3,823 matches
-
abuziv de stat, de organizații cooperatiste sau de orice alte persoane juridice, indiferent de natură hotărârilor pronunțate, relevă o imixtiune evidență a legiuitorului în sfera de competență a puterii judecătorești și, prin această, o încălcare a principiilor independenței justiției și separației puterilor în stat. Ținând seama de înțelesul sintagmei "indiferent de natură soluțiilor pronunțate" nu împărtășesc opinia majoritară, în sensul că dispoziția legală criticată s-ar referi exclusiv la situații noi, față de care reiterarea solicitărilor având ca obiect măsuri reparatorii nu
DECIZIE nr. 149 din 16 aprilie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150416_a_151745]
-
preferențial instituțiilor publice, defavorizând toate celelalte categorii de creditori și punându-i pe aceștia din urmă în imposibilitatea realizării creanțelor lor, deși sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege. Și, în fine, se susține că aceste dispoziții contravin și principiului separației puterilor în stat, deoarece "o dată cu vânzarea acțiunilor prin contractul de vânzare-cumpărare se va stabili și soarta creanțelor debitorului, procedura reorganizării judiciare și a falimentului urmând să fie închisă de către judecătorul-sindic, instituția implicată în privatizare se va substitui nepermis puterii judecătorești
DECIZIE nr. 250 din 12 iunie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 82/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151344_a_152673]
-
închiderea procedurii în temeiul prevederilor contractului de vânzare a acțiunilor. Se mai arată că dispozițiile legale criticate nu contravin nici art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituție, măsura suspendării răspunzând tocmai exigentelor formulate de Legea fundamentală. Referitor la principiul separației puterilor în stat, Guvernul arată că nici acesta nu este încălcat. În concluzie se arată că excepția este neîntemeiată, invocând în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 211 din 10 iulie 2002. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au
DECIZIE nr. 250 din 12 iunie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 82/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151344_a_152673]
-
având ca obiect bunuri preluate în mod abuziv de către stat, pot solicita, indiferent de natură soluțiilor pronunțate, măsuri reparatorii în natură, conform legii menționate. Autoarea excepției consideră că dispozițiile art. 48 sunt contrare principiului statului de drept, care presupune respectarea separației puterilor în stat și, implicit, recunoașterea de către legiuitor a forței hotărârilor judecătorești, respectiv a autorității de lucru judecat. De asemenea, se considera că dispozițiile criticate sunt contrare prevederilor constituționale privind ocrotirea dreptului de proprietate, în măsura în care se impune unor persoane private
DECIZIE nr. 282 din 1 iulie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 48 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151361_a_152690]
-
2), precum și celor ale art. 125. În acest sens arata ca, prin instituirea magistraților consultanți cu competența de a judeca în prima instanța, împreună cu doi judecători, cauzele privind conflictele și litigiile de muncă, se încalcă principiul supremației legii și al separației puterilor și se permit intervenția și controlul organului administrativ și al politicului în actul de justiție. Instanța de judecată apreciază excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în concordanta cu prevederile constituționale invocate. Potrivit prevederilor art. 24
DECIZIE nr. 286 din 3 iulie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. 1^1 - 1^3 şi ale secţiunii a II^1-a "Magistraţii consultanţi" din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi celor ale Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 20/2002 privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151368_a_152697]
-
autorităților publice, între autoritățile publice, precum și îndemnul său de a se ajunge la alegeri anticipate sunt contrare literei și spiritului Constituției. Dispozițiile constituționale pretins încălcate prin afirmațiile Președintelui României sunt următoarele: - Art. 1 alin. (4): "Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale."; - Art. 8: "(1) Pluralismul în societatea românească este o condiție și o garanție a democrației constituționale. (2) Partidele politice se constituie și își desfășoară activitatea în condițiile legii. Ele contribuie
DECIZIE nr. 53 din 28 ianuarie 2005 asupra cererilor de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Preşedintele României şi Parlament, formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165229_a_166558]
-
pentru deputați și senatori, art. 72 alin. (1) din Constituție aplicându-se în mod corespunzător. Curtea Constituțională reține că, potrivit prevederilor art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală, în structura organică a statului român, autoritățile publice sunt organizate potrivit "principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească". Tocmai de aceea legiuitorul constituant prevede dreptul Președintelui României de a critica legile adoptate de Parlament și de a acționa împotriva lor. Astfel: potrivit art. 77 alin. (2), "Înainte de promulgare, Președintele poate cere
DECIZIE nr. 53 din 28 ianuarie 2005 asupra cererilor de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Preşedintele României şi Parlament, formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165229_a_166558]
-
că "atât timp cât procurorii financiari nu fac parte din Ministerul Public și din Autoritatea judecătorească, ci funcționează în cadrul Curții de Conturi, instituție al cărei statut este reglementat de art. 140 din Constituție, aceștia nu au calitatea de magistrați", ceea ce încalcă principiul separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală. Totodată se susține și contrarietatea dispozițiilor criticate față de prevederile art. 129 din Constituție, întrucât "procurorul financiar de pe lângă Curtea de Conturi nu este «parte interesată» în proces
DECIZIE nr. 8 din 18 ianuarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (2) şi ale art. 14 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165337_a_166666]
-
judecătorești, urmând ca și procurorii financiari să fie preluați după aceeași procedură de Ministerul Public". În ceea ce privește statutul procurorilor, se apreciază că "în art. 8 din Legea nr. 49/2004 este cuprinsă o reglementare contradictorie" ce se opune principiului constituțional al separației și echilibrului puterilor în stat, deoarece, chiar urmând a fi preluați de Ministerul Public, aceștia vor continua să funcționeze în cadrul Curții de Conturi, exercitând aceleași atribuții prevăzute de Legea nr. 94/1992 . În sprijinul aceleiași opinii se mai arată că
DECIZIE nr. 8 din 18 ianuarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (2) şi ale art. 14 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165337_a_166666]
-
general financiar și procurorii financiari. (2) Procurorii financiari își exercită atribuțiile pe lângă secțiile Curții, Colegiul jurisdicțional al Curții și camerele de conturi județene." ... În motivarea excepției ridicate autorul invocă încălcarea normelor constituționale ale art. 1 alin. (4) referitoare la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, ale art. 129 - Folosirea căilor de atac, precum și ale art. 140 - Curtea de Conturi. Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea Constituțională constată că dispozițiile art. 8 alin. (2) și ale art. 14 din Legea nr.
DECIZIE nr. 8 din 18 ianuarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (2) şi ale art. 14 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165337_a_166666]
-
mai fost supuse controlului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 516 din 24 noiembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 3 ianuarie 2005, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată, reținând următoarele: Principiul separației și echilibrului puterilor în stat, consfințit de art. 1 alin. (4) din Constituție, invocat ca și în prezenta cauză ca fiind încălcat, "vizează separația puterilor legislativă, executivă și judecătorească. Or, potrivit statutului său constituțional, Curtea de Conturi este o autoritate
DECIZIE nr. 8 din 18 ianuarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (2) şi ale art. 14 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165337_a_166666]
-
3 din 3 ianuarie 2005, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată, reținând următoarele: Principiul separației și echilibrului puterilor în stat, consfințit de art. 1 alin. (4) din Constituție, invocat ca și în prezenta cauză ca fiind încălcat, "vizează separația puterilor legislativă, executivă și judecătorească. Or, potrivit statutului său constituțional, Curtea de Conturi este o autoritate publică, autonomă, nefiind în subordinea nici unei autorități de stat". Ca atare, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile de lege, potrivit cărora procurorii financiari funcționează
DECIZIE nr. 8 din 18 ianuarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (2) şi ale art. 14 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165337_a_166666]
-
reglementată de art. 18 din Legea nr. 146/1997 . În ceea ce privește destinația sumelor rezultate din perceperea taxei de timbru, opinează în sensul că stabilirea cuantumului acestora și soluționarea cererilor de reexaminare de către instanțele judecătorești nu impietează în nici un fel asupra principiului separației puterilor în stat și deci nu are nici o relevanță din perspectiva art. 1 alin. (4) din Constituție. În concluzie, Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 urmează să fie respinsă
DECIZIE nr. 42 din 27 ianuarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165719_a_167048]
-
demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate. (4) Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale. ... (5) În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie."; ... - Art. 11 alin. (1): "Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i
DECIZIE nr. 42 din 27 ianuarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165719_a_167048]
-
încheierii de soluționare a cererii de reexaminare nu poate fi primită, în condițiile în care, potrivit art. 129 din Constituție, stabilirea căilor de atac este de competența legiuitorului. În final, nu poate fi reținută nici critica referitoare la încălcarea principiului separației puterilor, argumentată pe baza unei pretinse imixtiuni a instanțelor de judecată, autorul excepției considerând că, de vreme ce "taxele de timbru se stabilesc de consiliile locale, normal ar fi ca și soluționarea cererii de reexaminare să se facă de autoritatea locală competentă
DECIZIE nr. 42 din 27 ianuarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165719_a_167048]
-
de aplicare a legii la situații concrete. Or, așa fiind, dacă s-ar accepta susținerea autorului excepției, s-ar putea conchide că activitatea puterii judecătorești constituie o imixtiune în actul de legiferare și, pe cale de consecință, o încălcare a principiului separației puterilor. În realitate, reglementarea în cauză, în concordanță cu reglementarea de drept comun, consacrând competența instanțelor judecătorești în termenii în care o face, departe de a contraveni principiului separației puterilor, îi dă expresie. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
DECIZIE nr. 42 din 27 ianuarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165719_a_167048]
-
actul de legiferare și, pe cale de consecință, o încălcare a principiului separației puterilor. În realitate, reglementarea în cauză, în concordanță cu reglementarea de drept comun, consacrând competența instanțelor judecătorești în termenii în care o face, departe de a contraveni principiului separației puterilor, îi dă expresie. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din
DECIZIE nr. 42 din 27 ianuarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165719_a_167048]
-
și eficient ca toate plângerile [...] să fie adresate instanțelor de judecată pentru a le rezolva, iar instanțele [...] să decidă când să apeleze la efectuarea de cercetări penale acolo unde este cazul". Totodată se susține că aceleași texte legale încalcă principiul separației puterilor în stat, întrucât sensul acestora este "de a institui, prin obligația de a adresa plângerile organelor de cercetare penală, un filtru prin care puterea executivă poate controla justiția, pentru ca anumite dosare să nu fie rezolvate, așa cum cer tratatele internaționale
DECIZIE nr. 5 din 18 ianuarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 279 alin. 2 lit. b) şi c) din Codul de procedură penală şi ale art. 29 alin. (1), (3) şi (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165424_a_166753]
-
penală și a instanței de judecată "nu este contrară principiului constituțional al egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților, atâta timp cât orice persoană poate adresa o plângere penală organelor abilitate în cazul încălcării drepturilor lor", și nici nu aduce atingere principiului separației puterilor în stat, respectiv dispozițiilor constituționale care consacră supremația Constituției și a legilor statului. Referitor la critica art. 23 alin. (1), (3) și (6) din Legea nr. 47/1992 , modificată și completată prin Legea nr. 138/1997 , instanța apreciază că
DECIZIE nr. 5 din 18 ianuarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 279 alin. 2 lit. b) şi c) din Codul de procedură penală şi ale art. 29 alin. (1), (3) şi (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165424_a_166753]
-
superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă în termen de 3 zile." ... Textele constituționale invocate în motivarea excepției de neconstituționalitate au următorul conținut: - Art. 1 alin. (4) și (5): "(4) Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale. (5) În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie."; ... - Art. 16 alin. (1) și (2): "(1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără
DECIZIE nr. 5 din 18 ianuarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 279 alin. 2 lit. b) şi c) din Codul de procedură penală şi ale art. 29 alin. (1), (3) şi (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165424_a_166753]
-
a plângerilor. În consecință, se consideră că toate plângerile ar trebui să fie adresate instanței de judecată. Se mai arată că diferența de tratament juridic instituită de dispozițiile legale criticate, sub aspectul organelor care soluționează plângerea prealabilă, încalcă și principiul separației puterilor în stat, întrucât instituie "un filtru prin care puterea executivă poate controla justiția". Examinând aceste susțineri, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității art. 279 alin. 2 lit. c) din Codul de procedură penală, în raport de
DECIZIE nr. 5 din 18 ianuarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 279 alin. 2 lit. b) şi c) din Codul de procedură penală şi ale art. 29 alin. (1), (3) şi (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165424_a_166753]
-
din Codul de procedură penală, cât și a prevederilor lit. b) a aceluiași alineat, critici fundamentate de autorul excepției pe aceleași argumente. Nu poate fi reținută nici pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (4) din Constituție, care consacră principiul separației puterilor în stat. Această susținere, astfel cum a fost argumentată de autorul excepției, nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci dă expresie unor presupuneri ale acestuia privind existența unor "interese" străine bunei administrări a justiției. De altfel, prin criticile
DECIZIE nr. 5 din 18 ianuarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 279 alin. 2 lit. b) şi c) din Codul de procedură penală şi ale art. 29 alin. (1), (3) şi (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165424_a_166753]
-
localitatea Târgu Ocna, județul Bacău Descrierea limitelor Limita nordică începe de la borna silvică 197, se continuă spre est prin borna silvică 193, unde intersectează latura sudică a șoselei asfaltate Comănești - Tg. Ocna. De aici ia direcție sudică pe linia de separație dintre parcela cadastrală Pd 3863 de anexa cu parcelele cadastrale 3874-3890 și apoi se continuă pe limita parcelară ce separă Pd 3893 de anexa cu parcelele cadastrale nr. 3874-3890. În continuare limita, direcțională spre est, se suprapune limitei de nord
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Textul de lege criticat stabilește anumite categorii de contravenții în materia contabilității, săvârșite prin nerespectarea reglementărilor emise de Ministerul Finanțelor Publice. În opinia autorului excepției aceste dispoziții oferă competență de legiferare unui organ al puterii executive, încălcându-se astfel principiul separației și echilibrului puterilor în stat, precum și normele constituționale referitoare la rolul și structura Parlamentului, categorii de legi, inițiativa legislativă și intrarea în vigoare a legii. Mai menționează că textul de lege criticat contravine și art. 139 din Constituție, republicată, prin
DECIZIE nr. 361 din 23 septembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 35 pct. 2 lit. b) din Legea contabilit��ţii nr. 82/1991 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162797_a_164126]
-
în conformitate cu prevederile din Constituție, republicată, invocate de autorul excepției în motivarea sa. În acest sens, arată că emiterea de norme de nivel inferior pentru aplicarea și detalierea prevederilor din Legea contabilității este necesară și evidentă, fără a se prejudicia principiul separației puterilor în stat. Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, modificată și completată prin Legea nr. 232/2004 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și instituției Avocatul Poporului
DECIZIE nr. 361 din 23 septembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 35 pct. 2 lit. b) din Legea contabilit��ţii nr. 82/1991 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162797_a_164126]