13,467 matches
-
o pace admisibilă, apoi știu să-nduplece la o liniștită învoială și pe Theodoros Laskaris, principele grec al Niceei, încît împăratul se bucură pentru câtăva vreme de-o liniște relativă, întreruptă de mai multe ori prin luptele la cari era silit cu certărețul și nestatornicul Mihail Comnen, despot al Epirului, o liniște care fu turburată din nou după scurte răstimpuri. Între acestea, Ioan Asan, ce scăpase cu fuga pe malul stâng al Dunării, pribegi și mai în adâncul străinătății, până ce-n
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
el câștigă încrederea și iubirea romeilor în așa grad încît putu împlini ușor și fără împotrivire dorința de a-și întinde teritoriul. Întru adevăr, oriunde se arăta găsea o populație liniștită, care se pleca sub jugul lui fără a o sili. În acest chip se supuse întîi Adrianopolul, apoi Didymotichos, întregul ținut Boleron, orașele Serrae, Pelagonia și Prilapos cu ținuturile întregi, apoi orașele Prespa, Deabolis, Achrida și Albania întreagă; Vlahia mare, care cuprindea partea muntoasă a Tesaliei, nu opuse nici o rezistență
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
îndulciri ale traiului, fu tratat cu onori și distincțiuni deosebite și duse multă vreme o viața suportabilă. Dar când incorigibilul și nemulțămitorul Theodor unelti, din locul său de exil, intrigi în patria sa și planuri pentru restaurarea sa, Ioan Asan, silit să fie aspru descoperind aceasta, porunci să-l orbească, o pedeapsă și o măsură de precauțiune foarte obicinuită în împărăția bizantină în contra pretendenților la tron și a regenților răsturnați. Fratele lui Teodor, Manoil Comnen, bărbatul Mariei, fiicei nelegitime a regelui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
toată țara răpită de la inamic care se întinde la nord peste regiunea citată până acum. Amândoi principii își întinseră pustiitoarele excursiuni până sub zidurile Constantinopolei, grămădiră rău pe latini și băgară mare spaimă în ei. Când, iarna apropiindu-se, îi sili să se liniștească, amândoi aliații puseră la cale măsurile lor pentru campania din anul viitor și se întoarseră fiecare la obicinuitul scaun de reședință, Vatatzes la Niceea, Asan la Tîrnova. După moartea lui Robert luară guvernul Baldum II, al treilea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
respect care creștea mereu. Pe când Balduin II cutreieră patru ani de-a rândul ca un cerșitor încoronat întreaga Europă, căutând ajutor, și se întoarse apoi fără nici o ispravă la Bosphor, Vatatzes gonise succesiv pe bulgari dintr-o parte a Traciei, silise pe Manoil Comnen, despotul Epirului, să deziste de la titlul de împărat și impusese epigonilor dinastiei Comnenilor din Epir omagiul de fidelitate cătră tronul împărătesc din Niceea. Dar laurii aliatului nu lăsau nici pe regele româno-bulgar în liniște, încît se căia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pospăite diplomaticește; de ochii lumei însă, și în aparență, el cultiva cu tot dinadinsul amiciția și legătura și se punea cu zel pentru interesele amicilor și aliaților săi. În acest chip lucră și atuncea când Balduin II s-a fost silind să aducă din Europa apusană, peste Ungaria și Dunărea, însemnate trupe auxiliare în împărăția sa, cumplit 114 {EminescuOpXIV 115} de cutremurată. Cu toată alianța sa cu Vatatzes și cu împărăția romeică, Asan îngădui trupelor auxiliare latine trecerea prin teritoriul său
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
onorurile, ci să-i deie tot ajutorul, să-i crează toate cuvintele și toate arătările sale pe care le va spune din ordinul papii și cu bunăvoința lui Dumnezeu și să-l urmeze cu ascultare. Ca totdeauua Scaunul papal se silește și acuma cu tot zelul să-ndeplinească întreita sa datorie, de a întări în credința adevărată și de a duce la mântuire pe creștinii convertiți, de a readuce pe calea dreaptă pe cei ce îmblă pe căile strâmbe ale ereziei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Tzepaena, Achrides, Ustra, Perperakion, Krybus și Ephaim, cari, afară de cetatea Mniakon, ce se ținu statornică, căzură cu toate în mâna romîno-bulgarilor. Adecă apusul Împărăției romeice era presărat cu precumpănire de bulgari cari ca mai deunăzi se ridicaseră contra romeilor, fură siliți să se supună împăratului Ioan (Vatatzes), dar nu erau atât de dăscăliți în supunere până întru a-și înfrînge ura lor națională contra romeilor, ură care răsufla la orice ocazie favorabilă. Campania și biruința împăratului Theodoros Laskaris II în anul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
la atac deschis în contra cumanilor. Acești sălbateci luptători, ușor înarmați și mișcîndu-se sprinten, aveau asupra greu-înarmaților și anevoie-înaintătorilor romei un avantaj de care se folosiră într-un mod escelent. Ei revărsară o ploaie de săgeți asupra năvălitorilor, le omorâră caii, siliră pe călăreți la lupta nepotrivită a unei pedestrimi involuntare și puseră în fine pe fugă întreaga oaste năvălitoare a romeilor. Dintre cei doi strategi, unul, Manoil Laskaris, scăpă la Adrianopol prin ușurința calului său de bătălie, căruia de atunci înainte
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
după patru luni deja pe epitropisitul său, singur în drept de-a moșteni, și puse oștirea să-l proclame împărat și să-l ridice în scaun cu tot protestul energic al patriarhului Arsenie, cărele cu toate acestea fu în curând silit să cedeze și încercă numai să mântuie viața prințului Ioan printr-o nouă prestare de jurământ din partea lui Mihail și să asigure venirea la domnie a legitimului moștenitor al tronului, după ce va fi ajuns maioren. Când după doi an împăratul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
inima Macedoniei cu sabie și cu foc. Cu atât mai favorabilă deveni situația pentru cumintele și activul regent Ioan Ducas Vatatzes, care izbuti să alunge pe romîno-bulgari din partea Traciei ocupate de ei, să cucerească Macedonia și Tessalia toată și să silească la supunere pe familia domnitoare din Epir. Soarta a voit ca să nu-și așeze cu succes coroana împărătească a Bizanțului pe frunte nici Vatatzes, care a răposat în anul 1255, nici fiul și urmașul său Theodor Laskaris II, care în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
civilă. În urma unei hotărâri a sinodului, Bekkus trebui să ceară iertare de la reinstalatul patriarh Iosif, pentru că, în vremea în care acesta trăia încă, luase asupră-și demnitatea patriarhatului. Deși căută să scuze scrierile sale în favoarea uniunii, arătând că a fost silit să le alcătuiască prin presiunea împrejurărilor timpului și prin voința nestrămutată a împăratului și deși sprijini părerea sa asupra adaosului de filioque pe tâlc logic și pe sentențe în favoru-i din Sfinții Părinți, totuși a fost învinovățit că e eretic
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
anului 1306 se văzu că toată nada așezată pentru a-l câștiga pe Eltimeres rămăsese cu totul zădarnică. Eltimeres se dete în partea lui Sfentislav și uni oștile sale cu ale acestuia. Oștile lor unite pustiiră ținuturile de lângă Em și siliră pe cele mai multe tării și orașe să li se supuie, între cari pomenim îndeosebi Ktenia si Rosokastron; alte orașe mult mai importante și mai depărtate, precum Sozopolis, cu localitățile de primprejur, apoi Agathopolis și Anchialos, suspinau cu cele din urmă răsuflări
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
preda în curând. Andronic împăratul, mâncat de griji, era amețit de nedumerire; căci pe când își dădea toată silința să puie stavilă propășirii inamicului, stările deplorabile de lucruri la răsărit îl chemau și mai neînduplecate pe teatrul de lupte din Asia. Silit de împrejurări ca să ia o hotărâre, rândui totuși în sfârșit pe fiul său Mihail împărat în campanie în fruntea unei oștiri nu tocmai numeroase și-i dete de sfătuitor, alăturea cu el, pe protostratorul Glawas Tarchaniotes, om și viteaz, și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
iar acești din urmă, greu împlătoșați, eminent de viteji și sperând un apropiat ajutor, își bat în liniște joc de săgețile azvârlite asupra lor, rezistă ca un zid tare și-și mențin inimoși poziția lor. Deodată și fără a fi siliți alanii și turcomanii se risipesc în fugă și aleargă neopriți îndărăt în timpul luptei chiar și din impuls propriu, nu atâta de sfială pe cât de răzbunare pentru lefile mici și de necaz pentru că, prin un anume sol Tuktai ceruse de la împăratul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Bela IV, cu toată seriozitatea și amenințând cu refuzul absoluțiunii de păcate, ca numaidecât să-și aducă aminte de jurământul depus oral și înscris încă în acel an în mâinile legatului papal Iacobns Praenestinus, jurământ care îl obliga de-a sili să asculte de biserica romană pe toți supușii neascultători de pe teritoriul supus stăpânirii sale; apoi să-și mai aducă aminte de promisiunea verbală făcută legatului cumcă va sili pe români să primească pe episcopul ce li se rânduiește și aceasta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în mâinile legatului papal Iacobns Praenestinus, jurământ care îl obliga de-a sili să asculte de biserica romană pe toți supușii neascultători de pe teritoriul supus stăpânirii sale; apoi să-și mai aducă aminte de promisiunea verbală făcută legatului cumcă va sili pe români să primească pe episcopul ce li se rânduiește și aceasta cu atât mai mult cu cât românii, numindu-se creștini, nu comit decât lucruri contrarii creștinismului. În genere nu se cuvine ca un regent creștin să sufere în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
maghiari, emigrând în Cumania, să se contopească cu românii într-un singur popor și să se incorporeze cu biserica grecească, spre mare scandelă și discredit al celor drept credincioși. Cererile irefuzabile ale Scaunului papal făcute lui Bela IV erau ca să silească pe români. {EminescuOpXIV 156} cu puterea la primirea episcopului roman ce li se rânduise și să înzestreze pe cheltuială regească și cu de prisos episcopia cu veniturile necesare, spuindu-i-se totodată că nu i se cade nici a întreține schismatici în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
țările vasale ale coroanei ungurești, și cu toate somațiunile refuză darea tributului. Atunci regele orândui pe încercatul ostaș Georgius să meargă cu oaste în acele locuri, care bătu și ucise pre defector, prinse pe fratele acestuia, anume Barbat, și-l sili cu succes la plata tributului. Cu atât mai izbutită se dovedi însă tendința de consolidare a Valachiei după ce ea se proclamă neatârnată ca stat propriu sub voievodul Radu-Negru în anul 1290. Acest regent, care se descleștă de sub supremația Ungariei si
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
asemenea morți pe câmpul de luptă. De vreme ce, din cauza învingerii suferite, împreunarea plănuită a celor două corpuri de oaste ungurească a trebuit să rămâie neîmplinită, de aceea nu i-a fost nici regelui cu putință să înainteze mai înlăuntrul Valachiei, să silească pe Vlad a primi lupta și să-l învingă pe deplin; căci voievodul românesc se retrăgea binișor cu oastea sa de căpetenie și nici avea de gând să primească vro bătălie. Totuși, convins de superioritatea puterii ungurești, Vlad se supuse
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu combaterea și alungarea ereticilor și schismaticilor, urmată înlăuntrul regatului unguresc și în afară de el, după ațâțările insinuate din partea papei în sufletul regelui. Regele Ludovic I (cel Mare) pe cât de zelos în credință, pe atât de războinic, încercase deja de-a sili cu sabia pe litvanii și pe rutenii necredincioși să primească catolicismul și câștigase atâtea succese în această privire încît papa Innocentiu VI, plin de recunoștință pentru ele, îl felicită cu viociune și, pentru a ajunge și de acuma înainte la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
seamă asupra Ungariei, regele polon le oferi principilor dunăreni ocrotirea sa atât despre vrăjmași în genere cât și daca le-ar veni vreo împresurare anume despre Ungaria. Petru, voievodul moldovenesc, se-nchinase vasal Poloniei în anul 1387 și acuma se silea cu stăruință să apropie și pe voievodul Valachiei de regele Poloniei și să-l lege cu acesta. În urma acestora Mircea I a și rânduit în anul 1389 pe doi boieri împuterniciți, pe Magnus și pe Roman Herizki, iar Petru Vodă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sa mânia lui Sigismund și năvălire cu arma și, biruit fiind, a trebuit să se-nchine Țării Ungurești. Atunci Mircea văzu că teama sa firească de-o asemenea soartă are temeiuri și se convinse că pe de-o parte e silit de-a căuta ajutor străin la caz de nevoie, pe de altă parte însă socoti că putința unei învoieli cu Ungaria e tot încă de dorit și vrednică de-a se căuta cu stăruință, deși era aliat cu Polonia. Potrivit cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lui învoiala făcută; daca în fine unul din cei trei aliați (să fi intrat el sub orișice condiție în alianță) ar voi să se despartă de ea numai din propria lui putere, atunci ceilalți doi să fie datori de-a-l sili pe al treilea să rămâie în alianță, fie prin mustrare serioasă, fie cu puterea. Ascuțișul acestei din urmă stipulații era îndreptat, se vede, în contra lui Ștefan Vodă al Moldovei, care, închinat fie Ungariei, caută să inspire oarecare neîncredere celorlalți doi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu sine prins pe craiul Șisman și căpătând în puterea sa tot pământul de pe malul drept al Dunării, primejdia era aproape ca acest cuceritor, trecând Dunărea, să atace dintr-o dată și din două părți amândouă țările acestea și să le silească a i se supune, precum a și trimis într-adevăr grămezi de oaste cercetașă în provinciile de sud-vest ale Ungariei. Primejdia comună împăcă și uni pe principii supărați în de ei, pentru că Sigismund nu voia să aibă un dușman în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]