34,020 matches
-
port un peignoir și-un capot de baie. Fără văluri. Jumătate din capot s-a prins în portieră și a fost târâtă pe autostradă pe ultimii treizeci de kilometri. Penele mele de struț put a fum și încerc să păstrez secret faptul că sub braț țin o pușcă așa cum aș ține o cârjă. Mda, și mi-am pierdut un sabot, unul din saboții ăia cu tocuri înalte. Portarul în frac nici nu se uită la mine. Mda, și părul meu, îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
răpire, cred că am ajuns până la crimă. Poate că toate astea îmi vor aduce măcar o urmă de atenție, nu de felul ăleia bune și glorioase, dar măcar de felul celei a presei naționale. Fata Monstru își Ucide Amica Frate Secret. — Mi-au mai rămas opt luni din T.p.V.A., zice Brandy. Crezi că mă poți ține ocupată în următoarele opt luni? Capitolul 18 Jumătate din viață mi-am petrecut-o ascunzându-mă în toaletele celor bogați. Sari înapoi la Seattle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
o supradoză de pastiloaie Darvocet de 100 mg. După Fiat, am închiriat o decapotabilă mare Seville. Noi trei eram puștii Zine: Eu, eu eram Comp Zine. Denver era Thor Zine. Brandy, Stella Zine. În San Francisco am început cu Denver secreta lui terapie hormonală ca să-l distrug. Cariera de investigator a lui Manus a început să intre în declin când rata arestărilor sale a scăzut la una pe zi, apoi una pe săptămână, apoi nici una, apoi tot nici una. Problema era soarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
amărui, nu cum se așteptase. "Guvernanta. De la guvernanta răposatei domnișoare." Fusese foarte sec, fără inflexiune, fără să arate ce crede el despre acea guvernantă și despre ceea ce-i spusese ea. Dar faptul că nu păstrase pentru el un astfel de secret arăta destule. Leonard Bîlbîie aproape că se înecă cu vinul. I se înroșiseră ochii și prin nas îi curgea către buza de sus ușor răsfrîntă, era un semn că se lăsa uneori dominat de senzualitate, firișoare tulburi de vin. "Cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
nici nu s-ar mai fi gîndit vreodată la el dacă în Vladia nu s-ar fi întîmplat cîteva lucruri care de la sine l-au rechemat din uitare pe fostul comis-voiajor al firmei Mott, acum aflat undeva într-un birou secret al Serviciului lui Mihail. Secret era cuvîntul care exprima singura fantezie pe care și-o permisese Radul Popianu de multă vreme încoace. Altfel adjutantul era un om cît se poate de exact și cu picioarele pe pămînt. Nu pe oricare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
fi gîndit vreodată la el dacă în Vladia nu s-ar fi întîmplat cîteva lucruri care de la sine l-au rechemat din uitare pe fostul comis-voiajor al firmei Mott, acum aflat undeva într-un birou secret al Serviciului lui Mihail. Secret era cuvîntul care exprima singura fantezie pe care și-o permisese Radul Popianu de multă vreme încoace. Altfel adjutantul era un om cît se poate de exact și cu picioarele pe pămînt. Nu pe oricare pămînt, ci pe pămîntul galben
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
fără să-și dea seama de ce, oamenii se simțeau îngrijorați, o tulburare, plăcută ce-i drept, le atingea inima, era presimțirea momentului cînd trebuia să apară prințul, bîzîind cu motorașul pe deasupra așezării, dar atît. Radul Popianu își făcuse un plan secret, planul " A", pe care urma să-l pună în aplicare în cazul cînd prințul ar fi apărut la orizont. Nu era cine știe ce, dar se chema că era o măsură de protecție a așezării, era felul său de a se ține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
un alt cuvînt, poate cel mai potrivit, dar, din păcate, de neînțeles pentru multă lume..." Leonard Bîlbîie s-a simțit fericit, fără voia sa prințul îi oferise o ieșire din situația sa destul de neplăcută. Nu-i este ușor unui agent secret să fie dominat, fie și numai emoțional. "Alt cuvînt, prințe? Alt cuvînt decît înălțător?" Se mira sincer. Sinceritatea este dezarmantă și te scoate la liman, mai ales în situațiile ambigui. Șerban Pângratty a aruncat o privire de cunoscător către grupul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
orice fel de eveniment. Așa cum în ele intra totul, din ele Mihail scotea totul. Și nu de puține ori Mihail a ieșit basma curată numai datorită acestui fond. S-ar fi putut ca el să fi fost unul din motivele secrete pentru care Mihai Mihail se simțea și era atît de sigur pe sine. Ah, desigur, nu era vorba de probleme grave, serioase. Nimeni din guvern nu se gîndea să-l înfrunte, eventual să-l înlăture pe Mihail pentru o chestiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
fie din pricină de bani ori din motive de amor, o afacere de spionaj-șantaj prin diplomație, vreo escrocherie cu contracte pentru armată, un atac la drumul mare prin Bucovina, iar printre victime se afla un deputat, un furt de documente secrete declarat a fi fost făptuit la slujbă și pînă la urmă se constata că domnul director general ori domnul ministru ducea hîrtiile acasă și avea un șambelan pușlama, atîtea și atîtea altele, toate puteau deveni un scandal, dar în fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
un cuvînt adevărat, exact, i se întîmplase, pentru că unul din principiile sale de fier, pe care nu-l încălcase niciodată, era acela de a-și atinge scopul fără vărsare de sînge. Se afla în mijlocul unei lumi violente, începutul vieții sale secrete stătea sub semnul războiului, în război scopul era să omori adversarul pentru a cîștiga. În munca lui, denumea "muncă" o activitate atît de complexă, de subtilă, de paradoxală, numai pentru a fi scutit de tot felul de explicații, în munca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
din Tulcea. O acceptase și n-o evitase pentru ca apoi să o propună ofițerului de la Biroul 2 cu care ținea legătura încă dinaintea războiului balcanic. Și "îngerul" rămăsese pentru toți cei care îl cunoșteau și pentru rapoartele cifrate, pentru ordinele secrete și era sigur că și colonelul Nicolaj cunoștea acest nume. S-a ridicat, toate îl dureau, dacă n-ar fi fost rațiunea, voința n-ar fi reușit nici să-și dezdoaie genunchii, s-a ridicat și din trei pași uriași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
întotdeauna să ia cina la Capșa ori la Lido cu deputați și miniștri, cu directori de bancă și angrosiști, va inspira pe mai departe respect, teamă și curiozitate, dar el va ști că e sfârșit. Iar în lume nu există secret care pînă la urmă să nu fie descoperit. De la această axiomă pornise atunci, în tinerețe, pe drumul care îl adusese pînă în acel birou. Chiar dacă va fi un secret de care numai el își va fi dat seama, faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
tot mai multe. Și, din nefericire, vor fi tot mai multe. Inspectorii ăștia sînt băieți deștepți și fără să vrea încep să aibă calități de șef, îi împinge diavolul din ei să-și dea cu părerea. Auzi "existența unei organizații secrete la nivelul gradelor inferioare ofițerești nu este în sine periculoasă, dar prin excelența-sa Basarab Cantacuzino este posibilă o legătură cu nivelul coloneilor și chiar al generalilor. Ar trebui ca în centrul atenției să stea generalul Broșteanu, general care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
dar în acea clipă nu voia chiar deloc. Cuvintele lui Stavri ascundeau o amenințare foarte serioasă. Înțelesese din ele că de fapt fusese părăsit, abandonat, trădat chiar. După toate regulile conținutul unui raport pe care îl trimitea Prefecturii rămînea strict secret și în nici un caz nu putea fi cunoscut de persoane străine. Iar el înțelesese că Stoicescu și Stavri știau, cunoșteau ce scrisese el acolo și asta era posibil numai dacă acolo, la Prefectură, se considerase că firesc era să li
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
nume publice, extrem de cunoscute. Ceea ce l-a pus pe gînduri era faptul că se găseau împreună, pe aceeași listă. Iar lista se afla în dosarul pe care Georgescu scrisese cu litere mari, de mîini de desenator tehnic, "Vulturul alb strict secret". Bîlbîie făcuse o copie la repezeală, dar exactă, de asta nu se îndoia, verificase de mai multe ori acuratețea lucrărilor lui. Scria Leonard Bîlbîie: "Domnule Mihail, am onoare a vă raporta lista obiectivelor care au fost cercetate și pentru care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
că lovitura plănuită este de fapt o formalitate, oameni puternici o așteaptă. Basarab Cantacuzino intră aducînd pe palme o tavă pe care se afla un pahar cu apă. De parcă ar fi știut de ce va avea el nevoie după citirea hîrtiei secrete. Bău cu grijă, privindu-l pe prinț cu o undă de recunoștință, un pahar de apă în clipa potrivită face cît dovezile nenumărate ale unei vechi amiciții. Puse încet paharul pe tava de argint, auzi sunetul atingerii, un clinchet pur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
a minții sale și nu făcuse ceea ce era de făcut nu-l destăinuise nimănui, nu-l comunicase celor în drept să-l știe, celor care îl plăteau, pe el și Serviciul tot, tocmai ca să facă astfel de lucruri, să afle secrete și să le destăinuie. Mai încălcase el regula din cînd în cînd, dar era vorba mai mult de prudență decît de neexecutarea datoriei. Aflase de fiecare dată la vreme de orice combinație politică, de tranzacțiile mai mult sau mai puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
la călătoria sa la Viena, cînd era cît pe ce să nimerească într-o țesătură atît de deasă, încît să nu mai iasă niciodată viu, cine știe, un adjutant, oricît de nenorocit ar fi, tot adjutant rămîne, telefoanele și hîrtiile secrete pentru cei de teapa lui fuseseră inventate și dacă mergea ceva bine atunci poșta militară și telefonul mergeau. Referințele se țineau după el mai ceva decît umbra proprie, îl urmăreau și în cel mai desăvîrșit întuneric, în privința asta era liniștit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
am crezut. Mi-a spus că totul a început în casa lui Basarab Cantacuzino, că e o afacere de stat, un complot militar, deși după toate aparențele e mai mult un fel de carnaval, băieții se joacă de-a societatea secretă, cu jurăminte și pumnale, ce mai, ca în vremea lui Mitiță Filipescu, cînd cu cărvunarii. Dacă îmi aduc bine aminte, Bîlbîie a pomenit ceva și despre Balbo, dar eu cu toată convingerea cred că este vorba de o coincidență adevărată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
strînsă, mai țeapănă. Pangratty a continuat ca și cum ar fi fost doar o întrerupere pentru recăpătarea ritmului respirației. "Erau îndeajuns de multe motive ca să accepte, așa încît încă în acea seară am participat împreună cu Bîlbîie și cu Popianu la o întîlnire secretă a fasciei. Știți unde, lîngă Bufet-ul de la Șosea." Era sigur că Mihail avea informații complete în ceea ce privește întrunirile complotiștilor, doar Bîlbîie era subordonatul lui, doar el îl trimisese în gura lupului. Încerca să stabilească un soi de complicitate tacită între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
altul decît mine nu vă putea spune cum a murit inspectorul principal al Serviciului, Leonard Bîlbîie. * Mihai Mihail, la nici trei ore de la vizita prințului Șerban Pangratty, era un om nou-născut. Reușise să fie primit în audiență privată și strict secretă de către primul-ministru, avusese o conversație între patru ochi cu generalul Cihoschi și cu colonelul Călătorescu, singurii oameni în care putea avea încredere, deoarece figurau pe lista sustrasă de Bîlbîie din arhiva Vulturului Alb. A fost nevoit să producă dovezi concludente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Ginzberg, adept al lui Maimonides. Exemplarul princeps scris În limba ebraică, apărut la Odessa, va sta la baza celorlalte traduceri. Planul privind cucerirea lumii, născut În mintea bolnavă a adeptului lui Maimonides, va fi Însușit de complotiști la un congres secret ținut la Bruxelles În anul 1897. Emigranții ruși Îi vor răsplăti pe mecenați cu câte un exemplar dactilografiat al traducerii Antichristului (care Încorpora Conspirația), iar la un bal mascat de la Paris din anul 1923, pe lângă pateu de gâscă și caviar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
apariția tiparului și descoperirea alfabetului, nu făcuse mai mult pentru deșteptarea sufletului național ca aceasta“, constata revista mai sus menționată, cu vădită exagerare. Concluzia era apocaliptică: „Dacă popoarele Europei nu se vor ridica Împotriva inamicului comun, care‑și dezvăluie planurile secrete În această carte, civilizația noastră va fi distrusă de același ferment de descompunere care a nimicit civilizația antică de acum două milenii“. Cinci ediții succesive vor sta mărturie În privința ecoului nemaivăzut În rândul cititorilor. În ce privește autenticitatea, nimeni n‑a pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Pe de altă parte - un lucru important pentru el, pentru sufletul său - avea, În sfârșit, dovada irefutabilă Împotriva tezei colonelului de artilerie Dragomirov (dovadă tardivă ce‑i drept) care venea În sprijinul propriilor Îndoieli privitoare la existența unei conspirații internaționale secrete. „În afara celei bolșevice, care de mult domnilor, nu mai este secretă... În treacăt fie spus, vă este cunoscut că la ordinul generalului Denikin am efectuat o anchetă, pentru a constata dacă În Rusia exista vreo grupare conspirativă ca aceea descrisă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]