8,651 matches
-
observație, precum și pe cea mai generală: de când nu mai există o presiune care să împingă imigranții în melting pot, nou-veniții nu intră în el voluntar, repliindu-se pe identitățile lor „de acasă” în spațiul lor privat și comunitar, adoptând eventual, selectiv și temporar, din rațiuni de oportunitate, anumite principii, valori și comportamente ale societății care îi primește. Procesul, al cărui context ideologic și cultural este multiculturalismul, este potențat de revitalizarea identităților „de acasă” în rândul generațiilor care păreau că acceptă asimilarea
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de cercetare cu adevărat intercultural, în care valorile canonice conviețuiesc irenic și interactiv cu inovația. Într-adevăr, a integra valorile și cunoștințele Celuilalt (omul diferit, omul din trecut etc.) e mult mai greu decât a propune un mecanism de excludere selectivă și a înlocui idei și experiențe milenare cu un „curs scurt”. Criza actuală a științelor umane, datorată în mare măsură demisiei umaniștilor din rolul lor de gânditori critici și informați, care-și pun întrebări fundamentale (publicul ignar, chiar neotroglodiții hrăniți
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
amintite. Între acestea se pot enumera metodele algoritmice, instruirea programată, instruirea asistată de calculator și alte metode bazate pe principiul programării. În vederea familiarizării cu cele mai importante metode utilizate în predarea științelor juridice și administrative vom prezenta, într-un mod selectiv, câteva exemple (a se vedea și Romiță Iucu, 2006, Teoria și metodologia instruirii, MEdC - Proiectul pentru Învățământ Rural). 5.2.1. Expunereatc "5.2.1. Expunerea" „Expunerea constă în prezentarea orală a unei teme, într-o organizare logică a ideilor
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Ă)”. Nestor Ignat. - Cu prilejul Conferinței scriitorilor. Ibidem, nr. 1384, 25 mart. x x x Spre un nou avânt al creației literare. Stenograma prescurtată a raportului tov. Zaharia Stancu la Conferința Scriitorilor din RPR. lbidem, nr. 1386, 27 mart. 23. (selectiv); În nr. 5-6: Vera Hudici. - Ion Asaftei; Veronica Porumbacu. - Tovarășul Matei a primit „Ordinul muncii”; Miron Radu Paraschivescu. - Uneoriăiarna; Iosif Nedelcu. - Unde este unireă; Otilia Cazimir - Îndemn; Virgil Teodorescu. - Versuri; Mihu Dragomir. - Versuri; Ben Corlaciu. - Nelegiuirea; Nina Cassian. - Istorie. În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
din condiții de rezistență nu este îndeplinită, se pot lua următoarele măsuri: · modificarea strângerii prin schimbarea ajustajului; · modificarea treptelor de precizie în vederea micșorării ajsmax și păstrării mins ; se păstrează tipul de ajustaj dar este o măsură neeconomică; · realizarea unui montaj selectiv prin măsurarea fiecărei piese și împărțirea pieselor după grupe de dimensiuni; duce la creșterea manoperei crescând prețul; · acceptarea unui risc care poate fi chiar calculat datorită faptului că distribuția dimensiunilor efective în câmpul de toleranță urmărește o curbă cu o
Aplicaţie în proiectarea organologică by Florin Tudose-Sandu-Ville () [Corola-publishinghouse/Science/258_a_497]
-
nici măcar pe mulți dintre cititorii aventurilor sale scăldate în apa tare a eticismului intransigent. În realitate, inflexibilitatea morală a lui Marlowe nu e compactă și nici nu funcționează după criterii obiective. Ar putea fi definită, la rigoare, drept o etică selectivă, ale cărei ochiuri largi permit nu doar readucerea între muritori a înaltelor comandamente morale, ci și relansarea aventurii. Obligat să spună poliției povestea întâmplărilor prin care trecuse, Marlowe omite câteva „amănunte” care nu numai că sunt esențiale, dar vorbesc despre
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
numele ce apar de-a lungul unui text, putând cuprinde inclusiv numele personajelor literare menționate În text, respectiv numele proprii incluse În cuvinte și expresii celebre: Amicus Plato, sed magis amica veritas (indicele va menționa și numele lui Platon). Indicele selectiv va cuprinde doar numele de persoane reale, importante dintr-un anumit punct de vedere. Desigur, din perspectiva cercetătorului, e de preferat indicele total, care ne oferă informații complete. Iată ce scria Șerban C. Andronescu (1997) În legătură cu acest aspect: Câteodată, indicele
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
conținutul de idei care este transformat, iar pe de altă parte, afectul care este evitat sau redus. Să menționăm în sfârșit că, în opinia psihanaliștilor Laplanche și Pontalis (1967), apărarea este în general dirijată împotriva pulsiunii și doar în mod selectiv împotriva reprezentărilor de care este legată pulsiunea (amintiri, fantasme), a situațiilor în măsură să declanșeze pulsiuni dezagreabile pentru eu ori împotriva afectelor neplăcute. 2.3. Din ce motive se apără eul?tc " 2.3. Din ce motive se apără eul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
a pulsiunilor la această vârstă. În opinia autoarei, fenomenele subordonate ascetismului nu trebuie considerate o serie de procese de refulare, ci „manifestarea unei ostilități înnăscute, nediferențiate, primare și primitive între eu și pulsiuni”. În refulare, respingerea unei pulsiuni este întotdeauna selectivă. Pulsiunile care nu antrenează nici un sentiment de culpabilitate sunt acceptate: respingerea pulsiunilor nu se face niciodată la întâmplare. În ascetismul adolescentului, respingerea oricărei pulsiuni este masivă și, așa cum am văzut mai sus, poate viza nevoi fizice dintre cele mai elementare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
nevoi fizice dintre cele mai elementare. Un alt mecanism poate fi apropiat de ascetismul adolescentului: ascetismul prin formație reacțională, care vine să combată tendințele senzuale puternice, înlocuindu-le prin contrariul lor. Dar, la fel ca și refularea, formațiile reacționale sunt selective și se referă doar la ceea ce dorim și ne interzicem totodată. Întoarcerea împotriva propriei persoane prezintă caracteristici asemănătoare. Totuși, asemenea refulării și formației reacționale, ea diferă de ascetismul adolescentului prin aceea că însoțește individul pe tot parcursul vieții sale, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
corporală constituie un simptom de conversie, „dar și o organizare defensivă în care recurgerea la clivaj organizează apărările într-un mod operatoriu, manifestarea somatică având funcția de a exclude afectul și reprezentările legate de acesta”. Multe cazuri de inhibiție intelectuală selectivă țin de o astfel de „aservire” a unor sectoare ale eului clivate până la pierderea libertății, alături de o funcționare pe care am putea-o califica drept normală. Însă clivajul aduce o contribuție cu adevărat fecundă pe terenul psihozei, o dată cu continuarea cercetărilor
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
suficient de îndepărtată pentru a focaliza angoasa copilului asupra unui agent extern și a deveni obiect al întregii sale atenții, al raționalizărilor mai mult sau mai puțin justificate pe care Hans le întreprinde. Astfel,teama de represaliile paterne este contracarată selectiv printr-o luptă „secundară” legată de obiectul fobic. Ajutorul căutat într-un obiect contrafobic destinat, în mod conștient de astă dată, liniștirii subiectului în raport cu angoasa lui fobică, vine probabil să se adauge primei mișcări inconștiente de contrainvestire pe care acest
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Freud (1898/1984) semnalează că acest mecanism nu este decât unul dintre numeroșii factori „care contribuie la apariția unei slăbiri a memoriei sau unei deficiențe a amintirii”. Widlöcher (1971-1972) rezumă principalele caracteristici ale refulării, precizând că este o falsă uitare, selectivă, intenționată, care nu elimină afectul și nu este definitivă. Cuvântul „intenționat” nu trimite la voința deliberată, conștientă, de a refula, ci subliniază că refularea nu se face la întâmplare și că ea îi permite subiectului să evite o conștientizare dureroasă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
tot ceea ce trăise înainte de moartea părinților săi: „Întrucât a trebuit ca ei (părinții) să moară până și în memoria mea ca eu să pot trăi după aceea, sunt nevoită să cred că această amnezie este o binefacere”. Această uitare este selectivă, deoarece „privește amintiri biografice și nu achiziționarea de cunoștințe. Este vorba de o tulburare mnezică ce afectează memoria episodică” (adică memoria ce trimite la evenimente din trecut), precizează Widlöcher (1992). Refularea nu are un renume prea bun! Dar normalitatea sa
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și surorii sale, ne-a fost cu putință să degajăm alte amintiri ascunse. Pacienta a fost astfel capabilă să-și retrăiască invidia de copil față de noua sarcină a mamei și gelozia față de sora mai mică.” În acest caz, unde uitarea selectivă care este de obicei refularea pare a se infiltra în ansamblul memoriei, Steward precizează că „teama de amintire era pe cale să-i distrugă memoria”. Un alt exemplu de traumatism refulat este relatat chiar de cea care l-a trăit, actrița
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
ascunzându-se în diferite colțuri; multe și-au mutat puii în alte locuri. Găinile fugeau spre cotețe, desfăcându-și aripile și cotcodăcind. Pe câmpuri s-au găsit mulți șerpi înghețați.” ANIMALELE - ADEVĂRATE DETECTOARE DE CUTREMURE! Din literatura de specialitate prezentată selectiv în Bibliografia acestei cărți am aflat că... nimic nou nu-i sub Soare! Secole de-a rândul, în foarte multe zone ale lumii, oamenii recunoșteau semnele unui cutremur apropiat - îndeosebi al unuia mai puternic - cu ajutorul animalelor și păsărilor domestice, și
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
Vrancea, de-a lungul timpului în țara noastră au avut loc numeroase cutremure de pământ, dintre care unele catastrofale. Iată care au fost cele mai importante seisme, consemnate în lucrările unor oameni de știință (seismologi, geologi etc.), menționați în “Bibliografia selectivă” de la sfârșitul acestei cărți. Cutremure care au avut loc în alte țări, resimțite în România: Anul 400 î.Hr., produs în Sicilia. Anul 15 e.n., care a avut loc în Asia Mică, distrugând 12 orașe renumite (Sades, Efes etc.), după cum susține
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
un material recent, apărut la mari universități și institute de cercetare din lumea occidentală. Există o formă foarte eficientă de strângere a informațiilor, biblioteca instituției având și un centru de informare și documentare unde se realizau traduceri - se traducea practic, selectiv, ce apărea pe plan mondial În domeniile de interes (și Înțelegem prin aceasta acele domenii care aveau un echivalent tematic În ceea ce se studia la Academie). Activitatea de la Academie - spre exemplu, activitatea centrului de informare și documentare - se transmitea În
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
cheie, pe urmă a treia cheie etc. Din această cauză, cheile se numesc chei primare, secundare, terțiare etc. Fișierele secvențiale se pot concatena, adică din două fișiere se poate obține un al treilea fișier, sortat în aceeași ordine. Organizarea directă (selectivă) stochează și gestionează înregistrările pe suport pe baza unor procedee de repartizare (randomizare). Plecând de la un element al înregistrării, numit cheie de repartizare, se calculează adresa de dispunere pe suport pe baza unei formule. Aceeași formulă este aplicată atât la
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
index și astfel se ajunge la înregistrarea de pe suport. Consultarea articolelor din fișierele index poate fi realizată secvențial sau direct. Prin mod de acces se înțelege tehnica de regăsire a înregistrărilor conținute într-un fișier. Accesul poate fi: secvențial, direct (selectiv, aleator) și dinamic. Accesul secvențial presupune regăsirea înregistrărilor în ordinea în care acestea au fost dispuse pe suportul tehnic. Pentru a localiza înregistrarea n, este necesară parcurgerea tuturor celor n - 1 înregistrări precedente. Orice tip de fișier poate fi accesat
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
se adaugă cele din categoria instituțiilor publice, cum este cazul autorităților guvernamentale din țările scandinave, care practică sistemul economiei negociate, bazată pe valorile consensului social și profesionismului. Ca regulă generală, promovarea acestor dezvoltări se conformează principiilor societății cunoașterii, prin aplicarea selectivă a regimului de bun intelectual public (cu acces gratuit), devenit conținut informațional pentru comunități virtuale: disponibilitatea noilor concepte și soluții pe portaluri sau situri internet dedicate, cu arhive de publicații virtuale și biblioteci de programe informatice în versiuni demonstrative sau
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
90 și apoi în volum). Confesiuni violente e o carte-interviu: o seamă de mărturii („literare, politice și biografice”, subiective, și, de aceea, controversabile) formulate într-o suită de convorbiri cu Constantin Iftime se articulează într-un autoportret, într-o autobiografie selectivă, operă de memorialistică și profesiune de credință totodată. Nu credem că se pot stabili deosebiri prea mari, nici de valoare și nici de substanță, între romanele lui Nicolae Breban, variațiuni minime pe aceeași temă. Având coordonate identice, ele par mai
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
neobosit pentru fericirea poporului, discipol credincios al genialilor dascăli ai omenirii muncitoare, Lenin și Stalin (...)”. *** ● În luna iulie 1952 Proiectul de Constituție a R.P.R.73 ● În perioada iulie-noiembrie, masivă implicare a poeților la tema dată, în întreaga presă, redată foarte selectiv în culegerea Marea lege. Versuri pentru noua Constituție, E.S.P.L.A., 1952, tiraj 12.150 ex. ● În 24 septembrie Marea Adunare Națională adoptă proiectul, promulgând a doua Constituție a R.P.R. după cea din 1948, cu câteva zile înainte de începerea celui de-al
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Olteanu - Învățămintele de aur • Idem, 1952: - în nr. 31 (304), 1 aug.: Eusebiu Camilar - Întâmplări: de pe Călmățui - în nr. 48 (321), 28 nov.: Geo Dumitrescu - Marea întrecere cu timpul. Scrisoare din Bicaz. ș.a. Reportaje de călătorie publicate în Scânteia, 1953 (selectiv): - în nr. 2795, 17 oct.: Zahana Stancu - Pe drumuri siberiene. Note de călătorie - în nr. 2800, 23 oct.: Traian Șelmaru - Prin capitala Cehoslovaciei; - în nr. 2806, 30 oct.: Petru Vintilă - Vis din Ural. - în nr. 2808, 2 nov: Aurel Mihale
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cu titlul „Pălmuirea istoriei”, provocând o reacție dură din partea regretatului sociolog Pavel Câmpeanu. În momentul de față, nu cred că mai avem de-a face cu o „pălmuire a istoriei”, ci mai degrabă cu un fenomen de recuperare a acesteia, selectiv ca toate fenomenele de gen. Ion Iliescu mi-a răspuns aprobativ În această privință. Cred că el poate fi de acord În multe privințe și cu Michnik, și cu George Soros, atâta vreme cât pozițiile lor sunt convergente. L-am Întrebat, de
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]