea a optzeci de ani ai marelui savant (1936) -, deoarece el a făcut cunoscute Angliei viața și literatura românească, folclorul și legendele timp de mai bine de o jumătate de secol.” Parte din sutele sale de articole și studii pe teme lingvistice, filologice, folcloristice și literare au fost
GASTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
concepte grele, Cornel este asemenea unui medic aflat pe o stație orbitală, Într-un laborator spațial, care lucrează Într-un mediu perfect aseptic, unde nu intră nici un microb, nici o bacterie, nu apare nici un microorganism. Iar din când În când acest savant extraterestru face brusc un gest aparent suicidar: deschide larg o ușă și lasă să intre În laboratorul său aseptic o realitate imensă, colcăitoare, browniană. În mijlocul celor mai abstracte considerații, o vedem dintr-o dată pe Dina intrând În text, Îl vedem
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Notele din această ultimă călătorie apar postum, sub titlul Pe drumurile Indiei. Cele din urmă pagini. Scrisori (1927). Romanele scrise de D. se remarcă printr-un stil alert, lipsit de podoabe inutile, și printr-o tensiune captivantă a narațiunii, țesută savant din amânări și așteptări. Acțiunea celui dintâi, Haiducul, e plasată în anul următor războiului ruso-turc și înfrângerii lui Napoleon, deschizându-se cu imaginea patriarhală a conacului cu pridvor al lui Amza Jianu; boierul poartă ișlic și haine orientale, e diplomat
DUMBRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
constata dacă țara respectivă respectă termenii Tratatului. Inspectorii au un acces mai mare la acele baze decât atașații militari sau alți vizitatori. Evident, rapoartele lor vor conține informații valoroase privind forțele militare ale țării-gazdă. În mod asemănător, oamenii de afaceri, savanții și alte persoane care călătoresc află informații despre țările pe care le vizitează - informații care, deși nu sunt secrete în mod oficial, nici nu sunt disponibile în mod public. Pentru ca aceste informații să ajungă la guvernul țării lor, este necesar
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]