22,588 matches
-
deja îl digeram. Binișor, încetul cu încetul. Într-adevăr, trecerea mea prin funcția aceasta de administrator, dresarea mea în tainele mișcării societății, se asemăna tot mai mult cu traversarea aceea de către Mihai, a anilor petrecuți în mănăstirea dominicană. Aveam câteodată senzația că, dacă nu aș fi jucat în acest rol, al lui Mihai, n-aș fi nutrit niciodată speranța de a mă vedea și eu, castelan. Până și societatea, aflată tot în aceeași schimbare și ea, cea a prezentului, mă învăța
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
acest semioraș infect, uitat de Dumnezeu la extremă de județ, în sensul că aproape toate trenurile noii orânduiri trecuseră pe lângă el, pentru că, zice-se, primarii erei întunecate, cum erau cu studiile jos de tot sau nu le achiziționaseră încă, aveau senzația că înfiriparea industriei într-un astfel de orășel liniștit, ar fi adus oameni cu studii, ingineri, economiști, profesori, medici care i ar fi depunctat pe ei la o eventuală nouă candidatură. Dumnezeu cu mila! 8. Așadar, urma ca a doua
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
din momeală-zice într-un târziu dl. Valy-Numai, atenție! La un milimetru ai să dai de acul de pescuit în care stă momeala și din care, odată prins, nu mai poți scăpa. Deci, să muști, amice, numai atâta cât să dai senzația că nu trădezi. Altfel nu se poate trăi, ascultă-mă pe mine, printre cei puternici. Vorbele lui Valy păreau ca o completare la ultima frază din citatul pe care încercam să-l iau din nou în vizor și care iată
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
de valoros perora de unul singur dl. Valy tot mai volubil Ce vreau să spun? Fighelem, fighelem! Pe ungurește înseamnă atenție, atenție! Rolul acesta, al dumitale, e pe muche de cuțit. E ca în viață. Numai ca în viață. Aveam senzația că, anterior aș fi citit cu voce tare fraza aceasta. Poate că totuși Mihai nu avusese atunci suficientă răbdare. Valy nu era deloc atent la spectacolul tot mai grăitor pe care ni-l oferea pas cu pas, natura. Ca și cum el
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
-se, printr-un tunel, cu un cimitir subteran din vremuri imemoriale. Deja simțeam cum ar fi trebuit să urmeze în relatarea lui Valy, un pasaj de basm, de poveste sau de film de groază. Oricum, ceva de un fantastic-straniu. Aveam senzația că acea atmosferă apăsătoare a fosei în care pătrunseserăm, era a unui osuar dintr-o peșteră necunoscută și că urmele sutelor de actori morți acum, și respirațiile acestora aveau să mă urmărească pas cu pas chiar și după ieșirea din
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
rostesc întrebarea aiurea și într-o clipită simt părere de rău, cum era de așteptat. Sincer, nu... De ce să fii urmărit? De cine să fii urmărit? - pare că se fâstâcește destul de fals Valy. Coboară privirile în podele și dă imediat senzația că vrea să corecteze ceva: Dar nu se pune astfel întrebarea. Precis? Juri? Jur. Bate palma. Nu mă dau înapoi, mai ales când la curtea Principelui avem undă verde oricând. Ce Principe? Numai un Principe al Transilvaniei avem. Noi doi
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Secaș, la Cotul Donului. Radioul ocupa locul ca și cum ar mai fi funcționat și ca și cum ar mai fi fost capabil să scoată din el aceleași voci cristaline. I se aprindeau lămpile doar cu mare întârziere și scotea un bâzâit de aveai senzația că ori ceva se rupe în cutia miraculoasă și cei care vorbesc sunt pușcați pe loc, ori se dărâmă toată casa. Acolo, pe noptiera de lângă fereasta pe care puteai privi și acuma, peste câteva rânduri de acoperișuri, turnurile cetății săsești
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
primit-o cadou, de simpla răsfoială. Sublinierile cu creionul îmi arată că am mai zăbovit la anumite paragrafe destul de bine. S-ar putea ca o astfel de carte mai mult decât interesantă, să ți schimbe viața sau să-ți dea senzația că nu te-ai născut degeaba. E fascinantă! “Întoarcerea la origine pregătește o nouă naștere, dar aceasta nu o repetă pe prima, adică pe cea fizică. Avem de-a face propriu-zis cu o renaștere mistică, de ordin spiritual, cu alte
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
are loc inițierea.” Apoi fuga la Mâncătorii de etichete: “Tot în acel februarie fierbinte, după ce Valy îi arătă încăperea secretă, care atunci, cu o zi înainte nu-l fascinase de loc, Gerard decise să revadă întregul traseu, având tot timpul senzația că n-o să se mai poată descurca și deci, n-o să găsească ușa fosei. Așa că descuie ușa din dos, a Casei de Cultură și pătrunse în holul lung și aglomerat de tot felul de obiecte fie aranjate, fie aruncate așa
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
cu Scufița Roșie și Lupul și descuie. Pătrunzând în întunericul încăperii, i se păru că aude în surdină niște acorduri de pian sau ceva din operetele lui Kalmann. Dacă n-ar fi aprins becul de deasupra ușii, ar fi avut senzația că întreaga încăpere a fosei ar fi fost plină cu instrumente muzicale, de la viori și contrabași, până la flauturi, trompete, oboiuri și tube, xilofoane, etc, pregătite pentru repetiție. Lumina parcă bolnavă a becului murdărit de muște de-a lungul anilor, scotea
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
petrecută pe Platoul Urdele în drum parcă, spre Munții Parâng, într o seară de august și când elevilor le propusese să stea pe spate în iarbă și să privească cerul plin de stele, inclusiv de funinginea Căii Lactee, până vor avea senzația că cerul se află dedesubt, sub ei. În câteva minute se puteau auzi voci: Vai, cad! Cam aceeași senzație o trăia acuma. Parcă avea și Lucian Blaga o poezie în care era sugerată o asemenea senzație. Nu-și mai amintea
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
propusese să stea pe spate în iarbă și să privească cerul plin de stele, inclusiv de funinginea Căii Lactee, până vor avea senzația că cerul se află dedesubt, sub ei. În câteva minute se puteau auzi voci: Vai, cad! Cam aceeași senzație o trăia acuma. Parcă avea și Lucian Blaga o poezie în care era sugerată o asemenea senzație. Nu-și mai amintea titlul acesteia. Geamlâcul acela mai mult lat decât înalt, pe care dădea buzna lumina jucăușă, parcă ar fi fost
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Căii Lactee, până vor avea senzația că cerul se află dedesubt, sub ei. În câteva minute se puteau auzi voci: Vai, cad! Cam aceeași senzație o trăia acuma. Parcă avea și Lucian Blaga o poezie în care era sugerată o asemenea senzație. Nu-și mai amintea titlul acesteia. Geamlâcul acela mai mult lat decât înalt, pe care dădea buzna lumina jucăușă, parcă ar fi fost steaua lui preferată (O stea poate fi paralelipipedică? Depinde de unde o privești, nu?), de pe cerul acela proaspăt
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
înalt, pe care dădea buzna lumina jucăușă, parcă ar fi fost steaua lui preferată (O stea poate fi paralelipipedică? Depinde de unde o privești, nu?), de pe cerul acela proaspăt, gata deschis tuturor aspirațiilor și, privind-o necontenit, fără să clipească, avea senzația că el se află undeva, deasupra ei, că întreagă fosa, cu culoarele, cu obiectele ei și cu ușile secrete, cu tunelul, cu cimitirul subteran, se află undeva, deasupra acelui cer, deasupra geamlâcului prin care pătrundea lumina zilei. Un cântec de
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
furiș înspre fanta unde se afla Gerard, ca și cum evitau să le fie depistate privirile. Ce carte dorești? - se auzi din nou același glas grav. Frapat de întrebarea prea la modul general despre carte, îi dete lui Gerard și mai tare senzația de indecizie. Privirile bibliotecarei, cea cu nasul întreg, îl atenționau în ceea ce privește cărțile de tarod, în timp privirile celorlalte două bibliotecare îi dădeau de înțeles că e vorba de cărți ce citit, beletristice. Gerard, aflat pe movila de pământ, într-o
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
patru ace, Gerard încercă să pună pe hârtie, cu un ochi imparțial, convorbirea în surdină fără secrete, încercând să retrăiască emoțiile care-i udaseră de transpirație, palmele. Părea că-i auzea din nou, a mia oară, vocea puțin răgușită: Am senzația, domnule Gerard, că Romeo și Julieta, întro altă viață, au fost androgini și că eu într-o viață anterioară am fost o Julietă capabilă de o iubire peste fire. Să înțeleg că în rolul lui Romeo e cumva soțul dvs.
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
pofta de plimbare, plimbându-te și pofta de a scrie la mașină scriind, etc. Așa vin toate poftele și tot așa se retrag. Căsătoria, îi dădea lui Gerard să înțeleagă, era pentru ea, o altă lume. Depărtată. În care avea senzația că încă n-ar fi ajuns cu adevărat. În care oamenii par să fi suferit brusc, de azi pe mâine, mutații genetice. Ca personajele lui Samuel Beckett. - Odată, mai acum câteva luni, am avut senzația că orice căsătorie e un
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
lume. Depărtată. În care avea senzația că încă n-ar fi ajuns cu adevărat. În care oamenii par să fi suferit brusc, de azi pe mâine, mutații genetice. Ca personajele lui Samuel Beckett. - Odată, mai acum câteva luni, am avut senzația că orice căsătorie e un capăt de linie ferată adăugase ea liniștit-un loc fără gară, unde poate opri orice tren când e nevoit să stea la semnal. La un semnal care nu se mai schimbă. Un tren cu care
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
aproape cabrată. Îi simțea respirația tot mai fierbinte. Tot mai fierbinte și mai provocatoare. Dacă ar fi săvârșit o astfel de faptă, toată osteneala lor de a scrie dramatizarea nuvelei lui Ivasiuc, se ducea pe râpă. În același timp avea senzația ori că dictează textul cu greșeli, ori că Iozefina scria greșit tot ce i se dicta. Cert e că deasupra lor, undeva lângă tavanul gletuit al bibliotecii, de care atârna lustra cu cinci brațe, ei, Iozefina și cu Gerard, erau
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
pârnaie, am părăsit capitala și ne-am stabilit aici, în orășelul acesta retras și modest, parcă în fundul lumii, ca să începem o nouă viață. Și Gicu știe că tu nu-l iubești? - întreabă Roji. Da. Tocmai că asta-l doare. Are senzația că eu îl mai iubesc încă pe Vlad. Când ne certăm, îmi promite că îmi ia capul. Cum o să-ți ia capul? Cu cuțitul de tăiat pâine - zâmbește amar Iozefina. Înseamnă că nu e normal, dragă. A zis cineva că
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
nou acolo, jos, pe mocheta dușumelei, între standurile cu cărți, sacul de dormit pe care-l purtam cu mine într-o sacoșă, zi de zi - provocare care, mie cel puțin, îmi împăienjenea de fiecare dată, ochii și-mi dădea o senzație nemaipomenită de împlinire-, nici una, nici două, îi propun Iozefinei ca, după ce va avea loc reprezentația piesei de teatru, să plecăm amândoi cu un tren rapid, cazându-ne la cușetă, într-o excursie până la București, iar de acolo înapoi, la Baia Mare
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
să stăm de vorbă, să-mi încânt auzul cu timbrul vocii ei ca de fulg dornic să ajungă pe sol. Îmi doream poate mai mult decât oricând acest lucru. Nu puteam s-o strig nici într-un caz, deoarece aveam senzația că aș fi divulgat imediat legătura noastră. Ar fi aflat tot orășelul. Imediat s-ar fi auzit în celelalte încăperi concepute din fostele săli spațioase de cazino, prin fragmentarea acestora cu pereți de placaj sau de pefele. Cu câteva minute
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
de plecarea ei, era însăși reluarea în memorie, a discuției... Acuma începeam să pricep eu cât de cât, de ce am găsit statueta Afroditei făcută cioburi. Fusese așa ca și cum ar fi trebuit poate, să corespundă unui anumit plan încă necunoscut mie. Senzația că în această lume nimica nu e întâmplător, îmi tăia orice elan. Stau și mă gândesc abia acuma, cât de fericit aș fi putut fi, dacă nu aș fi dat importanță statuetei cu pricina. Eram aproape sigur că tot ceea ce
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
întâmple în cele două luni de când părăsisem Bucureștiul, își avea punctul de plecare în lipirea statuetei. Cam imposibil din punct de vedere logic, dar adevărat. Multe și mărunte lucruri sunt imposibile. Multe și mărunte funcționează (cel puțin așa avem uneori senzația) după legi pe care nu le putem controla. După legi care ne depășesc firea. Cel care făcuse spargerea nu știa cu siguranță, cum o să reacționez. Dar dacă eu nu i dădeam importanță statuetei și n-o reasamblam (iară și iară
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
ar trebui luat de la început. Abia în asemenea condiții, poate vedea omul de rând că zilnic, se petrece același lucru, ca la începutul lumii, exprimat într-un singur cuvânt: căderea. Cădem. Zilnic cădem cu o treptă mai jos, chiar dacă avem senzația că urcăm. Și chiar dacă n-ar fi cutremur. Dar un cutremur ne poate măcar, trezi la viață. Conștientizăm la maximum căderea. Iar, pe de altă parte, ne oblojim vechile nostalgii, ca pe niște obiecte de mare preț.” Pe 21 mai
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]