2,760 matches
-
iarăși Pe moștenirea Dacilor jurăm, Să-i fim soldați, prieteni și tovarăși Și-n luptă totdeauna să-l urmăm!“ („Jurăm cu președintele odată“, Scînteia, 28 martie 1982) DOLGU Gabriela, traducătoare și publicistă „O viață consacrată în întregime idealurilor nobile ale slujirii omului, ale ridicării lui pe treptele cele mai înalte ale existenței materiale și spirituale, prin socialism, prin comunism, prin pace și colaborare, o gândire creatoare, o acțiune eficientă, o personalitate de neuitat: acesta este tovarășul Nicolae Ceaușescu, ființă din ființa
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
noastre ca membrii în consiliile parohiale. Iubiți creștini! Această sfântă biserică a fost ridicată acum 150 de ani de strămoșii noștri și îngrijită de-a lungul unui secol și jumătate de urmașii lor ca să le fie loc de rugăciune și slujire a lui Dumnezeu, loc sfânt de întâlnire cu Mântuitorul Iisus Hristos în sfânta Taină a Împărtășaniei, loc de mulțumită adusă lui Dumnezeu pentru binefacerile primite dela El, loc de apropiere, iertare și frățietate între toți enoriașii în dragoste creștină. loc
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
adevăr, formarea umană și spirituală a lui Ignațiu și a primilor lui însoțitori a constituit prototipul formării generațiilor de după ei. Ea începe printr-un timp de probă (noviciatul) în care vocația candidatului va fi supusă mai multor încercări: exerciții spirituale, slujirea săracilor și a bolnavilor în spitale, pelerinaje pe distanțe lungi și fără mijloace materiale, așa cum se poate citi în Istorisire. Apoi perioada studiilor este concepută ca un mijloc de „a ajuta sufletele”. Ignațiu a ținut cont încă o dată de propria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
timp, stătea de vorbă uneori cu persoane spirituale care aveau încredere în el și căutau să-i vorbească, pentru că - deși nu avea nici o cunoaștere a lucrurilor duhovnicești - în discuții arăta mult zel și o mare voință de a înainta în slujirea lui Dumnezeu. Trăia pe atunci în Manresa o femeie în vârstă, cu multe zile chiar în slujirea lui Dumnezeu, care era vestită în multe regiuni ale Spaniei și pe care chiar Regele catolic o chemase odată pentru a-i vorbi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
vorbească, pentru că - deși nu avea nici o cunoaștere a lucrurilor duhovnicești - în discuții arăta mult zel și o mare voință de a înainta în slujirea lui Dumnezeu. Trăia pe atunci în Manresa o femeie în vârstă, cu multe zile chiar în slujirea lui Dumnezeu, care era vestită în multe regiuni ale Spaniei și pe care chiar Regele catolic o chemase odată pentru a-i vorbi despre unele lucruri. Această femeie, vorbind într-o zi cu noul soldat al lui Cristos, i-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Cárdenas care îl vizită și care se oferi în mai multe rânduri să-l scoată de acolo. Dar el nu primi nimic, zicând de fiecare dată: „Acela din a cărui dragoste mă aflu aici mă va scoate, dacă e spre slujirea Sa”. 61. Rămase șaptesprezece zile în temniță fără vreo cercetare și fără să știe de ce. Veni atunci Figueroa și-l cercetă cu privire la mai multe lucruri, ajungând până la a-l întreba dacă nu cumva îndemna la respectarea sâmbetei și dacă cunoștea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
bolnav. Pelerinul află de starea lui dintr-o scrisoare a acestuia. Dori să meargă să-l viziteze și să-l ajute, gândindu-se că, într-o asemenea împrejurare, l-ar putea cuceri astfel încât, părăsind lumea, să se consacre cu totul slujirii lui Dumnezeu 1. Pentru a înfăptui aceasta, dorea să facă cele douăzeci și opt de leghe dintre Paris și Rouen pe jos, desculț, fără să mănânce și fără să bea2. Dar, stăruind în rugăciune asupra acestor lucruri, se află foarte temător. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
drum pentru propria lor desăvârșire, ci mai degrabă începutul unui drum care duce spre celălalt, o alteritate care îmbrățișează aproapele în Dumnezeu. Mistica ignațiană nu sfârșește așadar într-o contemplare extatică în fața Sfintei Treimi, ci în convertirea voinței proprii în slujire. Reflecția, rugăciunea și spiritul misionar rodesc aici indisociabil. Prin această confluență de două ori surprinzătoare (fervoarea rugăciunii care nu exclude raționalitatea la rece, extazul mistic care în loc să-l rupă de lume îl retrimite transformat în mijlocul ei), Jurnalul mișcărilor lăuntrice corectează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
rămânând în mine apoi o evlavie neîntreruptă, pregătindu-mă în odaie, m-am încredințat lui Isus, nu pentru a mai primi confirmare în vreun fel, ci pentru ca dinaintea Preasfintei Treimi să se facă cu mine ceea ce e spre mai marea slujire a Sa etc. și pe calea cea mai potrivită; numai să fiu în harul Ei. Atunci am primit o oarecare lumină și tărie. Intrând în capelă, în rugăciune, - o simțire sau mai degrabă o vedere a Preasfintei Treimi și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
A LUI ISUS 28 șbisț. Luni ș10 martieț - La rugăciunea obișnuită, multă evlavie, îndeosebi de la jumătate încolo. Înaintea rugăciunii pregătitoare - o nouă evlavie cu un gând sau judecată că ar trebui să merg sau să fiu ca un înger pentru slujirea de a spune liturghia, și șgândul acesta s-a însoțitț cu o suavă pornire de lacrimi în ochi. Apoi, în capelă și la liturghie, evlavie la acest gând, făcându-mă una cu ceea ce Domnul îmi poruncea și gândindu-mă că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
dintre Persoane, fără vreo viziune limpede sau distinctă. M-am rugat în odaie, înainte de liturghie, să mi se dea supunere, respect și smerenie; cât despre vizite și lacrimi, acestea să nu mi se dea, dacă ar fi fost spre o slujire la fel de mare a Maiestății Sale dumnezeiești sau ca să mă bucur de harurile și vizitele Sale cu limpezime, dezinteresat; și astfel, în continuare, toate vizitele spirituale îmi veneau atunci când mi se înfățișa supunerea, nu numai față de Persoanele dumnezeiești, atunci când Le chemam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
spirite 4. 9. A noua. Este de luat aminte ca, atunci când cel care face exercițiile din săptămâna întâi nu are experiență în celespirituale și este ispitit în mod grosolan și în chip vădit, ca și cum ar fi împiedicat în înaintarea în slujirea lui Dumnezeu, Domnul nostru, de pildă de osteneli, rușine și teamă pentru cinstirea lumească etc., cel care propune exercițiile să nu-i vorbească despre regulile din săptămâna a doua, privitoare la diferitele spirite 5, pentru că, pe cât de mult i-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
nu dorește o anumită funcție sau beneficiu, nici orice altceva, dacă Maiestatea Sa dumnezeiască, orânduindu-i dorințele, nu-i va schimba înclinația dintâi; astfel încât motivul pentru a dori sau a avea un lucru sau un altul să nu fie decât slujirea, cinstea și slava Maiestății Sale dumnezeiești 1. 17. A șaptesprezecea. Este de mare folos ca acela care propune exercițiile, fără să caute, nici să știe, nici să întrebe despre gândurile sau păcatele proprii ale celui care le primește, să fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
laude pe Dumnezeu, Domnul nostru, nu mic îi este meritul dinaintea Maiestății dumnezeiești; al doilea șfolosț este că, fiind astfel separat și neavând mintea împrăștiată la multe lucruri, ci îngrijindu-se mai curând de un singur lucru, și anume de slujirea Creatorului său și de folosul sufletului său, se folosește de înzestrările sale firești mai liber, pentru a căuta cu sârguință ceea ce dorește atât de mult; al treilea: cu cât sufletul nostru se separă mai mult în singurătate, cu atât devine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
CUPRINDE, DUPĂ O RUGĂCIUNE PREGĂTITOARE ȘI DOUĂ INTRODUCERI, TREI PUNCTE PRINCIPALE ȘI UN DIALOG. 46. Rugăciune. Rugăciunea pregătitoare este să cer de la Dumnezeu, Domnul nostru, harul ca toate intențiile, faptele și lucrările mele să fie orânduite numai și numai întru slujirea și lauda Maiestății Sale dumnezeiești. 47. Prima introducere este compunerea locului 1; aici trebuie luat aminte că, în contemplarea sau meditarea celor vizibile, ca de pildă contemplarea lui Cristos, Domnul nostru, care este vizibil, compunerea va fi să văd cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
urmeze și în slavă”1. 96. Al doilea punct. Să considerăm că toți cei cu judecată și înțelegere își vor oferi trudei întreaga persoană. 97. Al treilea punct. Cei care vor să se dăruiască și să se distingă în toată slujirea regelui lor veșnic și Domn al tuturor, nu numai că-și vor oferi trudei propriile persoane, ci mergând împotriva propriei senzualități și împotriva iubirii lor trupești și lumești, vor aduce o ofrandă de mai mare cinste și de mai mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
mea, cu bunăvoința și cu ajutorul Tău, dinaintea nesfârșitei Tale bunătăți și dinaintea slăvitei Tale Maici, și a tuturor sfinților și sfintelor Curții cerești, pentru că ceea ce vreau și doresc și este hotărârea mea chibzuită - numai să fie spre mai marea Ta slujire și laudă - este să Te imit în îndurarea tuturor nedreptăților, a tuturor ocărilor și a toată sărăcia, atât cea materială 3, cât și cea spirituală, dacă Preasfânta Ta Maiestate vrea să mă aleagă și să mă primească într-o asemenea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
poruncilor, fiind El ascultător față de părinți, și la fel, pentru a doua stare, cea a desăvârșirii evanghelice, când a rămas în templu părăsindu-l pe tatăl Său adoptiv și pe mama Sa naturală, ca să fie liber numai și numai pentru slujirea Tatălui Său veșnic, vom începe, contemplând totodată viața Lui, să cercetăm și să întrebăm în ce viață sau stare vrea să se slujească de noi Maiestatea Sa dumnezeiască. Și astfel, ca un fel de intrare în aceasta, în primul exercițiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
păstreze lucrul dobândit decât să nu-l păstreze, ci să dorească să-l vrea sau să nu-l vrea, după cum Dumnezeu, Domnul nostru, o va face să voiască și i se va părea mai bun unei astfel de persoane spre slujirea și lauda Maiestății Sale dumnezeiești; iar, între timp, să ia aminte că s-a dezlipit de toate în inima sa, străduindu-se să nu dorească nici acel lucru, nici vreun altul, decât dacă ar fi mișcată doar de slujirea lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
spre slujirea și lauda Maiestății Sale dumnezeiești; iar, între timp, să ia aminte că s-a dezlipit de toate în inima sa, străduindu-se să nu dorească nici acel lucru, nici vreun altul, decât dacă ar fi mișcată doar de slujirea lui Dumnezeu, Domnul nostru; astfel încât dorința de a putea sluji mai bine lui Dumnezeu, Domnul nostru, să o miște să ia sau să lase ceva1. 156. Trei dialoguri. Se vor purta aceleași trei dialoguri care s-au purtat în contemplația
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
de mare folos, pentru a stinge o astfel de înclinație neorânduită, să cerem în dialoguri (chiar dacă ar fi împotriva trupului), ca Domnul să ne aleagă pentru sărăcia materială; și să vrem, să cerem și să implorăm numai ceea ce este spre slujirea și lauda bunătății Sale dumnezeiești. 158. ZIUA A CINCEA. Contemplarea plecării lui Cristos, Domnul nostru, de la Nazaret la apa Iordanului, și a botezului Său2. 159. Prima notă. Această contemplație se va face o dată la miezul nopții și încă o dată dimineața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
prima, și anume, să ajung până într-acolo încât nici să nu vreau, nici să înclin mai mult să am bogăție decât sărăcie, să iubesc mai mult faima decât ocara, să doresc viața lungă mai mult decât viața scurtă, dacă slujirea lui Dumnezeu, Domnul nostru, și mântuirea sufletului meu ar fi aceleași; și cu aceasta, nici șmăcarț pentru toate creaturile, nici șchiarț dacă mi s-ar lua viața, tot nu m-aș gândi să fac un păcat lesne-iertător. 167. A treia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
să poarte cele treidialoguri șde la exercițiulț cu perechile de mai sus, cerând ca Domnul nostru să binevoiască a-l alege pentru această a treia mai mare și mai bună umilință, pentru a-L imita și sluji mai mult, dacă slujirea și lauda Maiestății Sale dumnezeiești ar fi aceleași sau mai mari. 169. PREGĂTIRE PENTRU A FACE O ALEGERE. Primul punct. În orice alegere bună, atât cât ține de noi, ochiul intenției noastre trebuie să fie simplu, privind numai la menirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
fără a orândui și a trage scopul spre mijloc, ci mijlocul spre scop. Așa cum se întâmplă că mulți aleg mai întâi să se căsătorească, ceea ce este un mijloc, și mai apoi să-I slujească lui Dumnezeu, Domnul nostru, în căsătorie, slujire a lui Dumnezeu care este scop. La fel sunt și alții, care mai întâi aleg să aibă beneficii, și mai apoi să-L slujească pe Dumnezeu prin ele. Prin urmare, aceștia nu se îndreaptă nemijlocit spre Dumnezeu, ci vor ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
doilea rând a avea beneficii sau să mă căsătoresc, dacă mi se potrivește mai mult, care șesteț mijlocul în vederea scopului; astfel încât nimic nu trebuie să mă împingă să urmez astfel de mijloace sau să mă lipsesc de ele, ci numai slujirea și lauda lui Dumnezeu, Domnul nostru, și mântuirea veșnică a sufletului meu1. 170. PENTRU A ȘTI ÎNTRE CE LUCRURI TREBUIE SĂ SE FACĂ ALEGEREA. CUPRINDE PATRU PUNCTE ȘI O NOTĂ. Primul punct. Este necesar ca toate cele din care vrem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]