3,225 matches
-
așteptat la prea multe, am petrecut totuși ore extrem de interesante urmărind încercările șefului de oficiu, Morsányi Nándor, de a se descurca în labirintul admnistrației, ca, în cele din urmă, să mi se dezvăluie învățămintele cele mai importante ale cărții: proiectul secular unguresc, conform căruia dezvoltarea și modernizarea se pot lega de procesul de făurire a națiunii, nu cuprinde mișcări ce se exclud, ci care se intercondiționează. Și din documentele Comitatului Bistrița Năsăud (R 364) am putut folosi procesele verbale din 1941
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Corinteni 41: cei căsătoriți, cei văduvi și cei necăsătoriți și de la pasajul Profetului Iezechiel 42 în care sunt prezentați (Noe, Daniel, Iov), Grigorie cel Mare i-a împărțit pe creștini în trei categorii: conjugali (cei căsătoriți), continentes (religioșii), predicatores (preoții seculari)43. Ca urmare a acestor clasificări și a diferențelor dintre modul de a trăi și a aprofunda spiritualitatea s-a realizat o segregare dintre preoții predicatori și monahi: Consecința cea mai gravă a propagării spiritualității monastice a fost, fără îndoială
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
refuză. Chiar dacă procesul a fost amânat Bruno nu mai abjură, ci își susține ideile, astfel că în 20 ianuarie 1600, Clement al VIII-lea decide ca Bruno să fie osândit ca eretic fățiș și îndărătnic și să fie abandonat brațului secular, lucru echivalent cu arderea pe rug. I se aduc treizeci de acuze. "Gaspare Scipio își amintește nu mai puțin de patrusprezece dintre aceste învinuiri: tăgăduirea transsubstanțierii, contestare virginității sfintei Maria, șederea în țări eretice, scrierea lucrării antipapale Alungarea bestiei triumfătoare
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
restaurată în fruntea Răsăritului ortodox, constituirea unei gândiri speculative în marginea Ortodoxiei care s-o plaseze într-un dialog fecund cu forța speculativă occidentală. Activitatea publicistică a lui Nae Ionescu milita tocmai pentru restabilirea autorității Ecclesiei care, intimidată de puterea seculară, pe de o parte, și de moda curentelor științifice, pe de altă parte, pierduse conștiința deținerii Adevărului Revelat și a Predaniei. Întreaga gândire teologică naeionesciană dă măsura unui creștinism dogmatic, ecleziologic și mistic, recuperând realismul metafizic și sacramental patristic, printr-
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pe de o parte, puterea politică, substanțializată și puțin sacralizată, și, pe de altă parte, pretinde pentru Biserică o poziție specială. Aceasta, autonomă în principiu în misiunea sa spirituală, este redusă în anumite privințe la rolul de servitoare a puterii seculare. Perspectiva eshatologică proprie creștinismului primar pare să se șteargă din acest model ideal; ea se refugiază în cultul liturgic și în monahism. Puterea politică utilizează religia și puterea religioasă nu are decât un raport îndepărtat cu independența creștină față de puterea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
domenii de activitate. Cu alte cuvinte, s-a acordat autonomia Bisericii pentru simpla rațiune că această instituție, administrând și organizând bunuri și puteri spirituale, care transgresează, prin natura lor, "veacul", nu poate rămâne sub conducerea statului, care este o ființă "seculară". Autonomia rezultă din necesitatea firească a Bisericii de a trage o linie netă de demarcație între sacru și profan, de a împiedica intervenția mundanului în rostul eternului. Cu toate acestea, au existat cazuri de preoți care au făcut politică. O dată ce
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
eternului. Cu toate acestea, au existat cazuri de preoți care au făcut politică. O dată ce s-a stabilit o linie de demarcație între acțiunea lumească și chestiunile duhovnicești, preoții, în calitate de reprezentanți ai Ecclesiei, își arogă dreptul de a funcționa în sfera seculară. Nae Ionescu reușește să explice diferența fundamentală care se stabilește între autonomia bisericească și acțiunea politică 5. Puterea politică sau corpul politic nu a renunțat la imixtiunea flagrantă în viața Bisericii, luând în considerare avantajele electorale ale acestei situații. Autonomia
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Ortodoxe, prin crearea unui adevărat haos, ea având rădăcini mai vechi, în perioada interbelică. S-a mers atunci până la ideea bizară a fondării unui partid clerical, prin introducerea unui punct de vedere strict catolic imixtiunea directă a Bisericii în lumea seculară refuzându-se supunerea la disciplina canonică. De fapt, nimeni nu contesta preoților dreptul la opinie sau la anumite opțiuni, fiindcă, în calitate de cetățeni liberi, nu puteau fi indiferenți la problemele cetății. Dar în perspectiva prozelitismului militant, misiunea slujitorilor altarului nu trebuie
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
o diatribă la adresa cărții cu același titlu a corifeului de la "Sburătorul" și a sincronismului, implicit a imitației promovate în paginile volumului), oferă încă un context de a-și afirma gîndul propriu, invențiunea poetică, în care fulgeră recîștigarea prin cel mai secular act de amintire a unui sens pierdut de frumusețe, înțeleasă, "între învierea prin reminiscență activă a misteriosului Combray și preocuparea liricei înalte: ridicarea unui helenism neistoric, altfel adevărat (prezent în gîndirea geometrică a lui Eudox și Apolonius, ajuns la expresiune
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
n-a existat societate sau cultură în care să nu fie prezente cele două dimensiuni. Secolul trecut a fost bîntuit de substituirea religiei cu ideologii pe post de religii. Am asistat și am trăit pe propria piele ravagiile unei religii seculare impuse cu tancul de ideologia comunistă. Odată regimurile totalitare, comunist, fascist etc. în mare parte eradicate, le-au luat locul religiile surogat, tip New Age, a societății terapeutice, cu un reducționist cult al sănătății, al vieții sexuale, dacă e cu
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
e cu putință încă din pruncie și pînă la senectute etc. Sîntem în fața unui utopic fenomen de surogat religios, avînd drept țel, cum remarcă autorul Micro-Armoniei, instituirea egalității și eliminarea diferențelor și discriminărilor; o altă intenție e și menținerea caracterului secular al societăților în ceea ce privește obiceiurile, moravurile, valorile politice, economice și socio- culturale. Toate aceste elemente se constituie într-un fenomen care argumentează în favoarea unei necesități de neocolit a dimensiunii religioase în viața noastră, fie în spiritul tradiției sau așa distonantă cum
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pe toate canalele în contra rădăcinilor religioase ale Occidentului și al altor civilizații; este de natura evidenței că atît publicul, cît și cărturarii afirmă prezența religiei în cultură. Prăbușirea sistemului comunist este un argument în favoarea slăbiciunii "oricărui exponent socio-economic utopic exclusiv secular". O sorginte asemănătoare are și sistemul capitalist-democratic. Șansele de reînnoire le aflăm în umanismul creștin, care trimite la rădăcinile spirituale ale Iluminismului, astăzi cu totul ignorate. Într-o epocă a modernizării accelerate, vedem multă speranță și progres pe lîngă greutăți
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
tradiția creștină. Ambele au anumite defecte. Prima nu numai că se împiedică în termeni etici generali, dar și generează multe dintre pericolele contemporaneității. Nu e exagerat să vorbim despre "patologiile rațiunii" și despre un "hybris al rațiunii". De aceea, raționalismul secular ar trebui să accepte un control de corecție, o strunire din partea valorilor religioase. Rațiunea trebuie să accepte avertismentele asupra limitelor sale și să se arate gata să asculte de marile tradiții religioase ale omenirii", arată Ratzinger. În același timp e
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
nevoia să tragă concluziile logice ale propriilor atitudini. Astfel se face că dezbaterea despre religie se transformă, în cele din urmă, într-o conversație cu religia, poate chiar parteneriat" (V.N.). În realitate, multe dintre valorile creștine sînt îmbrăcate în haine seculare. "Așa cum a spus George Steiner, cu curaj și înțelepciune, "un postulat [transcendent] e mereu ascuns, e adesea nedeclarat sau exploatat metaforic și fără consecință în cele mai multe dintre actele moderne de interpretare și critică. Ce s-ar întîmpla dacă ar trebui
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
armă implacabilă pentru nivelarea diferențelor care au asigurat odinioară progresul și importanța Europei, ca să nu mai vorbim de pedeapsa educațională pe care o aplică Europei de Est. Marginalizarea și aproape eliminarea elementelor alternative au fost deseori urmări ale intenției globalismului secular: reducerea la minim a rolului public al femeilor, excluderea cu încăpățînare a tuturor stilurilor de viață alternative. Astfel, universalismul poate fi transformat în hegemonia tribală a unei minorități sau a stilului său de viață, în timp ce heteronomia numai că nu dispare
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și interacțiunile culturale, ca și autonomiile culturale. Baza generală a întregii întreprinderi e găsirea echilibrului optim între pluralitate și solidaritate umană, pornind de jos în sus, și nu de sus în jos, ca în metodologia arogantă a mai vechiului umanism secular. Argumentul practicalității e, poate, mai puțin original decît altele, însă ne întărește convingerea că durabilitatea și stabilitatea se găsesc din plin în sfera frumosului. Pe acest lucru se bazează, în mare parte, integritatea noastră morală și intelectuală". Renăscînd caracterul conservator
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în principal, instituțiile și mecanismele de reprezentare. După cum se va vedea în concluziile finale, democrația directă dispune de cele mai ridicate calități ale unei democrații. Dar transformarea democrației directe în cea mai înaltă expresie a calității democratice și ignorarea experienței seculare a democrației reprezentative și a posibilităților concrete de evoluție prezente în instituțiile sale ar transforma o astfel de analiză într-una complet abstractă. În studiul de față, din contră, se ține cont tocmai de modul în care este posibilă, cel
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
mes (1984-1992; arhitect Foster) sau Haashaus de la Viena (1985-1990) de H. Hollein afi?eaz? dorin?a comanditarilor ?i a arhitec?ilor de a construi formele cele mai contemporane �n inima cartierelor vechi, eventual fă??-n fă?? cu un monument istoric secular � catedrală din Viena � sau chiar milenar � Maison Car�e de la N�mes. Concep?ia arhitectural? are �n acest caz aluzii subtile, �n afară oric?rui mimetism, la morfologia, la istoria monumentului sau a sitului. Afinit??i elective dintre ?eful lucr
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
pentru observarea unor elemente talentate, * promovarea sportivilor cu însușiri psihice deosebite către nivelele superioare de pregătire, respectiv lotul de juniori. Un fenomen biologic foarte important, care se produce în secolul nostru,este denumit de G.Roberts și E.W.Kock „secular trend” (Ignat, 1989) Acesta se caracterizează printr-o creștere rapidă a unor indici cum ar fi greutatea corporală, înălțimea și o maturizare sexuală mai timpurie. Astfel, copiii generațiilor actuale vor crește mai înalți și cu o greutate corporală mai mare
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
fapt a crizei economice din perioada interbelică, a supraabundenței mărfurilor de tipul muncă, bani și produse și, respectiv, a insuficienței mijloacelor de dobândire a lor. Cercetarea lui Mircea Vulcănescu "constituie o încercare de interpretare calitativă a tendinței fundamentale, a mișcării seculare [...] Ideea metodologică fundamentală [...] este că omenirea a intrat într-o depresiune economică de lungă durată și că sensul social al acestei depresiuni constă în transformarea calitativă a societății capitaliste [...] într-o societate cu o morfologie economică analogă [...] economiei medievale". Printre
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
that merely fulfils the Creator's commands: the human can perceive oneself in the Creator's likeness. Keywords: religiosity, charity, public policy. Introducere În acord cu diagnoza lui Jürgen Habermas, teoreticienii culturii consideră actuala perioadă a istoriei umanității drept post- seculară. Această apreciere sugerează, pe de o parte, existența unei tendințe de recuperare a religiei și a religiozității și, pe de altă parte, plasarea lor într-o dimensiune mundană. Drept dovadă, politicile publice ale ultimilor ani gravitează în jurul unor concepte ca
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
solicitări în același fel, adică rațional, inclusiv în viața personală, manifestându-se pragmatic și înstrăinându-se de poezie, simbol, estetică. Sistemul social funcționează fără legitimare religioasă. Tehnologia modernă și religia tradițională sunt, de altfel, greu de împăcat. Statele moderne funcționează secular. Apartenența religioasă este opțională, nu mai intervine direct în ordinea socială. Dar societatea contemporană, arată Wilson, nu funcționează tocmai perfect. Criminalitatea, vandalismul, nevrozele, divorțurile, drogurile, alcoolismul, jocurile de noroc, singurătatea, sinuciderile sunt consecințe ale funcționării seculare a sistemului social. Tendința
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
împăcat. Statele moderne funcționează secular. Apartenența religioasă este opțională, nu mai intervine direct în ordinea socială. Dar societatea contemporană, arată Wilson, nu funcționează tocmai perfect. Criminalitatea, vandalismul, nevrozele, divorțurile, drogurile, alcoolismul, jocurile de noroc, singurătatea, sinuciderile sunt consecințe ale funcționării seculare a sistemului social. Tendința de a încredința tehnologiei egalizatoare rezolvarea problemelor personale eludează unicitatea individului în atitudinile, orientările și înclinațiile sale. Mai mult, societatea occidentală este orientată spre prestație de muncă în schimbul salariului, cu profit cât mai mare pentru efort
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Hick extinde sfera răspunsurilor autentice la prezența Transcendentului (denumit așa pentru a semnala necantonarea sa în forma teistă a experienței religioase), incluzând în aceasta și manifestările de solidaritate umană din Occidentul secularizat. Activismul politic și/sau social e o formă seculară și democratică a sfințeniei. Interesul pentru binele celorlalți, pentru dreptate și pace, semnalează conștientizarea autentică, adică producătoare de efecte morale și spirituale pe termen lung, a prezenței Transcendentului în societatea secularizată. O sumară abordare comparativă Toate aceste demersuri recuperează în
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
un viitor confortabil. Îngrijorarea lui Girard vizează incapacitatea oamenilor de a-și gestiona violența în absența mecanismului victimar, scos din funcțiune prin chiar dezvăluirea articulațiilor lui. Wilson consideră că Occidentul mai funcționează doar din inerție, întrucât s-a autosabotat reconfigurându-se secular. Dar asumarea revelației creștine cu toate consecințele ei și, respectiv, restaurarea valorilor creștine sunt singurele soluții pe care le întrevăd autorii. Vattimo, Rorty și Hick sunt optimiști. Caritatea ca expresie kenotică sau legică a iubirii și activismul socio-politic ca sfințenie
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]