2,609 matches
-
sunt derbedeii în acțiune, ci patronul Iancu care i-a incitat prin declarațiile belicoase și provocatoare anterioare meciului. Să fim serioși. Patronul are frustrările și problemele lui. Se comportă ca atare. În niciun caz un spectator normal nu se lasă sedus de provocări. Însă Aristotel este verificat și confirmat inconștient încă o dată în finala Cupei României la fotbal din 2009: forma in-formează materia. Iancu își modelează după propriul chip nu doar echipa, ci și galeria. Poate inconștient, dar în mod sigur
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Kubanul, provinciile Chersonului, Oczacovului au căzut în puterea Rusiei și când puterea a dat greș în împărăția otomană, rușii au făcut să pătrundă răscoala în provinciile sale; ei au ispitit credința grecilor, au dat arme nemulțămiților, au corupt lăcomia, au sedus buna credință, subminând puterea ce voiau s-o răstoarne... S-a promis pacea pentru a vedea fruntariile dezarmate și aceste fruntarii au fost cotropite, și generalii ruși, atacând împărăția otomană, au cutezat să declare că veneau ca prieteni pe teritoriul
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
bine mediului penitenciar, datorită resemnării în fața pedepselor lungi. Ei ajung rapid la o totală dependență de instituția închisorii, din cauza izolării prelungite de lumea exterioară, incertitudinii viitorului și pierderii progresive a simțului realității. Oferta educațional-terapeutică fiind rară și săracă în conținut, seduce tot mai puțini criminali, care se orientează spre tot felul de aranjamente interne. Previziunile specialiștilor sînt tot mai sumbre în privința criminalilor români. Deși numărul lor a scăzut simțitor în ultimii ani, este așteptată o creștere a omorurilor efectuate de cetățeni
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
zaruri făcute din pîine și cărți făcute din hîrtiile de ciocolată sau din tot felul de cartoane. Cum cititul, sculptura sau pictura nu sînt activități practicate decît de un număr mic de indivizi, dintre activitățile recreative rămase cel mai mult seduce televizorul. Știrile îi captivează nu atît pentru că îi țin conectați la lumea exterioară închisorii, cît mai ales pentru că îi informează despre viitorii clienți ai stabilimentelor și despre mersul proceselor unor colegi. Relația arestaților cu presa este una ambivalentă și tensionată
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a celui care pune foc la o casă, a slugii care fură femeia sau fiica stăpînilor; arderea cadavrelor falsificatorilor de monezi și a sodomiștilor; plimbarea goi și bătaia în public a bigamilor, a hoților la prima greșeală, a săracilor care seduc fecioare, a bărbaților care își prostituează soția, a suduitorilor; legarea de cozile cailor a slugii care vinde pe feciorul sau robul altuia și a paricidului; spînzurătoarea pentru cel ce dă drumul noaptea din grajd oilor și acestea sînt mîncate de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pentru bigami, suduitori; surghiunul pentru boierul care a rănit pe cineva pentru a-l fura, vameșul corupt; bătaia pentru cel care fură animale, unelte agricole, recolte, care intră cu vitele în ogorul altuia, umblă cu măsuri false, otrăvește cîine ciobănesc, seduce fecioară; cazna pentru a descoperi furturi, omoruri, otrăviri, complicități; rușinarea pentru suduitor, sodomist, defăimător, cel care s-a lepădat de călugărie, pentru copiii otrăvitorilor; amenda pentru cel care reține pe țăranul altuia, fură plug, mută hotar pe ascuns, boier ucigaș
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a descoperi furturi, omoruri, otrăviri, complicități; rușinarea pentru suduitor, sodomist, defăimător, cel care s-a lepădat de călugărie, pentru copiii otrăvitorilor; amenda pentru cel care reține pe țăranul altuia, fură plug, mută hotar pe ascuns, boier ucigaș (uneori), bogatul care seduce o fecioară; confiscarea averii însoțește pedeapsa pentru suduitori și uneltitori ai domniei; despăgubirea valorii prădate; pierderea zestrei pentru soția adulteră; azilul în biserică pentru toate faptele, mai puțin răpitul de femei, adulter, crimă; dezmoștenirea copiilor pentru cei care se împreunează
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
personalitate artistică, deosebit om de cultură. Când am colaborat prima dată, impresia unei naturaleți înnăscute în a-și împărtăși arta cu tinerii artiști a fost de neașteptat. M-a tulburat. Delicatețea sufletească, puritatea expresivă a cântului, toate acestea m-au sedus și, desigur, am simpatizat cu ea. Generozitatea sa proverbială nu s-a dezmințit și, de îndată, mi-a acordat prietenia. Sfaturile de viață sau de canto pe care le am primit de la Viorica mi-au fost și îmi sunt pre
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
în cea mai bună formă a ei. și viceversa. Am cunoscut-o pe Viorica în anii șaptezeci, într-un moment magic al carierei sale. Era foarte frumoasă, avea o voce splendidă, clasă, inteligență și foarte mult spirit. Am fost instantaneu sedus de farmecul ei personal. Am devenit repede prieteni, încă de la prima întâlnire la Scala, în 1972. Se relua Oedipus Rex de Stravinsky, sub ba gheta lui Claudio Abbado, care îi asigurase un triumf în stagiu nea pre cedentă. Regia îi
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
întâmpla în gră dini ciudate, porți enorme și încăperi cu băi de vapori, în care evoluau femei goale. Toată acțiunea era transfor mată într-un ritual nebun între femei. Viorica Cortez avea și personalitatea, și feminitatea senzuală și dominatoare care sedu cea nu numai partenerii pe scenă, dar și spectatorii din sală. Perso najul participa la un ritualul suprarea list, în care se sa crificau tinerii pretendenți și se derulau amanții Marinei. Era îmbrăcată și machiată pe scenă. Marina reprezenta summum
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
lipsă de temperament, ci dimpotrivă: îl găsea prea bătrân pentru dânsa și prea sobru. Temperament avea într-adevăr din belșug, încât a devenit „femeia fatală“ a familiei. S-a îndrăgostit de prea junele ei cumnat, Toader, pe care l-a sedus probabil fără greutate alta decât un pic morală, căci era vorba de femeia fratelui său; idila lor se consuma în odaia din spatele casei părintești, unde își avea cuibul puiul de ofițer, și a provocat nu numai un scandal, dar și
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
dânsa numeroasa-i progenitură. A avut cu Godini (născut în Tirolul austriac de la finele secolului trecut, școlit, împreună cu fratele său, tot inginer, în Germania, pentru ca diplomele să le folosească în țara nației-„surori“ de la gurile Dunării, unde s-a lăsat sedus de farmecele unei pământence și de dragul ei nu s-a mai întors pe plaiurile natale, cu toate stăruințele familiei din patrie, de la Cortina d’Ampezzo, oameni cu stare, proprietari de hoteluri) atât de mulți copii, încât singura-i preocupare serioasă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
conștiincios cu pasiune, îi depășeam deja cu informațiile și cu gusturile mele moderne. Profesor de latină era Gheorghe Guțu, specialist în Vergiliu, căruia i-a dedicat lucrări, dar care mi-a făcut pustiul de bine să se lase și el sedus de „strălucirea“ mea, să nu se ocupe de mine cu severitatea acordată celorlalți elevi, mai norocoși astfel la învățătură decât mine, deși lor nu le-a folosit la nimic limba Eneidei. Nu mă îndoiesc că aici, ca și la Aiud
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Metafora „Sfântului Sebastian“ poate fi un argument decisiv de atribuire lui I. Negoițescu a textului, căci, în vremea respectivă, el era obsedat de această figură, dovada existând în eseul în mine cel inventat de Sodoma (după cum Mishima s-a lăsat sedus de Sfântul Sebastian al lui Guido Reni). M-am recunoscut doar în metafora sfântului primind cu voluptate săgețile ce-i maculează corpul, însângerându-l (cum îl vede d’Annunzio), fiindcă eu sunt din rasa celor care nu se cuvine să
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
III-lea3. Dacă în mediile cele mai variate ea cunoaște succes fiindcă trezește gustul pentru observația socială, doctrina lui Le Play nu influențează în mod evident politica timpului. Numai atunci când angajarea pe calea reformelor sociale părea inevitabilă Republica obligă! această doctrină seduce mediile conservatoare, care apreciau și ele această prezentare liberală și contra-revoluționară, erau și ele interesate de reformele care ar fi putut restabili ordinea morală a societății. După exemplul susținătorilor economiei politice creștine, Frédéric Le Play sublinia că industrializarea a privat
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
este doar monopolul orientării socialiste. Jean-Pierre Gaudin distinge trei sensibilități în munici-palism: "socialismul municipal", "municipalizarea gestionară" și "cooperatismul municipal"35. Audiența "municipalismului cooperativ" a fost limitată de incertitudinea în privința a ceea ce aducea economia socială în raport cu solidarismul. Acest "municipalism cooperativ" îi seducea pe cei care doreau să intervină în habitatul muncitoresc, mai ales pe aceia care împărtășeau concepția leplaysiană a societății. Dar dezvoltarea tehnicilor de asigurare apărea ca o cale mult mai sigură pentru concretizarea principiilor solidarității. "Cât despre cooperare susținea în
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
răscruce a comunicațiilor, orașul oferă numeroase comodități logistice, este ușor accesibil datorită pluralității mijloacelor de transport; este conectat cu toată planeta; asigură legătura rețelelor de dimensiuni internaționale, naționale și locale. Ca vitrină a modului de a trăi urban, orașul poate seduce prin cadrul de viață, prin patrimoniul său arhitectural și urban, prin echipamentele sale școlare și sanitare, prin locuințele de calitate, posibilitățile de recreere, prin posibilitățile pe care le oferă obiectivele sale culturale, sportive, prin animație, dar și prin liniște și
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ajuns să ai în orașe întreprinderi, o forță de muncă abundentă și ieftină, un mare număr de consumatori plini de bani și facilități de aprovizionare cu materii prime. Această recompunere economică se petrecea concomitent cu competiția între orașe. Pentru a seduce întreprinderile și populațiile dezirabile, aleșii locali investesc mult în marketing, miza fiind vinderea cât mai profitabilă a teritoriului. Analogia între întreprinderi și orașe trebuie însă limitată. Dacă întreprinderile au concediat adesea masiv pentru a câștiga în competitivitate, populația "supranumerică"309
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
aleșii locali nu au părut așa de preocupați să se apropie de lumea economică. Totuși, putem reține că strategiile economice ale întreprinderilor le rămâneau ascunse, continuau să rămână obscure pentru ei. Această situație a exacerbat concurența dintre orașe pentru a seduce întreprinderile și a reține sau a face să vină populațiile dezirabile. În numele acestei lupte, primarii s-au lansat în acțiuni care să promoveze imaginea orașului... și pe a lor. Trebuie să recunoaștem că în anii 1980 personalitatea primarului părea că
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
324. În sfârșit, o dificultate suplimentară este aceea că variabilele preferate de industriași diferă după sectorul de activitate al întreprinderii. Acestea nu împiedică însă aleșii să prezinte acțiunile lor ca motor al dezvoltării economice locale: "Întreprinderea recent instalată a fost sedusă de "activitatea politică de amenajare a comunei", se spunea, fără a preciza că tocmai întreprinderea impusese aleșilor să transforme în zonă industrială terenul care o interesa 325". Astfel, aleșii teritoriali ajung să considere comunicarea o dimensiune fundamentală a acțiunii lor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
orientată exclusiv spre campanii electorale. Promovarea omului este înlocuită de promovarea teritoriului, care valorează mai mult în ochii alegătorilor. "Montpellier supradotatul", "Angers-ul calității" orașele învață să se vândă. Pentru a reuși explică Jean Monnier, primarul Angers-ului -, un oraș trebuie să seducă toate categoriile de public: investitori, creatori de întreprinderi, cadre, turiști, congresiști etc. Adică trebuie suscitată implicarea și mândria cetățenilor, astfel încât să devină ei înșiși ambasadorii cetății. Și, în paralel, să informeze oamenii din exterior despre dinamismul economic și atrăgătorul cadru
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
locuibile. Politicile culturale participă acum la strategiile de promovare a orașului. Efortul financiar al municipalităților pentru cultură 334 este orientat înspre construcția unor grandioase săli de reuniuni, de spectacole, de expoziții, pe scurt, spre producția de mari evenimente care să seducă publicul și să atragă comentariile mass-media. Competiția între orașe face pereche cu dezvoltarea turismului urban. Dar în acest domeniu și efectele proiectelor prestigioase rămân incerte. "Astfel notează Daniel Pinson -, notorietatea culturală a Parisului nu a avut efectele scontate asupra societăților
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
aspect al naturii noastre. Dar dacă n-au simțit răul capital, intrinsec, inerent naturii omenești, în schimb, nu avea cum să le scape răul acesta mediocru și general, în luptă cu un bine de aceeași teapă. Niște maniheeni de salon, seduși de un dualism anecdotic, ostili acelei singurătăți, sau incapabili de ea, în care se zbate omul interior, confruntat cu sine sau cu Dumnezeu. Nu este oare semnificativ că, atunci când li se întâmplă să se întoarcă spre Pascal, o fac pentru
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
și urâtă de toți cei siliți să trăiască în preajma sa. Nu același lucru se întâmplă cu cei care n-o văd decât în treacăt, mai ales cu bărbații. Înfățișarea ei plăcută, cochetăria manierelor, noblețea și turnura ex pre si ilor seduc multă lume; însă impresia bună pe care o face nu este durabilă: firea ei te previne prompt de primejdia de a te atașa mai trainic de ea. Și totuși, printre atâtea defecte, ea are și mari calități: mult adevăr, un
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
în sinea lui un cuvânt de efect, a cărui inspirație îi venea dintr-o broșură citită dimineața sau dintr-o convorbire avută seara. Dacă te lua deoparte, ca să te facă să-i cunoști scânteierea conversației, principalul său fel de a seduce era să te copleșească de elogii, să-ți spună că ești speranța viitorului, să-ți prezică un viitor strălucit, să-ți dea un acreditiv de om mare, din fondurile lui și plătibil pe loc; însă de îndată ce i se părea că
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]