3,661 matches
-
că ar fi vrut să-i vorbesc Bătrânului despre el. Nu cerea să fie avansat, i-ar fi făcut însă plăcere să știe că Bătrânul îl cunoștea cât de cât. Leon m-a căutat să-mi arate că păstra cu sfințenie statueta pe care i-o dădusem. „O țin ascunsă, domnule sculptor, ca să nu mi-o găsească. Tuberculosul ar sparge-o, așa mi-a zis Filip, și ar fi păcat. E frumoasă, aș suferi să rămân fără ea”. Într-una din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
fost pistolul de start, spune Diavolul. Wakefield e calm. — Pe bune? Asta Înseamnă că mai am ceva timp pînă Începe cursa? Simte că se prăbușește, cu atît mai mult cu cît Diavolul Încuviințează Încruntat. Ai fi tentat să crezi că Sfințenia Sa Încopitată ar putea accepta moartea drept o Încheiere adecvată, sau măcar drept temei pentru o Îndulcire a pactului. Foarte cinstit, nu știu, spune Diavolul, doar ușor amuzat. Îmi tot schimbă agenda. Cazul tău a fost dat deoparte, pentru moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
chiar s-o asculte pur și simplu. Stevie citea și ea articolul despre Laurence când Fran ajunse în sfârșit la redacție, dar hotărî că lăsa impresia unei persoane care voia să pară, deși nu era, un sfânt. Oamenii cu darul sfințeniei, presupunea Stevie (fără a fi avut ocazia să întâlnească prea mulți în cariera ei de ziarist în Woodbury), făceau fapte bune fără a aștepta să li se recunoască meritele. Laurence făcea fapte bune și îți strecura numărul de telefon al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
ș.a.), sau „proză” despre absurdul despiritualizat al artei și al lumii moderne („Logica absurdului“). Sînt texte, totuși, pe nedrept ignorate, în care stîngăciile de execuție coexistă cu destule sclipiri de poezie autentică. Editorialul său din nr. 79 - „Între idolatria și sfințenia artei“ - este însă un manifest ortodoxist și antimodern(ist), în care artiștii laicizanți apar expuși anatemei viitorului: „...și vor fi dezvrăjiți și trimiși spre pocăire în sihăstrii claustrale din toate taberele artei îndrăcite unde pîndesc: rasputinii popiți, călugării fugiți, iudeii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Camera Deputaților, Academia franceză”. Mai mult chiar, avem de-a face cu „un act de trădare față de Revoluția permanentă, revoluția spiritului, singura pe care o preconizez, singura pentru care aș fi capabil să mă las ciuruit, pentru că ea nu exclude Sfințenia eului, pentru că e revoluția mea”. Oarecum pe aceeași linie, într-un amplu comentariu publicat la rubrica „Notițe” a numărului 12 (Les surréalistes et la revolution. La révolution et les intellectuels. Que peuvent faire les surréalistes? Position de la question, par A.D.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Adu-ți aminte ce se povestește despre felul cum își începea lecțiile Marsilio Ficino. ― În loc de "Preaiubiți frați întru Christos" se adresa cu "Preaiubiți frați întru Platon." ― Eu aș zice acum "Preaiubiți frați întru viață". ― Nu s-ar spune că prețuiești sfințenia. ― N-o înțeleg, de fapt. Am socotit totdeauna că nu mă pot bizui decât pe promisiunile din viața aceasta. Uită-te la chiparoși. Când lumina amiezii îi întunecă, seamănă cu niște călugări Dar nu-mi inspiră nimic sfânt. Sau, cel
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
mai întorc niciodată în societate. ― Îți atrag atenția că asta e o soluție pentru sfinți și ratați. ― În categoria rataților aș putea aspira să pătrund acum. Am unele argumente. ― Nu te grăbi, Galilei. Ratarea e mai greu de îndurat ca sfințenia. ― Dar n-ar fi timpul să-mi spui, în sfârșit, cine ești? XXXII ― Să lăsăm, deocamdată, asta. Mai bine spune-mi dacă a reapărut, în visele tale, Ana. ― Nu tocmai ― Cum adică "nu tocmai"? ― Săpam la rădăcina unui chiparos. Făcusem
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
Longobardul m-a întrebat dacă putea să capete copăcelul cu sângele lui Iisus și racla pe care o lăsasem pe altar. I le-am dăruit, fiindu-mi scârbă de sângele lui Andras, care le mânjea, și convins de falsa lor sfințenie. VI Am alergat spre Rotari așa mânjit de sânge cum eram. Văzându-mă în ce hal arătam, a sărit din pat și, pentru o clipă, i s-a făcut frică de mine. L-am apucat pe servitorul care tocmai îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
morții. O aureolă spectrală iradiază din corpurile acelea și din amprente. Lumina aceea este limita care le face intangibile. Semnul depărtării lor, granița care nu va putea fi niciodată trecută. În apartament ar trebui să domnească o tăcere plină de sfințenie și respect. Dar nu e așa. Cineva Întreabă dacă au adus scotch, altcineva Îi telefonează medicului legist de la un celular, altul Îi blestemă pe cei de la pompele funebre care au și sosit cu o grabă inoportună, altcineva informează agențiile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
pulberea de stele cu care poți ajunge la mine sus, să vezi solul banal al pământului acoperit cu haine îmbietoare. Luminată și călăuzită de speranța din aripile mele întâlneam încetul cu încetul o licărire albă, ciudată. Moartea albă păzea cu sfințenie pulberea de stele. Cine ești, cum ai scăpat de moarte și ce vrei? Am scăpat datorită aripilor mele și aș vrea niște pulbere de stele. Îmi împrumuți puțină? Eu nu am suflet, nici milă, de ce ți-aș da? Dacă ți-
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Mircea Eliade, sunt două moduri de a fi în Lume. În ceea ce privește faptul că sunt unul în celălalt, cu toate că sunt două lumi paralele, se pot da drept exemple toate necuvântătoarele și toată Existența, pentru că în spatele tuturor se găsesc dragostea, puritatea și sfințenia Divinității. În timp ce acestea sunt niște chestiuni obișnuite, ele ascund sacralitatea, religiozitatea, cu care am fost creați cu toții. Mircea Eliade ne spune în conferința de la Saint-Cloud din anul 1956 că atunci când noi reflectăm sau ne rugăm unei necuvântătoare găsim în ea
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
ca Ruben și era aproape la fel de înaltă. Avea ochii negri, limpezi și pătrunzători, fardați în stil egiptean - un model făcut cu kohl care chiar o făcea să arate ca cineva care vede tot. Hainele îi erau purpurii - culoarea regalității, a sfințeniei și a bogăției. Vălul de pe cap era lung și negru, brăzdat cu benzi de aur care dădeau impresia unui păr luxuriant, deși din părul ei adevărat rămăseseră doar câteva șuvițe cărunte. Rebeca n-a observat că mă uitam fix la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
și inelele ei. Fiicele ei au pus acolo fusul, vasul ei de alabastru și alte lucruri care îi plăceau. Dar trusa de moașă nu avea ce căuta în cealaltă viață, așa că a rămas la Shif-re, care avea să păstreze cu sfințenie toate lucrurile ei, ca și cum ar fi fost de aur. Am îngropat-o pe Meryt cu cântece și lacrimi, și pe drumul spre casă am râs în amintirea ei, gândindu-ne cum se bucura ea de surprize, de glume, de mâncare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
mi s-a întors stomacul pe dos și n-am mai putut să zic nimic, dar Zsolt i-a zis că ce, nu se vede, strângem aur, și că știm noi bine că de-aia păzise taică-su cu atâta sfințenie zona, și nu pentru vechiturile alea, dar caporalul și-a scuturat capul, spunându-ne că pe dracu’, acolo nu-i nici urmă de aur, nici o urmă, la care Zsolt i-a băgat palmele pline vârf cu aur, sub nas, întrebându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
se poate să fie pâine... INAMICUL: E pâine, e pâine... MACABEUS (Pentru sine.): O fi pâine?... N-o fi pâine? INAMICUL (Speriat ușor.): E pâine, jur că e pâine... Pentru voi am adus-o. PARASCHIV (Atinge și el pâinea, cu sfințenie.): Ce moale e... MACABEUS: Parc-ar fi o oaie... PARASCHIV: Parcă e vie... MACABEUS (Către INAMIC): Putem s-o mâncăm...? Chiar putem s-o halim? INAMICUL (Fericit.): Da, da... O mâncăm toată. O ronțăim toată. PARASCHIV (Cu ochii în lacrimi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Hector ar fi sfânt. Există mai multe tipuri de sfinți, unii sunt de treabă, alții sunt oribili. Sfântul de treabă e omul pe care nu-l observi și pe care doar întâmplarea ți-l descoperă ca sfânt. Omul e cu sfințenia lui, are cancer și nu zice nimic, continuă să zâmbească, mă rog, chestii din astea. Sfântul oribil e personificarea fațadei, a mierii în care a fost pusă o bombă de zahăr, e omul care radiază extazul și te copleșește, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
cu Sabin Bălașa, la Bojdeucă și la Sala Pașilor Pierduți, ne amintește cât de mult pot fi atinse corzile sufletului de albastrul magic. Și astfel... fascinația a rămas săditătă în sufletul elevului Afloarei Marian. Marian va împărți mai departe, cu sfințenie, fiecăruia, din zborul păsărilor, câte o fărâmă din el, pentru ca noi, cei care-i vedem lucrările, să fim mai blânzi, mai buni. Atingând cu dibăcie corzile sufletului, am ascultat împreună sensibilitatea trilului de ciocârlie, desenând, în înaltul cerului forma ștergarului
Miron Costin - colțul meu de suflet. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Elena Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_584]
-
doctrinei despre legea naturală și conștiință. Dumnezeu este considerat ca și „custos, iudex, vindex naturalem ordinis moralis” care a pus această ordine în „legem naturalem et in legem Dei positivam sub utroque Testamento divinitus datam” și cunoașterea care conduce la sfințenia voită de El însuși pentru toți oamenii. Cu tot ceea ce putea să reprezinte o sinteză perfectă a doctrinei morale, De ordine morali a fost abandonat pentru că nu era intenția Papei și a părinților conciliari să alcătuiască un document de acest
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Viața noastră înseamnă mai mult decât existența cotidiană de rutină în care ne complacem... Icoană în vis, simbolizează microcosmosul existent în macrocosmos, adică Lumea cea mică reflectându-se în Lumea cea mare. Este obiect sfânt în sine, induce ideea de sfințenie. Maica Domnului-Fecioara Maria este un simbol extrem de puternic... Ea întruchipează tot ceea ce e femeiesc și tot ceea ce e sfânt... Visele ne ajută să ne obișnuim cu gândul existenței unei alte dimensiuni, învățăm să ajungem la înțelegerea propriilor emoții; să acceptăm
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
essendo stato detto Giovanni Gualberto di natione fiorentina et molto divoto per la sua sanctità et frequentia de' miracoli per lui în diverși tempi dimonstrati..." [...din moment ce numitul Giovanni Gualberto a fost florentin prin naștere și foarte credincios ținând cont de sfințenia să și de frecvență de miracolelor demonstrate de el în diverse ocazii...]. 127 ASF, PR, 193, dos. 16v-17v (19 aprilie 1502). 128 Scrisoare de la Cei Zece pentru Libertate și Pace către Piero Soderini, copie în ASF, Dieci di balìa. Carteggi
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
românesc, Armand Călinescu și Carol al II lea. N-am căderea să condamn, dar calitatea de român, iubitor de Țară neciuntită și de Neam creștin (necomunist), Îmi conferă, cred, dreptul de a aduce Învinuirile pe care leam adus, respectând cu sfințenie adevărul istoric. Astfel, să pot spune, În Încheiere, „Dixi et salvavi animam meam” (Am zis și mi-am mântuit sufletul). După ce așternusem pe hârtie, În redactare definitivă, amintirea și gândurile despre Iorga, am găsit (fără să caut), În cărți citite
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
pe Grigore Caraza chiar În Închisoare, adică În locul cel mai potrivit pentru Încercarea prin suplicii maxime a tăriei caracteriale, proces În urma căruia oamenii slabi se transformă În iude, În bestii și În călăi, iar cei incoruptibili ating măreția muceniciei, a sfințeniei. Cităm din Prefață: „Grigore Caraza a rezistat fără compromis violenței, perfidiei, promisiunilor, tentației sentimentalismului. Nimic nu l-a mișcat, nimic nu l-a Îndoit, nimic nu l-a Înfrânt. Cartea lui pare uneori o Înșiruire de evenimente expuse Într-un
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
cele scrise până aici se desprinde IDEEA ESENȚIALĂ că patronimul DERDENA, o dată ce fu adoptat și transmis de IANCU D. DERDENA (născut IANCU ST. CASAPU), trebuie să fie păstrat de toți urmașii lui și de urmașii urmașilor lui, neîncetat și cu sfințenie, dacă vor să le fie bine, să aibă parte de harul binecuvântării divine, revărsat asupra lui Iancu D. Derdena. Bunicii mei paterni IANCU și SULTANA DERDENA au avut 4 copii: două fete și doi băieți. Cei doi băieți s-au
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
și timp de scris și de cenacluri, la care bea și fuma cu moderație, spre deosebire de ceilalți, care beau până cădeau sub masă. Se trezea dis-de- dimineață, la ora când mie Îmi cad ochii În gură de somn, și scria cu sfințenie două-trei pagini la calculator. Era al naibii de ÎncăpĂțânat și de Încrâncenat În lupta pentru destinul lui literar, În care credea până la lacrimi. Eu nu eram sortită să devin o mare scriitoare. Spre deosebire de el, eu nu dădeam doi bani pe chestia cu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
și timp de scris și de cenacluri, la care bea și fuma cu moderație, spre deosebire de ceilalți, care beau până cădeau sub masă. Se trezea dis-de- dimineață, la ora când mie îmi cad ochii în gură de somn, și scria cu sfințenie două-trei pagini la calculator. Era al naibii de încăpățânat și de încrâncenat în lupta pentru destinul lui literar, în care credea până la lacrimi. Eu nu eram sortită să devin o mare scriitoare. Spre deosebire de el, eu nu dădeam doi bani pe chestia cu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]