5,139 matches
-
și nu de pe poziția profesorului sau educatorului care desfășoară activitatea instructiv-educativă într-o clasă omogenă sau neomogenă de elevi. Educația integrată se referă la integrarea în structurile învățământului de masă a copiilor cu Cerințe Educaționale Speciale (CES) (copii cu deficiențe senzoriale, intelectuale, fizice, sau de limbaj, defavorizații socio economic și cultural, copii din centrele de asistență și ocrotire, copii infectați cu HIV) pentru a oferi un climat favorabil dezvoltării armonioase și cât mai echilibrate a personalității acestora. Integrarea cuprinde: a) Educarea
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
limitează sau împiedică satisfacerea totală sau parțială a sarcinilor considerate ca normale pentru ea (în funcție de vârstă, sex, factori sociali, culturali). Deficiențele se pot clasifica după mai multe criterii: a) După originea deficienței: congenitale; dobândite; b) După localizarea deficienței: motrice; mentală; senzorială; organică (boli cronice); asociate. În categoria deficiențelor mentale sunt incluse tulburările psiho-afective grave, bolile mentale cronice invalidante și întârzierea mentală. Deficiența mentală reprezintă reducerea semnificativă a capacităților psihice care determină o serie de dereglări ale reacțiilor și mecanismelor de adaptare
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
exprimate prin dificultăți majore în achiziționarea, utilizarea și în înțelegerea limbajului, a vorbirii, scrierii, citirii, dificultăți în utilizarea abilităților matematice și a altor abilități sociale; dificultățile de învățare nu trebuie înțelese ca fiind o consecință directă a unor deficiențe mintale, senzoriale, emoționale, comportamentale sau a unor tulburări de atenție, a unor influențe sociale sau de mediu nefavorabile. Dificultățile de învățare specifice reprezintă o tulburare a unuia sau a mai multor procese psihice de bază implicate în înțelegerea sau folosirea limbii vorbite
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
care îmi va facilita identificarea modurilor cognitive de a fi ale unei forme și, implicit, aflarea criteriului cognitiv. În plus, parte din aceste informatii îmi vor folosi și în capitolele următoare, atunci când voi pune în discuție probleme legate de cunoașterea senzorială și intelectiva. Din aceste motive propun următorul tabel, care cuprinde în coloanele de la A la D modurile de a fi ale unei forme, iar în rândurile de la 1 la 6 exemple de situatii în care este implicat un transfer de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fi imaterial, nu doar unul intențional. Cu cat o formă este mai imateriala, cu atat devine mai inteligibila. În simțuri formă este mai puțin imateriala, deci mai puțin inteligibila decât în intelect, motiv pentru care există o diferență între cunoașterea senzorială, care este legată de individual, și cea intelectiva, care este universală. Îngerul, fiind prin natura lui o ființă complet imateriala, spre deosebire de intelectul uman, a cărui imaterialitate este situată pe o treaptă inferioară îngerilor datorită unirii cu trupul, vă recepta formă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
are loc cunoașterea umană la nivelul simțurilor interne?, ÎI.5 . a Cum are loc cunoașterea umană la nivelul intelectiv? voi realiza o analiză anatomica a etapelor succesive prin care trece un subiect cunoscător uman pentru a putea ajunge de la cunoașterea senzorială la cea intelectiva; mai exact, voi prezenta stadiile procesului de cunoaștere și elementele angre nate în acest proces. În subcapitolele ÎI.2. a Ce rol joacă speciile sensibile în cadrul procesului cunoașterii umane?, ÎI.4. a Ce rol joacă imaginile (phantasmata
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este, pentru Toma din Aquino, o substanță compusă, alca tuita din materie (trup) și forma (suflet). Urmându-l și în acest loc pe Aristotel, Toma vorbește despre trei părți ale sufletului: partea vegetativa, responsabilă de nutriție, creștere și reproducere; partea senzorială, responsabilă de senzații și de mișcare; și partea intelectiva, care conține voința și intelectul. Propriu-zis, doar partea senzorială și cea intelectiva sunt implicate în procesul cunoașterii, motiv pentru care, în cele ce urmează, voi analiza doar aceste două pa rti
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și în acest loc pe Aristotel, Toma vorbește despre trei părți ale sufletului: partea vegetativa, responsabilă de nutriție, creștere și reproducere; partea senzorială, responsabilă de senzații și de mișcare; și partea intelectiva, care conține voința și intelectul. Propriu-zis, doar partea senzorială și cea intelectiva sunt implicate în procesul cunoașterii, motiv pentru care, în cele ce urmează, voi analiza doar aceste două pa rti. Fiecare din aceste două părți ale sufletului are potente (potentia), sau puteri (vis), care pot fi cognitive sau
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
poate observa din tabel, există o corespondență între puterile apetitive și puterile cognitive, întrucat ceea ce este cunoscut și ceea ce este dorit (appeto, appetere) sunt unul și același obiect, privit însă sub rațiuni diferite; unul și același obiect poate fi cunoscut senzorial și intelectiv, dar poate fi considerat și ca fiind potrivit sau bun, sub aș pectul puterilor apetitive. Întrucât cercetarea puterilor apetitive depășește aria de interes a acestui volum, voi lăsa această problemă deoparte, concentrându-mi în schimb atenția exclusiv asupra
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
volum, voi lăsa această problemă deoparte, concentrându-mi în schimb atenția exclusiv asupra puterilor cognitive (1.A și 2.A din tabel). În acord cu întrebarea care dă titlul acestui subcapitol, în cele ce urmeaza mă voi concentra asupra actelor senzoriale și perceptive, mai precis asupra puterii cognitive aferente părții senzitive a sufletului (1.A din tabel). În acord cu o întreagă tradiție filozofica și psihologică, Toma din Aquino discuta despre existența a cinci simțuri externe: vaz, auz, miros, gust și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
c) natură calităților sensibile percepute. Prima modalitate, (a), de diferențiere a unui simt extern de altul și de identificare a numărului total de simțuri, se dovedește a fi ineficientă, deoarece, spune Toma din Aquino, nu puterile senzitive există pentru organele senzoriale, ci organele există pentru puteri a puterea de a mirosi nu există pentru nas, ci nasul există pentru a exercita mirosul. Natură a creat diverse organe, pentru că fiecare dintre ele să fie pe masura diferitelor puteri. Este lesne de observat
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ele în funcție de mediul intermediar necesar pentru a se manifestă, iar numărul lor este egal cu numărul mediilor intermediare existente, nu este, în fond, decât un alt fel de a spune că există cinci simțuri ex terne pentru că exista cinci organe senzoriale (vezi supra, a). La fel ca în primul caz, această strategie regresiva de justificare a existenței simțurilor externe se dovedește a fi insuficientă din perspectiva întrebării „De ce există cinci simțuri externe, si nu opt?“ sau a întrebării „De ce există cinci
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
supra, a). La fel ca în primul caz, această strategie regresiva de justificare a existenței simțurilor externe se dovedește a fi insuficientă din perspectiva întrebării „De ce există cinci simțuri externe, si nu opt?“ sau a întrebării „De ce există cinci organe senzoriale, si nu mai multe sau mai putine?“. La fel cum Dumnezeu a creat diverse organe adaptate diverselor puteri, la fel a creat și diverse medii intermediare pentru fiecare simt extern în parte, în acord cu actele și pe masura fiecărei capacita
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nu mai multe sau mai putine?“. La fel cum Dumnezeu a creat diverse organe adaptate diverselor puteri, la fel a creat și diverse medii intermediare pentru fiecare simt extern în parte, în acord cu actele și pe masura fiecărei capacita ți senzoriale. Cea de-a treia modalitate, (c), este și ea respinsă de Toma din Aquino tot datorită ineficientei, însă, de data aceasta, problema constă în aceea că natura calităților sensibile nu aparține simțurilor, nu se adresează lor. Mai exact, cunoașterea naturii
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
esse în actu (De sensu et sensato, l. 6, n. 77); (3) obiectele acestor puteri pasive sunt sursa și cauza mișcării (afectării) lor; (4) există atâtea simțuri externe câte obiecte perceptibile per se. Pentru a putea avea loc, orice act senzorial are nevoie de două ingrediente: un obiect extern înzestrat, în mod evi dent, cu calități sensibile, precum sunt culorile, aromele etc., si un mediu, cum este aerul sau apă, care permite formelor acestor calități sensibile să afecteze organul de simt
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sau sensibile per se nu sunt singurele obiecte pe care simțurile externe le pot percepe. Sim tu rile noastre externe percep și mișcarea, numărul său dimensiunea obiectelor externe, ceea ce înseamnă că, pe lângă sensibilele per se, mai există în inventarul actelor senzoriale sensibilele comune și sensibilele per accidens. Sensibilele comune sunt, asemenea sensibilelor per se, obiecte esențiale ale simțurilor externe, adică obiecte care afectează facultățile senzoriale în mod direct, iar sensibilele per accidens sunt cele care nu afectează direct sau care actioneaza
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
său dimensiunea obiectelor externe, ceea ce înseamnă că, pe lângă sensibilele per se, mai există în inventarul actelor senzoriale sensibilele comune și sensibilele per accidens. Sensibilele comune sunt, asemenea sensibilelor per se, obiecte esențiale ale simțurilor externe, adică obiecte care afectează facultățile senzoriale în mod direct, iar sensibilele per accidens sunt cele care nu afectează direct sau care actioneaza fără a produce modificări imediate facultăților senzoriale: (ÎI.1.2.) Et ideo aliter dicendum, quod sentire consistit în quodam pați et alterări, ut supra
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Sensibilele comune sunt, asemenea sensibilelor per se, obiecte esențiale ale simțurilor externe, adică obiecte care afectează facultățile senzoriale în mod direct, iar sensibilele per accidens sunt cele care nu afectează direct sau care actioneaza fără a produce modificări imediate facultăților senzoriale: (ÎI.1.2.) Et ideo aliter dicendum, quod sentire consistit în quodam pați et alterări, ut supra dictum est. Quicquid igitur facit differentiam în ipsa passione vel alteratione sen sus, habet per se habitudinem ad sensum, et dicitur sensibile per
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
viață, „văd“ că este vie. O singură mențiune trebuie făcută în cazul acestui tip de obiecte sensi bile, anume că nu orice obiecte cognoscibile intelectiv pot fi denumite astfel, ci doar cele ce sunt experimentate conco mi tent cu percepția senzorială: șed statim quod ad occursum rei sensatae apprehenditur intellectu (Sentenția libri De anima, lib. 2, l. 13, n. 14). Din cele spuse până acum despre obiectele simțurilor externe, putem distinge între obiecte esențiale și obiecte accidentale ale senzației. În clasa
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mod direct unui anumit simt extern, si sensibilele comune, care pot fi percepute de mai multe simțuri externe, pe când clasa obiectelor accidentale conține entități de felul caselor, indivizilor, copa cilor, prăjiturilor, vietăților etc. Schematizând diversele tipuri de obiecte sensibile perceptibile senzorial, obținem următoarea diagramă: În raport cu diagramă și cu modul în care am optat să reprezint obiectele simțurilor externe, se cer a fi făcute două clarificări: (a) pe primul rând am situat sensibilele care pot fi simțite în mod esențial, propriu, adică
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fi obiectele simțurilor externe? Este senzația un proces pasiv, sau unul activ? Acestea au fost întrebările la care am incercat sa raspund până în acest moment. Și, cu toate acestea, nu am parcurs decât jumătate din ceea ce înseamnă procesul cunoas terii senzoriale umane la Toma din Aquino. Pentru a-l traversa în întregime și pentru a putea oferi un raspuns întemeiat întrebarii-cadru a acestui subcapitol, „Cum are loc cunoașterea umană la nivelul simțurilor externe?“, este nevoie să mai ridicăm încă un set
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cognitiv, daca nu chiar cea mai importantă. Din acest motiv, trebuie analizat atent atât felul în care este utilizat termenul, cât și contextele în care apare. Să urmărim așadar, pas cu pas, tipurile de schimbări care apar în cazul actelor senzoriale manifestate de simțurile externe și rolul jucat de aceste schimbari în ierarhizarea simțurilor. În pasajul citat, Toma din Aquino menționează două tipuri de immutatio: naturală și spirituală. Schimbarea naturală are loc atunci când calitatea obiectului sensibil este înregistrată de receptor în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
e cazul obiectelor hilemorfice, dar și imateriale, cum sunt în telectele umane în se ipso sau îngerii, ceea ce înseamnă că modul natural de a fi al unei forme indică modul propriu de a fi al unui obiect. Astfel, contextul cunoașterii senzoriale permite folosirea sinonima a lui immutatio naturalis și im mu tatio materialis, deși, la limită, immutatio materialis ar fi fost un mod mai exact de surprindere a relației pe care dorea Toma din Aquino să o expună. Să vedem, însă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de experiment dureros și oarecum ridicol, cel puțin din perspectiva vecinului de la masa alăturată? Pentru a înțelege că, atunci când am afirmat că anumite calități, precum căldură cafelei, afectează direct organele noastre de simt, am ignorat un principiu elementar al mecanicii senzoriale tomiste: mediul. Dar cum poate o calitate să fie atât în obiect, cât și în mediu, si in organele de simt? Dacă este vorba despre aceeași calitate care trece dintr-un suport într-altul, spre exemplu dintr-un obiect în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
tip de intrebari capătă contur. Care este relația dintre speciile sensibile și calitățile sensibile ale obiectelor percepute, așa cum există ele în lumea extramentala, împreună cu materia? Ce anume simțim, calitățile, sau speciile sensibile? Altfel spus, care este primul obiect al cunoașterii senzoriale? Înainte de a analiza relația dintre speciile sensibile și formele accidentale ale obiectelor materiale, voi clarifica ce anume sunt aceste specii sensibile. Când spuneam că o calitate a unui obiect extern, o culoare de pildă, traversează me diul intermediar, provocând o
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]