3,508 matches
-
state comuniste, 51-52 democrație directă, 378, 379, 383-384, 387 vezi și referendumuri Dennis, J., 135 Denver, M., 178, 188 Deutsch, K., 40, 123, 125, 135, 389 dezvoltare economică și consens, 70-71 și dezvoltare politică, 91 și facționalism, 92-97, 103 dezvoltare socio-economică, și comunicare, 128-129, 134 și cultură, 103-104 și dictatură, 82-84 și eficiență, 66-68 și intervenție militară, 332-333, 335-336, 339 și legitimitate, 82-84 și partide politice, 157 și sisteme politice, 91-97 și stat administrativ, 325-326 D'Hondt, 195, 196 Dicey, 350
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
395 Michels, R., 142, 149, 160, 394 Mill, J.S., 193 Miller, 91, 92 Mills, C.W., 367, 375 ministere, 287-289 mișcări sociale, 110-111, 120-121, 394 Mitterand, 159, 178 mobilizare, 142, 168, 217, 384, 385 și reprezentare, 217-218 modernizare, vezi dezvoltare socio-economică Mongolia, 51 monocrație, 44, 49, 53, 71 Montesquieu, 28, 60, 92, 96, 100, 234, 259, 260, 389 Moore, B., 38 Mozambic, 51, 148, 166 Muller-Rommel, F., 179, 188, 281, 294 Musolf, L.D., 274 Mussolini, 58 N Napoleon III, 203, 248
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
152-154, 156, 175, 178, 181, 187 vezi și sisteme electorale; sisteme de partide (politice) partide politice, aspecte externe, 152-156 definiția, 141 extensia, 150-151 funcțiile, 142 importanța, 139 ponderea, 149-150 structura internă, 150-152 și conducere, 156-159 și conflicte, 140 și dezvoltarea socio-economică, 157 și grupuri, 141-147, 155, 218 și ideologie, 147-149 și legitimitate, 143-147, 152-154 și luarea deciziilor la nivel național, 215-216 și mandat, 377, 384-385 și mobilizare, 217, 384-386 și recrutare, 142, 214-216 partide tradiționale în lumea a treia, 148-149 Patterson
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
49, 56, 95, 107, 118, 167, 170, 263, 267, 268, 283, 289 politicile publice, procesul definiția, 364-365 fazele, 365-366 în lumea a treia, 373-374 și consensul, 371-373 și dezbaterea privind puterea în comunitate, și elaborarea politicilor, 365-366, 372-373 și factorii socio-economici, 367-368 și incrementalism, 370 și raționament, 368-369 și stiluri de politică publică, 371-374 dezvoltare politică, 61-73 și birocrație, 63 și comunicare, 128 și grupuri, 66-67 și instituționalizare, 65-66 și norme, 65-66 și oportunități, 72 și structuri, 65-68 Polsby, N.W
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
343 sistem de vot cu majoritate simplă, 196, 201, 206 vezi și sisteme electorale sisteme bipartidiste, în regiunea atlantică, 177, 182 în lume, 174, 180 sisteme politice, 29, 30-34 bazele culturale ale, 100-104 funcțiile, 37-39 și comunicare, 128-131 și dezvoltarea socio-economică, 91, 92-97 și facționalism, 91-92, 97-100 și grupuri, 34-37, 107-122 și stabilitate, 377, 382 tipuri de, 41-60 sisteme de partide, 163-188 privire de ansamblu asupra, 163-164 stabilitatea, 210 și mobilizare, 377, 984-385 și sistem electoral, 174, 180, 186, 197-202 vezi
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
prin El, să dominăm materia fără a sacrifica spiritul. El nu este incompatibil cu mașinăria care zboară pe cer și cu cea care se afundă în mări și face să vibreze eterul în fața cuvântului. Problema secolului XX, înainte de a fi socio-economică, este o problemă a spiritului; înainte de a fi o problemă a materiei prime este o problemă a sufletului. Până și sufletul își cere spațiul vital. Trebuie să refacem sufletul omului neîntinat și puternic, pentru supune din nou materia. Este o
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
crezi în ceea ce faci; nevoia te învață să fii eficient; -rolul și locul fizicii în cooperarea dintre universități și sectorul productiv; -oferta academică a școlii: - pregătirea inițială - educația permanentă -actualizarea competențelor, -specializare și aprofundare, -perfecționare profesională. -Școala are și misiuni socio-economice și social-civice. -Sunt cadrele didactice pregătite pentru o schimbare structurală și de conținut în învățământul de fizică ? -Este învățământul de fizică atractiv pentru tineri ? Cine ajunge profesor de fizică ? Cum se desfășoară în facultate pregătirea unui viitor profesor de fizică
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
comunei Frătăuții Noi. Cine n-ar prețui o asemenea bijuterie? Dar, mai presus de orice, sunt oamenii, locuitorii statornici ale acestei așezări. Timp de un secol Costișa (devenită comună la mijlocul secolului al XIX-lea) a progresat continuu, pe plan demografic, socio-economic și edilitar gospodăresc. Populația a depășit peste 1500 locuitori, dar Costișa a fost arondată comunei Frătăuții Noi, în mod abuziv. Primul învățăor la Costișa a fost Petru Gorea (1817-1914). Provine din Pârteștii de Sus. Soția sa, Panoria Bucevschi provine din
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a fost ales domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859 și apoi al Țării Românești la 24 ianuarie a.n.; a susținut o activitate politică și diplomatică pentru recunoașterea uniunii personale; a inițiat și a realizat schimbări structurale pe plan socio-economic, politic și cultural, punând bazele unei noi epoci în dezvoltarea istorică a statului român; 18. Neculai Drăgușanu, profesor de gimnastică la Școala normală "Ștefan cel Mare", Fălticeni, a scris articole despre starea învățământului în presa fălticeneană; 19. Dan Protopopescu, profesor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
hrisovoliți, 33 sudiți și 136 scutelnici sau breslași (în total 1.202). La începutul deceniului al treilea al secolului al XIX-lea, populația relativ numerosă a târgului Huși era împărțită în diverse categorii între care existau diferite bariere de natură socio-economică. Regulamentul organic, realizat și legiferat în timpul ocupației ruse (1828-1834), organizând sistemul economic pe baze moderne, a dat un impuls deosebit, printre altele, și dezvoltării vieții orășenești în Principate. În Catagrafia din 1831-1832 au fost incluși un număr de 2.421
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
disciplinelor care puneau sub semnul îndoielii dominația ei. Atenția s-a deplasat deci către obiecte (sisteme de credințe, atitudini colective, forme rituale etc.) care aparțineau până atunci vecinelor sale. Apropriindu-și demersuri și metode de analiză care erau cele ale istoriei socio-economice, marcând în același timp o deplasare a chestionarului, antropologia istorică, practicată de specialiști precum Jacques Le Goff sau Nathan Wachtel, a putut să ocupe avanscena istoriografica și să constituie un raspuns eficace la provocarea lansată de științele sociale. În sfârșit
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
to the questions particular to the rival disciplines. Thus it turned its attention to objects which hâd until then belonged to neighbouring fields (belief systems, collective attitudes, rituals etc.) Making use of innovations and methodologies which hâd been part of socio-economic history, historical anthropology, aș practised by such historians aș Jacques Le Goff or Nathan Wachtel, was able to occupy the historiographical centre-stage and mount a convincing response to the challenge from the social sciences. This marked a shift în history
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Țările Române au fost implicați În aceste Întreprinderi de sericicultură, de fabricare a borangicului, dar și de prelucrare a acestuia (vopsitorie, croitorie etc.) <endnote id="(vezi 893, pp. 171-173)"/>. Bine documentat, prozatorul Mircea Cărtărescu a ținut cont de această realitate socio-economică. Un personaj din romanul Orbitor. Aripa dreaptă, Miriam „israelita”, se apucă pe la jumătatea secolului al XIX-lea, Într-un sat din Banat, să crească viermi de mătase, „meșteșug cu totul necunoscut În acele locuri” <endnote id="(854, III, p. 346
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
capitalismul”, și nu invers. „Pentru unul [Kautsky], rațiunea e efect, pentru celălalt [Sombart], cauză. Amândoi sunt de acord Însă că evreul e raționalist, indiferent dacă a fost de la Început ori a devenit astfel” <endnote id="(204, p. 64)"/>. Simplificând fenomenul socio-economic, F. Aderca susținea prin 1960 că evreii au fost „siliți a se Înghesui În comerț” doar din cauza „legilor restrictive ale semifeudalității și semiburgheziei antisemite - adică nici oștire, nici Învățământ, nici În funcțiile de stat sau avocatură”. „De unde s-a tras
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dintre răspunsuri), „băgăreți” (66%), „vicleni” (63%), „rapaci” (62%) și „lacomi” (45%) <endnote id="(496, p. 16 ; 250, p. 26)"/>. Aceste trăsături de caracter stereotipice definesc mai degrabă negustorul sau cămătarul, și nu meseriașul. Nu este locul să fac aici analize socio-economice ample și profunde. O astfel de abordare ar depăși cu mult limitele studiului de față. Cert este Însă că și În această privință realitatea nu este reflectată corect de prejudecăți și de șabloane mentale transmise din tată-n fiu, ci
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Îi „obliga [pe evrei] să practice camăta” <endnote id="(455, I, p. 202)"/>. De aceeași părere era și Nietzsche, la sfârșitul secolului al XIX-lea <endnote id="(598, p. 301)"/>. Nu cred că trebuie să insist prea mult. Din perspective socio-economice și cultural- religioase, Întregul fenomen a fost studiat de medieviști de seamă, printre care Jacques Le Goff, În câteva lucrări remarcabile <endnote id="(346 și 347)"/>. Așa cum am văzut, În folclorul românesc, relația evreului cu banul este subliniată mereu, În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
acestora velnițele (povernele) și cârciumile care funcționau pe moșiile lor. Rachiul era, chipurile, făcut din „bucate [= cereale] stricate”, „dar și din săcară și hrișcă, pentru că aceste produse nu se cer la Constantinopol” <endnote id="(479, pp. 173-174)"/>. Acest complex fenomen socio-economic a fost descris de publicistul Eminescu, Într-un articol publicat la Iași, În Convorbiri literare, În 1876 : „Ne mirăm cu toții de mulțimea crâșmelor În țara noastră - de mulțimea jidanilor -, causa e mulțimea rachiului, mulțimea velnițelor, dar oare această mulțime de unde
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se vorbește de „fânețe jidovești” <endnote id="(15, p. 104 ; 181, p. 198)"/>, iar Într-o colindă basarabeană, o „jâdaucă” are puteri magice asupra fecundi tății oilor <endnote id="(222, p. 82)"/>. În fine, cea mai spectaculoasă reminiscență a fenomenului socio-economic În discuție este o variantă a baladei Miorița, culeasă În ținutul Vrancei : „Iată vini-n cali,/ Tri turmi di oi,/ Cu tri mândri fișiori :/ Unu-i ungurean,/ Unu-i moldovean/ ȘÎ unu-i jâdan” <endnote id="(289, p. 151)"/>. Chiar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din Rusia, nenorociți gata la orice muncă și cu orice preț, și arendașul evreu, om cu milă față de ai săi, i-a pus [...] să lucreze la sfecle” <endnote id="(429, p. 6)"/>. Istoricul român comenta un caz accidental, ignorând fenomenul socio-economic În asamblul său. În 1913, proporția evreilor agricultori din România era de numai 2,5% În raport cu evreii activi. După 1918, odată cu Încorporarea unor regiuni ca Maramureș, Bucovina și Basarabia, acest procentaj s-a ridicat la 6,5%. În plus, datorită
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care vinul curge În valuri („vinul românesc e un deliciu”), iar mămăliga, brânza și cârnații sunt din belșug : „Mi-e inima plină, nu există o viață mai bună”. Fenomenul comentat mai sus nu trebuie exagerat nici din punct de vedere socio-economic, nici din punct de vedere cultural. El a fost și a rămas un fenomen atipic, interesant tocmai prin caracterul său excepțional. Ceea ce merită să fie subliniat este faptul că evreii nu au fost În număr mare agricultori și crescători de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
climat social amenințător. Au apărut zeci de partide fără doctrină, model anterior sau suport electoral. Formațiunile nou ivite aveau În frunte elemente foarte eterogene adesea declasate și antisociale. După 10 ani, sfârșitul de mileniu a găsit România În plină restructurare socio-economică, În confruntări interne și frământări pe plan internațional. În grava și larga incertitudine, conștiința patriei, sentimentul de unitate și Înțelepciunea În abordarea fenomenelor sociale și politice asigura coeziunea și șansa de integrare În Comunitatea popoarelor europene. Sunt speranțele cu care
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
izbucnire de fundații în favoarea tineretului nevoiaș. La Verona și prin împrejurimi, de la Napoleon (1804-1815) și mai apoi, s-au stabilit o mulțime de cazărmi și s-au succedat o învolburare de suprapuneri politice, care au redus populațiile civile la condiții socio-economice de mare necesitate. În timpul stăpânirii austriece a regatului Lombardo-Veneto (1815-1866), Verona a fost transformată în punctul defensiv al sistemului militar austriac (renumitul «cvadrilater»). Colinele sale, ușor coborâtoare spre câmpie, au fost violent consolidate de ziduri și de fortificații (turnulețe). Vechile
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
în cazărmi. De pe înălțimea colinelor San Pietro și San Leonardo câteva tunuri amenințătoare erau punctate constant asupra orașului, închis între zidurile solide și parapetul Adigelui. Această prezență militară strategică a mortificat-o și i-a blocat orice tentativă de dezvoltare socio-economică. Cine îndrăznea să propună noi metode în agricultură și în industrie ori să sugereze vreo inițiativă timidă de participare a cetățenilor în administrația publică era privit cu suspiciune, ținut sub control ori redus la tăcere. Chiar și zona adiacentă, datorită
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
cultura și formarea civică și morală cu laboratoare pentru a preda băieților o artă sau o meserie. A urmat exemplul salezienilor, al părintelui stigmatist Fantozzi, care fondase un Patronat și Colegiul Civic Artigianelli din strada Cantarane din Verona. Pentru situația socio-economică a vremii, nu se putea pretinde mai mult. Băieții veneau din situații de lipsuri extreme și de abandon. A-i smulge de pe drumuri și din calea viciului, să le dai o specializare profesională și să le restitui demnitatea de oameni
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
lis-ului este mult mai pragmatică decât la Platon, pentru că Stagiritul nu caută formula unui model către care realitatea ar putea privi, fie doar ca să învețe, ci identifică două etape naturale în constituirea politică a cetății: mai întâi, existența unei rețele socio-economice, iar apoi, definitivarea, ca o consecință, a formei statale superioare. De aceea, rezultatul organizării cetății nu este obligatoriu virtuos și nici perfect. Virtutea se educă, în timp ce organizarea umană se impune de la sine, prin firea lucrurilor. Nu însă și "viața bună
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]