3,171 matches
-
balcanice, dar s-au înrolat ăîn detașamente militare bolșevice, pentru a ataca România și a răsturna forma de guvernământ și sitemul democratic parlamentar Ideile lui V. I. Lenin, conducătorul statului sovietic, au fost preluate de socialiștii români, ca pe niște sloganuri, care trebuiau însușite și răspândite cât mai mult. Iată, unul dintre acestea, referitor la primul război mondial: ”Este un război al capitaliștilor, al marilor tâlhari care se ceartă între ei, căutând fiecare să capete cât mai multă pradă, să jefuaiscă
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
de conflicte. Războiul poate fi instituționalizat, convențional, inițiatic, economic, poate fi civil sau militar, obișnuit sau transformat în mod de producție. Totuși, orice război opune în mod necesar unități politice localizate. Expresia "războiul împotriva terorismului" se poate dovedi eficientă ca slogan politic, dar pe plan antropologic ea nu are nici un sens. Dacă teoriile sistemului social au privilegiat mai întâi o viziune relativ statică, fundamentată pe tipologii etnice rigide, ele au cedat locul unor analize care pun în lumină în același timp
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
internațională) care au atras atenția opinie publice spre colonii, se constată o indiferență a locuitorilor metropolei față de problemele coloniale și o aderență scăzută a acestora la proiectele ce vizau „utilarea coloniilor” sau crearea unei comunități imperiale Între Franța și colonii. Sloganuri precum „Franța celor 100 de milioane de locuitori”, „Franța celor cinci părți ale lumii”, sau „Franța totală” lansate de propaganda colonială În perioada interbelică, nu atrăgeau atenția decât În mică măsură, unei populații confruntată cu repercusiunile crizei economice și centrată
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Adrian Viţalaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93536]
-
vechi, cât și din fondul neologic, în cazul cărora se introduce variația liberă pentru formele de plural; vezi mai vechile macaturi/macate, straturi/strate și neologicele amalgame/amalgamuri, antete/anteturi, maratonuri/maratoane, nivele/niveluri, panoptice/panopticumuri, poncifuri/poncife, regaluri/regale, sloganuri/slogane, vagine/vaginuri etc.), pentru care s-a adăugat, în raport cu recomandarea anterioară, când -uri, când -e (Sunt notate cu bold formele nou introduse.). Alte substantive, nou introduse, apar cu forme variante de plural (*itemuri/iteme 32, *modemuri/modeme). În ciuda acestui
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
cât și din fondul neologic, în cazul cărora se introduce variația liberă pentru formele de plural; vezi mai vechile macaturi/macate, straturi/strate și neologicele amalgame/amalgamuri, antete/anteturi, maratonuri/maratoane, nivele/niveluri, panoptice/panopticumuri, poncifuri/poncife, regaluri/regale, sloganuri/slogane, vagine/vaginuri etc.), pentru care s-a adăugat, în raport cu recomandarea anterioară, când -uri, când -e (Sunt notate cu bold formele nou introduse.). Alte substantive, nou introduse, apar cu forme variante de plural (*itemuri/iteme 32, *modemuri/modeme). În ciuda acestui aspect
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
realizare utilizate fiind gândirea, imaginarea, provocarea și trăirea situațiilor de comunicare socială, aducând viața, cu problematica ei, În școală. Societatea se remarcă prin absența preocupărilor pentru o civilizație a comunicării, asistând, astfel, la: - „civilizația” monologului, a publicității, a propagandei, a sloganurilor, a discursurilor incoerente. Cuvântul nu mai transmite idei, trăiri, convingeri, ci este pus să explice și să justifice sentimente. Totul se traduce la ce „s-a spus”. - vulgarizarea limbajului printr-o falsă democratizare socială. Totul se petrece ca fiind fără
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Lidia Carmen LĂMĂTIC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93103]
-
obiect. Știați că al dumneavoastră copil este atât de inventiv ? Comunicarea părinți - profesori Regulile cunoscute și acceptate, privind relația cu colectivul de părinți, sunt cele clasice, însă, multe dintre ele nu mai răspund problematicii reale, ajung să reprezinte doar niște sloganuri fără a putea fi corelate în practică. In comunicarea părinți -profesor pot interveni : - problemele de ascultare ; - lipsa conexiunii inverse ; - falsa conexiune inversă,rezistența la critică ; - subiectivitatea ;inadvertențele de limbaj ; - barierele culturale, etc. Problemele de ascultare apar atunci când profesorul crede că
ARTA DE A FI PĂRINTE by Camelia Acatrinei () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93076]
-
în SUA și Marea Britanie a crescut interesul pentru obiecte tricotate datorită sporturolor cum ar fi: tenisul, golful, ciclismul, care cereu îmbrăcăminte mai flexibilă ce nu bloca mișcarea. Între anii 1939-1945, în timpul celui de-al doilea război mondial, apare un nou slogan pe afișele vremii în Marea Britanie: “Tricotăm pentru victorie”, prin care civilii erau impulsionați să realizeze produse tricotate pentru armată. "Make, do and mend" a fost titlul unei broșuri editate de Departamentul Pentru Război Britanic, Ministerul de Informații, prin care se
Cercetarea din punct de vedere euristic a evoluţiei tricotajelor şi acelor de tricotat de la origini şi până în prezent by Mihaela Băsu () [Corola-publishinghouse/Science/543_a_871]
-
legate de aplicarea doctrinei Jdanov, el își lărgește influența prin campanii de masă organizate în jurul temei „lupta pentru pace”. Aceasta permite ralierea atât a mediilor culturale* occidentale, cât și a unor largi sectoare ale opiniilor publice, mobilizate acum sub acest slogan în slujba apărării URSS și a „lagărului socialist”. Dar aceste succese nu pot masca deflagrația înregistrată prin schisma lui Tito, prin eșecul blocadei Berlinului, prin înfrângerea comuniștilor în războiul civil* din Grecia și prin incapacitatea comuniștilor de a cuceri puterea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
mai târziu, „fascistul” - într-o logică maniheistă care-l opune pe prieten dușmanului. Bolșevicii* ajunși la putere adaugă propagandei lor și apărarea URSS, „construcția socialismului” și emergența „omului nou*”. înainte, ca și după victorie, Partidul trebuia să găsească lozincile și sloganele potrivite cu fiecare situație, pentru a suscita adeziunea maselor. Plehanov este cel care a definit, în 1891, activitatea de agit-prop: propagandistul prezintă multe idei câtorva indivizi, cu scopul de a le aprofunda „conștiința de clasă”; agitatorul prezintă un mic număr
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ale activității mișcării comuniste. Prin politica frontului popular*, apoi prin Rezistență* și în momentul victoriei asupra nazismului, comuniștii au încercat să capteze și apoi să monopolizeze sentimentul antifascist, care rămâne unul dintre resorturile majore ale adeziunii la comunism, răspunzând binecunoscutului slogan „Fascismul nu va trece!” Sentimentul antifascist apare în mediile democratice și revoluționare italiene ca reacție la creșterea în amploare a mișcării lui Mussolini, în 1919-1924. Comuniștii analizează atunci fascismul ca pe o formă inedită a contrarevoluției*, opusă revoluției din Octombrie
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
a aparatelor administrative, cu o formație insuficientă, dar deținând posturi de responsabilitate, sunt confruntați cu subordonații lor, mai tineri, dar dispunând de o formație superioară, blocați totuși în cariera lor începând din anii 1970, și care și-ar găsi în sloganul reformei lui Gorbaciov* mijlocul de a se mobiliza. Putând fi acuzate de orice, dar și de imobilism, aparatele administrative dezvoltă astfel puternici germeni de conflicte a căror izbucnire va avea drept consecință defecțiuni din ce în ce mai importante. „Preaplinul” de reglementări, expresie a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
colectivă din satul rus ar putea constitui baze ale socialismului. în noiembrie 1917, Lenin* pune mâna pe putere promițând pământ unei țărănimi care reprezenta mai mult de 80% din populație. Dar, începând cu luna mai a anului 1918 și cu sloganul „moartea chiaburilor”, el creează o „armată a aprovizionării” însărcinată să confiște manu militari recolta și animalele pe care țăranii refuzau să le predea unui stat care n-avea nimic de oferit în contrapartidă. El suscită astfel gigantice răzmerițe ale „verzilor
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ale proletariatului, și evocă posibilitatea trecerii la socialism* și prin mijloacele legale. El enunță astfel convergența dintre socialism și democrația* parlamentară care marchează începutul secolului XX. Dar, cu ocazia războiului din 1914, Lenin* reia și dezvoltă concluziile lui Marx lansând sloganul: „Să transformăm războiul imperialist în război civil!”. Gândirea lui politică s-a radicalizat prin dobândirea dimensiunii războinice: acum orice conflict politic sau social este asimilat cu un război. Lenin consideră că lumea a intrat în „epoca războiului” care face din
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
războiul civil european”, început în noiembrie 1917 și încheiat cu înfrângerea puterilor Axei în 1945. Stalin și războaiele civile în momentul colectivizării pământurilor și al lichidării chiaburimii ca și clasă, Stalin* se lovește de puternica rezistență a țărănimii și lansează sloganul „intensificării luptei de clasă în perioada construirii socialismului”; între 1929 și 1933, lupta între țărani și putere se dezlănțuie, și se încheie cu o foamete care distruge elita rurală ucrainiană. Comuniștii își extind puterea totalitară asupra unei societăți din ce în ce mai atomizate
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
lemn este limba ortodoxiei*, controlul limbii permițând controlarea gândirii. Ea se învață încă din școala primară, iar mai apoi la cursurile de marxism-leninism* care jalonează parcusul școlar și universitar. în cazuri extreme, limba se rezumă la lozinci, iar gândirea devine slogan; astfel, în China Revoluției Culturale*, „gândirea mao tzedun”, rezumată în Cărticica roșie este hrana intelectuală obligatorie; și în Cambodgia khmerilor roșii*, mitingurile cotidiene cu care se încheie ziua de muncă constau în repetarea la nesfârșit a unor slogane. Limba de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
gândirea devine slogan; astfel, în China Revoluției Culturale*, „gândirea mao tzedun”, rezumată în Cărticica roșie este hrana intelectuală obligatorie; și în Cambodgia khmerilor roșii*, mitingurile cotidiene cu care se încheie ziua de muncă constau în repetarea la nesfârșit a unor slogane. Limba de lemn are câteva trăsături specifice. înainte de toate, ea trebuie să figureze evoluția ineluctabilă a societății spre comunism; ea va abunda așadar în formule semnificând determinismul și istoria în mersul ei. Astfel, „Capitalismul nu poate rezolva, pentru un om
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cu scopul de a organiza acțiuni de gherilă în America Latină*. Au loc regulat conferințe internaționale, cea mai cunoscută fiind cea a Tricontinentalei de la Havana din ianuarie 1966 la care, în fața a 83 de grupări de luptă armată, Che Guevara lansează sloganul „Două sau trei Vietnamuri pe suprafața globului!”, înainte de a dezvolta teoria sa „foco”, care preconiza crearea ex nihilo a unor „focare” de gherilă destinate să mobilizeze masele; astfel de focare a încercat el - fără succes - să fondeze în Bolivia. Dacă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de adevărat faptul că „nu caracterul defensiv sau ofensiv al războiului, ci interesele luptei de clasă a proletariatului sau, mai degrabă, interesele mișcării internaționale a proletariatului sunt cele care constituie singurul punct de vedere posibil”. în 1914, Lenin dă întâietate sloganului „transformării războiului* imperialist în război civil*, singurul susceptibil de a trezi dorința de revoluție în rândul maselor. Spulberând iluziile unei „păci democratice”, el admite că lupta împotriva propriului guvern în vreme de război n-ar putea îndepărta „eventualitatea unei înfrângeri
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în momentul în care stânga aflată la putere la Paris pregătea acordul de neagresiune cu URSS, semnat pe 29 octombrie 1932. Chiar și după accederea lui Hitler la putere, cuvântul de ordine „Contra naționalismului antifascist care pregătește războiul” figurează printre sloganele difuzate cu ocazia zilei de 1 august 1933. După apropierea antigermană dintre URSS și Franța, IC pune surdină activităților Comitetului contra Războiului și Fascismului (Amsterdam-Pleyel), cu o orientare prea manifest comunistă și creează Adunarea Universală pentru Pace, plasată sub auspiciile
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
război. Numai că degradarea relațiilor germano-sovietice devine perceptibilă când, pe 26 aprilie 1941, IC abandonează prioritatea acordată până atunci luptei pentru pace. Odată cu atacul german contra URSS, toți comuniștii se mobilizează într-un război total contra ocupantului, readucând în actualitate sloganele cele mai șovine ale războiului din 1914-1918: „Fiecare să omoare măcar un fritz!” Lupta pentru pace în timpul Războiului Rece Războiul și victoria contra nazismului ca, de altfel, și războaiele civile - Grecia și China, între 1946-1949 - sau cele de eliberare națională
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
intră în clandestinitate și inițiază o campanie de atentate contra unor clădiri simbolice. La Paris, Roma sau Berlin, stângismul* își afișează solidaritatea internaționalistă cu Hanoiul cu strigăte ca „FNL va învinge!”. PC favorabile Moscovei se limitează la „Pace în Vietnam!”, slogan conform cu directivele sovietice; războiul trebuie câștigat de către PC Vietnamez, dar conflictul nu trebuie să degenereze într-o confruntare directă a „lagărului socialist” cu imperialismul american. Dacă, în cazul războiului din Vietnam, comuniștii triumfă cu brio în bătălia ideologiei și a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
fost în mare parte un instrument pe care unele țări din Sud l-au utilizat pentru a obține susținerea uneia sau alteia dintre marile puteri în uriașul joc al Războiului Rece. MNA a supraviețuit căderii Zidului Berlinului* având ca principal slogan „lupta contra imperialismului american”, dar audiența ei este din ce în ce mai limitată. Ultima conferință s-a ținut la Havana, în 2006, fără Fidel Castro care era deja bolnav, dar în prezența a 118 țări participante; vedetele reuniunii au fost președinții venezuelean Hugo
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
PCC) -, Zhou Enlai și Tao Zhu și, înainte, Deng Xiaoping. Liu Shaoqi este retrogradat și este adoptată o cartă a Revoluției Culturale - „Declarația în 16 puncte”. Aceasta lansează în mod oficial o mișcare a cărei avangardă o constituie studenții: sub sloganul „dați foc cartierului general!” și mulțumită unei campanii de dezibao - ziare murale manuscrise -, aceștia sunt îndemnați să-i critice pe responsabilii de la toate nivelurile. Revoluția Culturală se intensifică Atunci începe faza explozivă care va dura până în martie 1969. încă din
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
fișarea lor generală de către CEKA. Apoi se angajează un proces de discriminare/segregare - obligarea la deținerea unui carnet de muncitor-consumator - completat prin acte de umilire publică - muncă obligatorie în folosul comunității, curățarea latrinelor etc. Se instaurează excluderea socială după faimosul slogan al lui Lenin: „Cine nu muncește nu mănâncă!”: statul, deținător al tuturor locurilor de muncă, le poate refuza în mod arbitrar și își poate condamna la foame sau la ilegalitate viitoarele victime. Procesul se accentuează prin spolierea/exproprierea bunurilor, ceea ce
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]