3,089 matches
-
care m-am părăsit singur tren în mers, Brădișoru, nu știi, este loc la clasa I? da' nu știi pe unde-i, mai în față? nu mai știu pe unde-i! luminează între trupurile munților ca zorile, după cadența absurdităților secăm pînă la Oradea, ce fel de Orade mai ajungem! trenul la Huedin a rămas gol de tot, ce intra în lume prin el? DN 1, 47 km pînă la Aleșd, 84 km pînă la Oradea, Ciucea ora 4,03, castelul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
aiureală, ideea, a 11-a e despre... tot despre Oastea Domnului și celelalte secte! a 12-a e despre penticostali, a 13-a despre post, a 14-a: rugăciune, a 15-a tot despre asta... ce stație e asta? Valea Seacă, adică Nicolae Bălcescu, ce-i cu denumirile astea? apoi e Letea, Bacău, tu știi ce e frumos? în cazuri de-astea îți mai arată, ești ispitit ca să poți să rabzi, mai stăm după Letea, vezi, eram noi, era trenul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cu tot ce era nou, primeam buletine informative, aveam liberatea de a vorbi mai mult. Îmi făcusem un stil de a vorbi din informațiile de la Europa Liberă și din datele CC de la Agerpress, care erau o parte rece de analiză seacă, nepolitizată, după care finalul era comentariul privind poziția partidului și a statului nostru și a secretarului general față de... Dar exista și o parte de analiză pe care o realizau cei de la Lumea - cea mai bună revistă de politică externă, unde
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
departe. Asta a fost în mintea mea și Mohora avea același principiu. S.B.: În discuțiile pe care le-ați avut cu cei de la Securitate vi s-a invocat vreodată relația cu Nicu Ceaușescu? D.T.: Da, și am simțit că îi seca, că nu le convenea. A fost invocat în cazurile pe care le-am avut cu Dialog și cu cei din Păcurari. Ziceau: "Tovarășul Nicu să decidă, vedeți cum faceți, e revista voastră, sunt oamenii voștri". Dar simțeam că îi seca
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
seca, că nu le convenea. A fost invocat în cazurile pe care le-am avut cu Dialog și cu cei din Păcurari. Ziceau: "Tovarășul Nicu să decidă, vedeți cum faceți, e revista voastră, sunt oamenii voștri". Dar simțeam că îi seca. S.B.: Ce a fost cu cei din Păcurari? D.T.: Mă cheamă Brestoiu la el, atunci mi-a arătat revista cu Natalie Wood. Și după ce termină ritualul de învăluire, scoate un raport făcut de el și adresat lui Leonard Constantin, care
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
lor și îi invidiam pentru peripețiile și năzdrăvăniile pe care le făceau în timpul navetei. Am trăit greu în timpul secetei din 1946. Pământul era pârjolit. Animalele nu mai aveau ce mânca, iar apa scăzuse în fântâni, iar unele dintre ele chiar secau. Rezervele de porumb și de grâu ni s-au terminat din primăvară. Norocul nostru a fost că tata făcea cu locomotiva curse pe direcțiile Adjud - Ciceu și Adjud - Galați și putea să facă mai ușor rost de unele alimente. De la
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
în poveștile bătrînești nu s-au mai întîlnit. S-au tras clopotele în sat, iar oamenii satului s-au rugat cu ochii în lacrimi la Cel de Sus, dar blestemul nu s-a risipit. Vitele abia se tîrau, laptele a secat, porumbul avea frunzele răsucite ca țigările de Havana, iarba era uscată ca tutunul, de îți puteai suci țigara cu ea. Blestem mare, oameni buni, conchidea bătrînul satului, moș Vasile Alistar. Noi, copiii, treceam hotarul satului și căram buruieni pentru vite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
era amărîtă pentru că avea multă treabă. După ploaie, Dumitru a căzut la pat. Lat. Te-a bătut Dumnezeu, anticristule, bombănea Marița, nu fără satisfacție. Dumitru slăbea văzînd cu ochii și abia dacă făcea cîțiva pași pînă la closet. O tuse seacă îl chinuia și avea mereu temperatură. Marița însă a preluat frîul și conducea autoritar gospodăria. De fapt, Dumitru și cînd era sănătos era preocupat de lucruri neesențiale și mai ales de băutură, așa că nu-i prea era de folos femeii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
nu merit chiar nimic? Ba da. Lara plînge. Costică Bostan se apropie de fată și nu mai întîmpină nici o rezistență. Se lasă în mîinile vecinului și lacrimile nu mai contenesc. Deși face încercări s-o liniștească, fata plînge pînă îi seacă izvorul lacrimilor. Este total inertă și Bostan dorește să încheie mai repede această aventură neașteptată. O să am grijă de tine. A murit și tătuța meu. Nu fi prostuță. Ba sînt. A doua zi Lara atîrna de o funie în tinda
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
este foarte comodă și are o suspensie de vis. Mă numesc Galdurralde Rigoberto, veteran, erou... Mă gîndesc că începe bine omul meu. Te pomenești că este și limbut, exact ce căutam. Îmi explică pe larg ceea ce deja știam. O prezentare seacă, deloc antrenantă. Apoi, fără nici o legătură, mă atacă brusc. Ce naiba te-a apucat să te zgîiești prin Havana pe căldurile astea? Asta chiar că mă surprinde și răspund înțepat: Este treaba mea, ai înțeles? O fi treaba ta, cum spui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
care s’a ridicat de la pământ câțiva pași mai Încolo? Pis-pis-ul tău a trimis pe apa sâmbetei truda ei de poate toată ziua: recunoașterea zonei, identificarea vânatului, pânda cine știe de când, furișarea, lăsându-i În continuare stomăcelul ca o nucă seacă... Ai compensat cu ceva retragerea ei discretă? Meditează la asta, căci și În privința trudei tale științifice poate exista un „pispis“... Sau, chiar de e vorba de mine, poate că eu, Moti, nu vreau să spui tuturor bruma din ce-ai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
oalelor arse oxidant, respectiv neagră celor arse reducător. Nu ne trebuie decât tehnologii adecvate, chiar dacă par depășite, chiar primitive față de ale altora, beneficiari ai unor zone mai binecuvântate. În fond, asta am făcut dintotdeauna: am scos apă chiar din piatră seacă. Și nu mă refer la Moise, ci la faptul că același lut sechestrează, chiar fixează chimic, 42% apă; iar multe minerale - alcătuitoare chiar a stâncii Sinaiului - sunt de fapt hidrați, exemple fiind gipsul ori chiar abia invocata bauxită. Tot cercetarea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
rachiu. Ca să spargă se înfășoară în jurul gâtului bostan prăjit cu untură de porc. Gușă. Ața cu care au fost legate mâinile mortului se dă Traian Cânduleț • Ilie Costache 48 gușatului ca să și-o lege la gât, cu credința că precum seacă mortul, așa va seca și gușa celui care o are. Gușa mieilor. Ciobanii iau coaja verde de la câteva nuci, o fierb până ce se capătă o zeamă groasă care se strecoară prin sită și din care dau mieilor cu lingurița 5-6
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
înfășoară în jurul gâtului bostan prăjit cu untură de porc. Gușă. Ața cu care au fost legate mâinile mortului se dă Traian Cânduleț • Ilie Costache 48 gușatului ca să și-o lege la gât, cu credința că precum seacă mortul, așa va seca și gușa celui care o are. Gușa mieilor. Ciobanii iau coaja verde de la câteva nuci, o fierb până ce se capătă o zeamă groasă care se strecoară prin sită și din care dau mieilor cu lingurița 5-6 zile de-a rândul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
vita bolnavă. Sau se fierbe o mierță de spânz într-o căldare până iese toată puterea din el. Pe urmă se filtrează ca să rămână leșia limpede. În leșie se pune 1 l. de unsoare și se fierbe din nou până ce seacă leșia complet. În unsoarea ce rămâne, se adaugă piatră vânătă pisată mărunt și se unge vita bolnavă. Reumatism. Bolnavului i se fac băi cu flori de ghiocei, de odolean, de fruze de nuc sau de boz. După ce s a aburit
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
-se descântecul : Bubă mare, doamnă mare; A făcut doamna o nuntă mare Și pe toate bubele le-o chematu, Numai pe obrintitu nu l-o chematu. Și el rău s-o mânietu. De vârfu s-o uscatu, de rădăcină o secatu. De bătaie de soare la cap (insolație), sau, O cofă cu apă neîncepută se ține astfel ca soarele să se reflecte în ea. Bolnavul însuși cu ochii ațintiți în cofă spune de trei ori : Eu credeam că soarele-i în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
a distorsionat plecarea înainte de vreme a atâtor tineri eroi câți am avut de înșirat în această fascinantă istorie a satului. Niciodată nu vom ști căt de abundent a fost șuvoiul de lacrimi de jale ce s-au revărsat din ochii secați de obidă și de dor ai văduvelor, iubitelor, surorilor și mai ales ai mamelor îndoliate, ale celor, ale căror nume l-am mai evocat odată, acum, aci în modesta noastră lucrare. Și să ne fie cu ietare, dar nu putem
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
este o dulce întrupare de-omăt214, care se-nalță în slăvile cerului, dar care nu-i încă înger. De aceea, poate, imaginile pregnante ale dezastrului: Și luna înnegrește și ceru-ncet se pleacă/ Și apele cu spaimă fug în pământ și seacă -/ Părea că-n somn un înger ar trece prin infern 215. Pornind de la credința populară că fiecare dintre semeni poartă cu sine un înger păzitor, dualitatea înger-copilă este sugerată de umbra acesteia, când la picioarele Madonei fata își murmură rugăciunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
nu poate fi încadrat în categoria ce-o ilustrează vânătorii de senzațional. Singurul reproș ar fi acela că, în fervoarea susținerii tezei (gazetarul Eminescu, devenit incomod, ar fi fost asasinat) atât profesorul, cât și emulii săi scot "argumente" din piatră seacă, ajungându-se uneori chiar în pragul ridicolului. Iată: faptul că Eminescu scria, de la Mănăstirea Neamț, "mă aflu bine sănătos" ar îndritui concluzia că poetul n-a fost niciodată bolnav, de parcă s-ar cunoaște vreo minte rătăcită care-și recunoaște starea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de mult apărută, îl are ca autor pe Mircea Anghelescu și demonstrează că, în veacul XIX, gluma literară era și mai în vogă, ba chiar la mare cinste. Nici a doua jumătate a secolului trecut nu s-a arătat mai seacă. Responsabilul cu farsele la Uniunea Scriitorilor era colonelului Nicolae Tăutu, care, între altele, s-a dat, la telefon, drept ministru al forțelor armate și a ordonat administratorului cimitirului Ghencea militar să dezgroape toți morții, urmând să fie re-înhumați strict după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
gândurilor..?!.. Parcă aș citi alfabetul de la coadă înspre cap... să ajung la începutul existenței mele..!”. Un val de tristețe îmi năpădi sufletul. „Mi-ar face bine să pot plânge !.. măcar un pic. Parcă mi-a legat cineva lacrimile... Ori, au secat ca apa din fântână în timp de secetă !”. „De-aș putea plânge, fie și cu un singur ochi !.. Oare, cine mi-a băut lacrimile ?!”. „Nu mai pot plânge ... mi-ar face bine.. Miar răcori sufletul...” „ - Ce-i sufletul !.. Nu știe
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
povestească întâmplările verosimile. Aici, din păcate, nu găsesc pe nimeni care să-mi istorisească fapte demne de a fi puse în poezie. Îmi dau seama că scrisul meu comunică numai un început de plictiseală, de repetare perpetuă. Vâna poetică a secat și descrie întruna același peisaj, în care nu se petrece niciodată nimic nou: soarele care răsare, valurile mării, arborii, păsările ce zboară împrejur, mulsul oilor, balega pe care calc. Și ce să mai spun de câinele Imperator, de pisică și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
realizărilor europene. Criticul Mihai Cimpoi pe lângă aprecieri superlative consideră pe Hașdeu „o adevărată operă a momentului și universalului În aspirația de a cunoște și a cupride absolutul, de planuri gigantice și realizări pe măsura lor .... de un enciclopedist monstruos care seacă toate fântînele (sursele) și care aruncă o lumină vie „asupra tuturor originilor”. Petru Movilă (1597-1647), fiu al pârcălabului de Hotin, strălucește În scaunul mitropolitan al Kievului și se distinge ca un mecena al culturii strămoșești, prin danii, domeniului religios din
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
tăierilor de pădure asupra elementelor de mediu - Frecvența și intensitatea viiturilor a crescut mai ales În timpul verii datorită precipitațiilor torențiale; după anul 2000 aproape În fiecare an au avut loc ieșiri din matcă ale pâraielor mici, afluente ale Moldovei (Valea Seacă, Izvorul Alb, Corlățeni); - Pe malul apelor numărul grămezilor de rumeguș a crescut, datorită numărului mare de instalații de debitare a lemnului situate pe cursul afluenților Moldovei; În timpul viiturilor apele capătă turbiditate ridicată, afectând biomurile acvatice de apă curgătoare; - Prin defrișările
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Bouhar Simona şi Rotar Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93132]
-
restul țării, ponderea ursarilor este cu mult mai mare decât a altor neamuri de rromi. În Județul Bacău, sunt numeroasele satele cu comunități de rromi ursari cum ar fi cele din: Pădureni comuna Berești-Bistrița, Temelia comuna Gura Văii, comuna Valea Seacă, Prăjoaia comuna Livezi, Șerbești comuna Săucești, comuna Dofteana, comuna Asău, comuna Podu Turcului, precum și În orașele: Bacău, Buhuși, Târgu Ocna, Dărmănești, Moinești, Onești, Comănești, sunt doar câteva dintre localitățile unde locuiesc rromi ursari. În aceste localități și În altele din
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]