2,182 matches
-
plasată în anii ’50, în toiul „obsedantului deceniu”, reconstituie istoria recentă. Anticipând într-un fel Galeria cu viță sălbatică, romanul lui Constantin Țoiu, Sfârșitul bahic, bine construit, cu o epică densă, pasajele eseistice diminuând în favoarea acțiunii (uneori cu elemente de senzațional), conține o diatribă virulentă la adresa perioadei staliniste, procedare în principiu încurajată oficial în perioada ceaușistă, dar care vizează, în subtext, aspectele blamabile ale oricărui regim totalitar. Ultima scriere publicată de P. înainte de plecarea din țară, Copiii Domnului, un microroman ori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
al doilea, doar piesa titulară e o povestire coerentă, veridică, susținută de o exprimare adecvată, care reușește să creeze o atmosferă grea, de nefericire implacabilă, țesută ca un halou în jurul unui personaj viabil. În celelalte proze, autorul alunecă spre artificial, senzațional și fantasmagoric, înspre relatarea fără relief a faptului oarecare. Excepție ar face Iorgu Halițki, încercare de portretizare a unui nebun, părând să sugereze misterul ușor supranatural ce învăluie uneori pe acești bolnavi. Traducerile din Tolstoi, Zola, Daudet au cunoscut mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285658_a_286987]
-
Pruteanu. Sau întâlnirea cu textul șocant pentru stilistica acelor vremuri, inovator și ucigaș, perfectă descriere a cacofoniei morale, politice și, da, literare a vremii pe care l-a publicat Dan Petrescu, în nr. 91 din 1982 sub titlul neobișnuit de "Senzaționala relatare a sorei sinucigașe Geanina despre care s-a scris și la ziar". Ca un clipit complice cu acele timpuri stranii și irepetabile, ca o reverență față de întâlnirile și lecturile mirabile care m-au format ca jurnalist și scriitor, mi-
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
singularitatea lor pe piața mediatică românească, ar fi trist să dispară. Nu ar fi oare păcat ca plăcute reprize de shopping și reprezentare la Bruxelles ale unor dame politice indigene să fie tragic curmate de principiile doamnei Mungiu, autoarea unui senzațional text (merită citit, fuga la arhiva pe internet a României libere!) despre misoginismul politic și intelectual de la noi? 21 mai 2009 E greu de explicat astăzi frisonul maladiv pe care scandarea nevinovată " Nu mai vrem un zece mai/Fără Regele
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
culise, și natura lui impetuoasă îl împiedică să fie bun la comploturi și la sforării migăloase, astfel încât, acum, a fost lesne de prins în plasă. În al doilea rând, s-a schimbat atitudinea mass-mediei ieșene, care, în foamea ei de senzațional și de audiență, nu-l mai menajează ca altădată, ceea ce e un continuu prilej de iritare pentru cineva care nu se ferește de confruntări față în față, dar pe care hărțuiala zilnică cu roiurile de viespi îl vlăguiește și îl
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cei câțiva șacali dibaci, aleși să se înfrupte sfidător din trupul zvâcnind agonic al unei țări în colaps. Domnul Berceanu nu este, firește, deloc prost. Ațintind interesul mass-mediei asupra faptului divers, grosier (din nefericire, aducător de audiență), hrănește foamea de senzațional și de curiozitate morbidă a masei votanților, dă un ghiont prietenesc presei și patronilor ei, ba chiar, subtil, clipește ironic, post-modern, și pentru oamenii inteligenți, cei care știu că acarul Ion Păun chiar a existat și că, fiind un om
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
așa ar fi vorbit golanii pe la mijlocul anilor '80. Ca om care pe atunci îmi duceam veacul la camera de oaspeți a Liceului de scame (unde nevastă-mea era profesor de științe sociale și "director adjunct cu problemele tineretului" - aha! dezvăluire senzațională în "prime time"! ), pot spune, de asemenea, că, în multe privințe, percepția băieților salivând la gard era ușor amplificată de lentilele hormonale specifice vârstei, dar totuși... În fine, ca să nu o mai lungesc: în epocă, bezna începea de pe la ora 5
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
o lume care s-a autodistrus: Am trăit Într-o lume infamă a normaliștilor și a masonilor, a bancherilor și a politicienilor, a ziariștilor și a cabotinilor, a pederaștilor și a drogaților, a savanților fără busolă și a artiștilor doar senzaționali, a evreilor, a militarilor și a prelaților demiși. Cei de pe urmă duci gândesc rău precum muncitorii din uzine care gândesc rău. Arhanghel căzut, toate acestea Îi iscă o oroare și o mânie pe care nici măcar nu Încearcă să le ascundă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
sale să fie blamate ca fiind «provocatorii», cred că există destule pagini care să ne ajute să înțelegem adevăratul sens al acelor vorbe ambigui. Fratele Michel David nu este un «instigator», un certăreț, un Gigi Contra ori un împătimit al senzaționalului. Este un monah serios care a avut la dispoziție treizeci de ani ca să observe luminile și umbrele din viața sa de consacrat. A avut timp ca să se îndrăgostească, din ce în ce mai mult, de sclipirile harului și să găsească zonele plumburii ce zădărnicesc
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
de la Sighet, de Constantin C. Giurescu, au fost redactate confidențial după eliberare și... îngropate. Apoi au fost scoase, în SUA, de profesorul american Paul Michelson, de unde au fost recuperate. Dar, deocamdată, complet necunoscut este un alt caz, poate și mai senzațional: micul roman Izidor Mânecuța Cioburi, de Mircea Saucan, scris în 1975, scos sub formă de microfilm din țară și editat în Israel abia în 1991 12. Există, de altfel, în Israel, o editură și o presă literară de limbă română
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
modalitatea cea mai frecventă fiind cea confesivă. Scrise la persoana întâi, ele par mai curând mărturisiri autobiografice. Aceeași modalitate o folosește B. și în povestirile sau nuvelele având ca personaje șoferi ce călătoresc prin țară și devin eroii unor întâmplări senzaționale, uneori de factură detectivistă. Narațiunile sunt pline de viață, o viață simplă, chiar rudimentară, dar autentică și vie. Capabil să transcrie cu fidelitate și în amănunțime, până la naturalism, întâmplări de fiecare zi, prozatorul nu mizează pe noutatea tematică, nici pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285557_a_286886]
-
de istorie locală nu pot constitui miezul lecției, scopul ei; ele alcătuiesc doar un material ajutător care multiplică, potențează influențele educative ale lecției. e) Prezentarea materialului Într-o formă accesibilă și atrăgătoare. Nu trebuie pierdută din vedere nici nevoia de senzațional a acestei vârste, precum și principalul criteriu care funcționează acum: rețin ușor ceea ce mă atrage și mă impresionează. Deci, prezentarea poate Îmbrăca forma unei povestiri, În care eroii sunt marile personalități ale neamului. Faptele lor trebuie prezentate Într-o manieră care
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Loriţa Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93537]
-
cea mai pregnantă a creativității sale. I. urmărește în primul rând traiectele poeziei, de la tradiționalismul începuturilor, trecând prin impactul fertilizator al modernismului, spre viziunea clasică a senectuții. Din publicistica politică și pamfletară, Zaharia Stancu ar fi păstrat în romane gustul senzaționalului și grotescului, culorile violente și subiectivizarea imaginii. Punând accentul pe ciclul „Darie” și pe romanul Șatra, comentariul se orientează către componentele naratologice (spațiu, timp, tramă epică, organizare internă etc.) și conturează o biografie fabuloasă, proiectată pe un fundal epopeic al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
un provizorat, pentru ceilalți - provincialii resemnați - capitala adună un mănunchi bogat de tare și stereotipii: Pentru ei, Capitala e un loc de nebunie, de neomenie, de necurmate ispite zadarnice. Acești provinciali consideră pe oaspeții lor bucureșteni un fel de personagii senzaționale și frivole, asemeni eroilor de la cinematograf. Îi privesc pe sub ochi și-i scrutează fără entusiasm. Complexul de inferioritate din sufletul provincialului de acest fel se vădește în numeroase ocazii [...] Complexul de superioritate, de suficiență, de îngâmfare nu e totdeauna străin
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Un pedagog de școală nouă, Bacalaureat), folosește metode anacronice, de tot râsul. Prost crescuți, copiii sunt răzgâiați și obraznici (D-l Goe, Vizită). Avocați malonești, magistrați influențabili (Justiție, Art. 214), provinciali naivi, dezorientați și țâfnoși (Telegrame), gazetari în goană după senzațional (Boris Sarafoff!...), de tipul lui Caracudi (Reportaj), izmeniți cronicari mondeni (Edgar Bostandaki, din High-life) completează galeria. Nu e nimic „enorm” sau „monstruos” în toată această forfoteală, decât, poate, faptul că intensitatea grotescului îi proiectează, uneori, într-un elucubrant piramidal. Așa cum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
în Aniversarea (1980) destinul personajelor e reconstituit printr-o succesiune de monologuri interioare, rechizitorii sau justificări, în Din aproape în aproape (1989), cronică de familie, frescă a anilor ’40-’50 și totodată roman de moravuri, primează epicul debordant, cu accente senzaționale. G.-C. semnează și un volum de publicistică, Reverberații (1971), în colaborare cu Alexandru Guțan, precum și romanele pentru copii Alte culori, alte anotimpuri (1973) și Caruselul primăverii (1986). SCRIERI: Liliacul cânta în surdină. Ars amandi, București, 1968; Aldebaran, București, 1970
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287269_a_288598]
-
Tunsul, Miu Cobiul, Bujor, Codreanu ș. a. m. d.), editate și reeditate neistovit până târziu, după 1900. Ținând de traseul comercial al scrisului, aceste broșuri respectau un tipar: întruparea simplistă a conflictului dintre bine și rău, idealizarea „bunilor”, exploatarea excesivă a senzaționalului, aglomerarea, previzibilă și de rău gust, a scenelor tari, tenebroase, cu violențe, omoruri etc. P., care a fost comparat cu Ponson du Terrail și a avut la rându-i numeroși imitatori autohtoni (Panait Macri, Ilie Ighel-Deleanu ș.a.), fusese citit cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
Africa, iscălită Maxim Hoinaru și lăsată neterminată. O cronică având și nuanțe de analiză contextuală pe marginea traducerii făcute de Zaharia Stancu poeziilor lui Serghei Esenin îi aparține lui Vlaicu Bârna (sub pseudonimul Bunea Vornicu), care explică reușita „de o senzațională originalitate” a tălmăcirii printr-o oarecare înrudire spirituală între cei doi poeți (Un poet revoluționar: Esenin). Dar textul cel mai surprinzător în portofoliul revistei, Pontifii culturii, este o dezicere de modernism cu accente de manifest venind de la Gherasim Luca, scriitor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290335_a_291664]
-
cronicari se pun pe tînguială, dînd vina pe criză, de parcă n-ar fi fost ea și mai în toi acum vreun an-doi... În fine, consolarea vine de la cantitatea și calitatea producțiilor străine, în frunte cu inenarabilul Haruki Murakami, a cărui senzațională trilogie, 1Q84, sparge toate topurile, dar și cu tînăra finlandeză, proaspăt descoperită de francezi, Sofi Oksanen, adevărat fenomen literar, care se ocupă acum de Vacile lui Stalin, sau cu deja clasicul Paul Auster (Sunset Park, Actes Sud). E ceea ce parizienii
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Juan, Inchiziția proiectată pe perdele negre, o curte de mânăstire, un festin cu strigoi. V. Eftimiu a mai scris numeroase piese de teatru, interesante fiecare dintr-un punct de vedere, poezii onorabile, nuvele, basme, romane, acestea din urmă în manieră senzațională pentru plăcerea publicului și e de presupus cu intenții curat comerciale. CATON THEODORIAN Proza lui Caton Theodorian (1877-1939: Sângele Solovenilor, Calea sufletului, Povestea unei odăi) nu poate să mai intereseze decât pe istoricul literar. Singur dramaturgul supraviețuiește și numai prin
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
amestecă aventura fantastică arheologică cu tema socială, continuîndu-se în Aurul negru, ratând o figură posibilă de Cousin Pons. Oraș patriarhal se remarcă doar prin câteva ușoare schițe de poezie provincială, Greta Garbo, continuând Baletul mecanic, e un roman-foileton aiuritor, violent senzațional, cu o agreabilă tipologie caricaturală la început. 1907, roman interminabil și neconcludent, îngrozitor de verbios, rămâne strivit de Răscoala lui Rebreanu. Romanul lui Eminescu e o romanțare jurnalistică, de suprafață, a unei cronologii, în care invenția covârșește cu totul autenticul fără
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
documentar introdus în câmpul cercetării literare. A plastografiat abundent, a inventat documente, a pus în circulație texte apocrife, a lansat scrisori și manuscrise contrafăcute. Obiectul predilect este viața și opera lui Mihai Eminescu, pe seama căruia tipărește câteva cărticele conținând elemente senzaționale, cele mai multe născocite, de genul Cum a iubit Eminescu. Pagini intime (1911), precum și un roman despre Eminescu și Veronica Micle - Simfonia venețiană. Romanul unei mari iubiri (1936), biografie romanțată, în fapt un monument de prost gust, scris pe bază de așa-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288151_a_289480]
-
chiar director al Serviciului contribuțiunilor directe și ordonanțărilor. Publică mai întâi câteva versuri fluente și banale în „Ghimpele” (1871) și în „Tranzacțiuni literare și științifice”. Romanul În Iași (1871), scris după mai vechea rețetă a romanului de mistere, împinge tehnica senzaționalului până în preajma aberației. Dar, ca și înaintașii săi, M. află registrul potrivit, caracterizat prin naturalețe și vervă, atunci când observă moravurile, urbea de pe Bahlui devenind obiectul unei priviri lucide, câteodată aproape cinice. Poate de aceea, îndreptându-se spre comedie, a avut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288344_a_289673]
-
deschidă și să Îmbrățișeze forme noi de sensibilitate. Arta de a iubi a creat, dar, o artă de a scrie. POSTFAȚĂ DIMINEAȚA POEȚILOR LA ORA EXEGEZEI MODERNE Distanța dintre obiect și mijloace conferă acestei cărți de critică un caracter aproape senzațional. Obiectul aparține tradiției, a scos, se poate spune, din manualele școlare mijloacele, În schimb, sînt moderne, de ultimă oră. Citindu-i pe Valéry, Paulhan, Bachelard, Jean Pierre Richard și mai ales pe Roland Barthes și Denis de Rougemont, Eugen Simion
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pe aceleași cărări, în peisajul binecunoscut, care (știm deja) adoarme conștiința și mângâie sufletul ca un narcotic plăcut. Atmosfera e însă dinamizată de apariția unui factor neprevăzut un grup de vilegiaturiști (oameni neancorați în peisaj) ce aduc lui Bizu vestea senzațională că un "rumân" oarecare s-a spânzurat de crengile copacului "sub care el însuși se așezase odinioară, într-o clipă de zbucium". Profund tulburat, fiul armurierului începe să se gândească "la trecutul lui", pe care încearcă să și-l amintească
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]