5,987 matches
-
circumscripții cu magnitudini mari, precum județele din România, favorizează partidele mici (Lijphart 1994). Proporția primarilor UDMR ar putea crește la alegerile din 2012, când sistemul electoral majoritar pur (first-past-the-post system) va înlocui actualul sistem electoral majoritar cu două tururi de scrutin, cu condiția mobilizării etnice la scrutinul local. Păstrând comparația, UDMR este un partid regional mare. Distribuția teritorială a mandatelor primarilor, consilierilor săi locali și județeni se leagă de ponderea populației maghiare din localitatea, respectiv județul în cauză. Transformarea caracteristicii etnice
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
din România, favorizează partidele mici (Lijphart 1994). Proporția primarilor UDMR ar putea crește la alegerile din 2012, când sistemul electoral majoritar pur (first-past-the-post system) va înlocui actualul sistem electoral majoritar cu două tururi de scrutin, cu condiția mobilizării etnice la scrutinul local. Păstrând comparația, UDMR este un partid regional mare. Distribuția teritorială a mandatelor primarilor, consilierilor săi locali și județeni se leagă de ponderea populației maghiare din localitatea, respectiv județul în cauză. Transformarea caracteristicii etnice într-un vot favorabil UDMR nu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
veni. În contextul competiției electorale tot mai pronunțat majoritariste, unde nu doar președinții de consilii județene, dar și primarii sunt aleși începând din 2012 pe baza sistemului majoritar pur (first-past-the-post-system), șansele de succes ale partidelor mici sunt deja reduse. Comasarea scrutinelor locale și naționale prevăzută pentru 2012 (cel puțin) va reduce și mai mult șansele acestora de câștig. Confuzia generată de amestecul temelor de campanie și a problemelor în discuție va afecta chiar specificul acestor partide, anume accentul pus pe spiritul
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
simbolice: reprezentare și deliberare / 28 1.3 Puterea de decizie: bugetară, legislativă și puterile interinstituționale / 31 1.4. Parlamentul European în procesul decizional în lumina Tratatului de la Lisabona / 41 Capitolul II: Deputații europeni: mandat politic și reprezentare / 47 2.1. Scrutine naționale pentru reprezentanți europeni / 48 2.2. Statutul deputaților europeni / 52 2.3. O reprezentare complexă: reprezentativitatea socială, politică, teritorială și sectorială / 54 2.4. Activitățile de reprezentare / 59 2.5. Ce fel de interese apără deputații români și bulgari
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
democrației? / 114 Capitolul V: Democratizarea prin alegeri (1979-2007) / 117 5.1. Primele alegeri europene: dezbateri politice și dificultăți tehnice / 118 5.2. Teoria alegerilor de ordin secundar sau eșuarea democratizării prin alegeri / 123 5.3. Alegerile europene din 2004: un scrutin de ordin secundar predictibil? / 135 5.4. Alegerile europene din România și Bulgaria din 2007 / 138 Capitolul VI: Alegerile europene din 2009, între ruptură și continuitate / 145 6.1. Un spațiu public european în formare? / 145 6.2. O scădere
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
Parlament e limitată. Deocamdată, cele două alegeri ținute în noiembrie 2007 și apoi, la termen, în iunie 2009 au adus cele mai slabe prezențe la urne din istoria votului de la noi. Se pot găsi, desigur, justificări, spunând, de pildă, că scrutinul european e o alegere de ordin secund, mai cu seamă în noile democrații din Est, sau observând că alegerile pentru Parlamentul European au intervenit, în cazul românesc, într-un interval foarte dens din punct de vedere al votului, cu un
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
din Bruxelles Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer și Cristina Stănculescu au meritul de a fi reunit numeroase date referitoare la democratizarea Uniunii, dar și la statutul deputaților europeni, înfățișând de asemenea publicului românesc cele mai însemnate aspecte ale ultimului scrutin european. Lectura volumului va fi cu siguranță utilă atât studenților în studii europene și studii umane, cât și acelei părți a publicului larg care caută o educație adaptată timpului european al politicii. Cristian PREDA Introducere Despre democrația europeană, în formă
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
a șaptea oară, membrii adunării care îi reprezintă la nivel european. Aproape 388 de milioane de alegători au fost chemați să își desemneze reprezentanții, număr ce depășeste dublul alegătorilor europeni din 1979, anul organizării primelor alegeri europene 9. Puțin după scrutinul european, șefii de stat și de guvern ai celor 27 de state membre au decis să reînnoiască mandatul Președintelui Comisiei, José Manuel Barroso, decizie asupra căreia urma să se pronunțe Parlamentul European, în noua sa configurație. Compoziția noii Comisii a
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
că executivul nu este responsabil în fața acesteia în aceeași proporție în care executivele naționale sunt față de parlamentele naționale 35. Alți autori consideră, pe de altă parte, că acest deficit democratic este generat tocmai de alegerile europene. Campaniile electorale care preced scrutinul sunt în general centrate pe teme politice de interes la nivel național și nu pe tematici europene, direct legate de politicile și prioritățile Uniunii. Absența de dezbatere asupra chestiunilor europene ar ilustra lipsa legitimității Parlamentului European. De aceea, o serie
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
scrutinuri: dezinteresul cetățenilor și succesul partidelor mici, eurosceptice, de extremă stângă sau dreaptă, populiste. Un al doilea capitol al acestei ultime părți este consacrat alegerilor europene din 2009 în cele 27 de state membre, campaniilor electorale și tematicilor discutate înaintea scrutinului european în media la nivel național. Capitolul I Parlamentul European: un lung proces de democratizare De la crearea sa până în prezent, prerogativele Parlamentului European au cunoscut o serie de modificări substanțiale. Ca urmare a permanentelor discuții cu privire la natura și structura proiectului
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
și prin intermediul reprezentării ca proces. Într-o ultimă parte vom analiza întrebărilor adresate Comisiei Europene și/sau Consiliului pe perioada 2007-2009 de către deputații români și bulgari pentru a înțelege ce fel de interese apără aceștia în legislativul european. 2.1. Scrutine naționale pentru reprezentanți europeni La origine, Parlamentul European a fost o instituție relativ nesemnificativă. Cum membri săi erau delegați ai adunărilor legislativelor naționale ce exersau un mandat dublu, interesul pentru acestă funcție era mai degrabă redus 4. Din 1979, membrii
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
o instituție relativ nesemnificativă. Cum membri săi erau delegați ai adunărilor legislativelor naționale ce exersau un mandat dublu, interesul pentru acestă funcție era mai degrabă redus 4. Din 1979, membrii Parlamentului European sunt aleși în mod direct cu ocazia unor scrutine organizate simultan în ansamblul statelor membre. Această evoluție a dat o anvergură nouă instituției 5. Spre exemplu, numărul de membri s-a mărit semnificativ de-a lungul timpului (conform tabloului 1). Astfel, dacă în hemiciclu se găseau 142 de deputați
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
a încarna legitimitatea lor depinde de legile ce reglementează alegerea acestora. Or, alegerile deputaților europeni sunt încă reglementate de legislații electorale naționale foarte diferite"9. Există, e drept, o serie de principii ce se regăsesc în diferitele legi electorale naționale (scrutinul de listă sau vot unic transferabil, posibilitatea introducerii unui scrutin de lista preferențial, prag electoral fixat la un maxim de 5%). Din 2004, scrutinul european trebuie să se facă pe o bază proporțională. În plus, alegerile europene trebuie să fie
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
acestora. Or, alegerile deputaților europeni sunt încă reglementate de legislații electorale naționale foarte diferite"9. Există, e drept, o serie de principii ce se regăsesc în diferitele legi electorale naționale (scrutinul de listă sau vot unic transferabil, posibilitatea introducerii unui scrutin de lista preferențial, prag electoral fixat la un maxim de 5%). Din 2004, scrutinul european trebuie să se facă pe o bază proporțională. În plus, alegerile europene trebuie să fie organizate în aceeași perioadă în toate statele membre și trebuie
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
9. Există, e drept, o serie de principii ce se regăsesc în diferitele legi electorale naționale (scrutinul de listă sau vot unic transferabil, posibilitatea introducerii unui scrutin de lista preferențial, prag electoral fixat la un maxim de 5%). Din 2004, scrutinul european trebuie să se facă pe o bază proporțională. În plus, alegerile europene trebuie să fie organizate în aceeași perioadă în toate statele membre și trebuie să respecte principalele democratice aplicabile dreptului de vot și de eligibilitate (sufragiu liber, principiul
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
indispensabilă între alegerea electorului și comportamentul membrilor Parlamentului European", ceea ce ridică întrebări cu privire la reprezentativitatea socială și politică a legislativului bruxellez 13. 2.2. Statutul deputaților europeni Deși chestiunea unui statut unic al deputaților europeni a fost ridicată încă de la primul scrutin cu sufragiu universal direct, acesta nu a fost implementat decât în 2009. Pentru mult timp, statutul individual al eurodeputaților a fost învăluit în nesiguranță și imprecizii. Cauza vine, pe de o parte, de la incertitudinea legată de natura construcției europene, iar
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
creat o comisie care să ancheteze acest caz care prejudiciază imaginea instituției și a rolului deputaților europeni. 2.3. O reprezentare complexă: reprezentativitatea socială, politică, teritorială și sectorială Așa cum subliniază Olivier Costa, "distorsiunile ce rezultă din absența unui mod de scrutin uniform, a inegalității reprezentării cetățenilor și a coexistenței tradițiilor politice și parlamentare foarte diverse, absența determinării rolului aleșilor, divergențele de interese, legătura fragilă dintre reprezentați și reprezentanți, sunt tot atâtea elemente care contribuie la caracterul atipic al deliberării în sânul
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
24. Aceste studii arată, spre exemplu, că dacă deputații europeni din 1979 aveau mai degrabă o vârstă înaintată, erau de sex masculin și ocupaseră în trecut funcții cu responsabilitate majoră în plan național, astăzi situația este diferită. În ciuda faptului că scrutinul european este considerat în continuare ca fiind unul de ordin secundar 25, în rândul parlamentarilor lucrurile nu stau la fel. Faptul că mult timp scrutinul a fost unul de listă a favorizat alegerea unor candidați care altfel erau puțin eligibili
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
trecut funcții cu responsabilitate majoră în plan național, astăzi situația este diferită. În ciuda faptului că scrutinul european este considerat în continuare ca fiind unul de ordin secundar 25, în rândul parlamentarilor lucrurile nu stau la fel. Faptul că mult timp scrutinul a fost unul de listă a favorizat alegerea unor candidați care altfel erau puțin eligibili. A contrario, astăzi deputații sunt aleși în urma unei "competiții electorale extrem de dure, mobilizând candidați de un nivel înalt și care sunt identificați ca fiind interlocutori
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
constrângerilor la care atât deputații, cât și ceilalți actori trebuie să se supună. În aceași perspectivă, se poate observa că deputații europeni se implică în mod semnificativ în circumscripțile lor electorale. Această evoluție este încurajată de tendința de regionalizare a scrutinului european și de recursul la votul preferențial într-un număr crescând de state membre (16 din 27), ce permite o personalizare crescută a alegerilor și ce are rolul de a motiva reprezentantul să fie prezent pe teren. Aleșii pretrec mai
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
raport este redusă și depinde atât de personalitatea lor cât și de talia și cultura politică a comisiei 7. Între altele, grupurile asigură încadrarea deputaților 8 în contextul în care Parlamentul European are un grad mare de reînnoire după fiecare scrutin european, asigurând o anumită continuitate și contribuind la socializarea membrilor 9. În sfârșit, grupurile joacă un rol esențial în elaborarea pozițiilor majoritare în sânul legislativului. Constituind locul principal de rezolvare a conflictelor între delegațiile naționale, ele contribuie la agregarea pozițiilor
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
statele membre ale UE, acest grup de centru-stânga reprezintă a doua forță politică din Parlamentul European. Creat în iunie 1953 sub numele de grupul socialist (SOC), acesta domină hemiciclul devansând PPE-ul între 1979 și 1999. Schimbarea de mod de scrutin în Marea Britanie a dus la o scădere a numărului de reprezentanți socialiști (Labor Party are cu 33 de aleși mai puțin), grupul pierzându-și leadershipul asupra adunării. Câștigurile legate de recrutarea unor noi membri în urma extinderilor din 2004 și 2007
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
din Parlamentul European și nu aveau posibilitatea de a avea un impact asupra procesului decizional european altfel decât prin intermediul acelorași grupuri. În plus, afirmarea lor ca un actor politic vizibil în alegerile europene s-a dovedit a fi dificilă întrucât scrutinul pentru Parlamentul European era organizat la nivelul statelor membre de către partide politice naționale care prezentau candidați naționali ce discutau chestiuni de interes domestic. Prin urmare, cu excepția coordonării procesului de elaborare a unui manifest (care de altfel în anii 1980 avea
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
a programului lor politic, dar interzice în mod strict ca acești bani să finanțeze direct sau indirect partidele politice naționale. Suma de bani oferită din bugetul european, prin intermediul Parlamentului European, poate fi cheltuită în vederea realizării proprii lor campanii electorale pentru scrutinul european. Este exclusă susținerea financiară a un partid sau a unor candidați naționali. Pentru a sprijini activitățile partidelor politice europene, reforma statutului ce le reglementează, realizată în 2007, a creat posibilitatea ca acestea să înființeze fundații, după modelul german. Acestea
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
formându-se încă de la începutul anilor 1950, având ca scop coordonarea pozițiilor formațiunilor politice socialiste cu privire la integrarea europeană. În timp, acest embrion s-a consolidat, socialiștii reușind, spre exemplu, pentru alegerile din 1979 să scrie un manifest comun pentru primul scrutin european 35. La sfârșitul anilor 1980, raportul Kok propune înlocuirea principiului unanimității cu cel al majorității în procesul decizional al organizației. Schimbarea va fi operată o dată cu rebotezarea structurii în noiembrie 1992 din Confederația Partidelor Socialiste ale Comunității Europene în Partidul
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]