19,854 matches
-
Ghiocel aruncă câțiva clopoței lângă tronul împărătesc care se prefăcură în gingașe flori albe. Împărăteasa se aplecă, le privi cu mare atenție și mormăi îndârjită: - Are gust, nemernica! Dar... să terminăm bâlciul! Ce vestești tu? îl întrebă cu sictir împărăteasa. - Sosirea Primăverii, scumpa noastră stăpână! spuse ferm Ghiocel. - Sosirea? Ce vrei să spui? se înfurie împărăteasa. Sosirea idioatei? Dar eu n-am invitat-o! - Nici nu trebuie s-o invitați, Alteță! Ea va veni cu Mărțișor! mai zise Ghiocel. - Dar ăsta
MĂRŢIŞOR-18 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366015_a_367344]
-
se prefăcură în gingașe flori albe. Împărăteasa se aplecă, le privi cu mare atenție și mormăi îndârjită: - Are gust, nemernica! Dar... să terminăm bâlciul! Ce vestești tu? îl întrebă cu sictir împărăteasa. - Sosirea Primăverii, scumpa noastră stăpână! spuse ferm Ghiocel. - Sosirea? Ce vrei să spui? se înfurie împărăteasa. Sosirea idioatei? Dar eu n-am invitat-o! - Nici nu trebuie s-o invitați, Alteță! Ea va veni cu Mărțișor! mai zise Ghiocel. - Dar ăsta cine este? N-am auzit de el! spuse
MĂRŢIŞOR-18 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366015_a_367344]
-
aplecă, le privi cu mare atenție și mormăi îndârjită: - Are gust, nemernica! Dar... să terminăm bâlciul! Ce vestești tu? îl întrebă cu sictir împărăteasa. - Sosirea Primăverii, scumpa noastră stăpână! spuse ferm Ghiocel. - Sosirea? Ce vrei să spui? se înfurie împărăteasa. Sosirea idioatei? Dar eu n-am invitat-o! - Nici nu trebuie s-o invitați, Alteță! Ea va veni cu Mărțișor! mai zise Ghiocel. - Dar ăsta cine este? N-am auzit de el! spuse mirată împărăteasa. - El a venit la Soare-Împărat din
MĂRŢIŞOR-18 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366015_a_367344]
-
devreme și să nu mai aștepte trenul Mocănița. Așa se face că au mers la autobuz care trecea prin Baia de Arieș în jurul orei 17. Au aranjat prin apartament să nu rămână dezordine și cu vreo jumătate de oră înainte de sosirea autobuzului au plecat. Fata era îmbrăcată într-un palton de iarnă și o rochie din lână tricotată chiar de ea. Avea un șal de lână care îi acoperea capul, dar putea cu el să-și acopere și fața. Avea un
15 ZMEURICA; PLECAREA ÎN TERITORIU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366044_a_367373]
-
lacuri de acumulare pe cursul râului, afli de Schitul Ostrov. Acesta se găsește în mijlocul unei insule, din lacul de acumulare de la Călimănești. În permanență curtea sa este presărată cu flori care înfloresc de primăvara timpuriu și până toamna târziu, aproape de sosirea anotimpului friguros și al primilor fulgi de nea. Cu excepția iernii, în celelalte anotimpuri, în curtea schitului, ai impresia că ai pășit în rai, așa este de frumos. Puțin mai sus, pe malul drept al râului, se află Mănăstirea Cozia, ctitorie
UN COLŢ DE RAI DIN AREALUL ROMÂNESC de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366058_a_367387]
-
în Gara de Nord, în loc să mă duc întâi și întâi acasă să o vad pe mama, să mă odihnesc, cum ar fi fost normal, m-a trăsnit din senin ideea, să dau o fugă până la domnul Mircea și să îl salut de sosire. Acesta a fost unul din acele momente miracol, din existența mea, când (ca dictate, parcă, de altcineva), recurgeam la anumite gesturi și acțiuni care, inițial, păreau ilogice, dar care în cele din urmă, se dovedeau a fi fost practic, cele
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
maestrului, pe care am regăsit-o mereu neterminată și mereu în lucru. Nu știam dacă acesta este acasă, dacă este ocupat, dacă are chef de vizite. Nu știam nimic, pentru că nu îl anunțasem în prealabil în nici un fel despre această sosire, a mea, pe meleagurile natale. Am urcat poteca, ce ducea, în spate, la intrarea în vilă și l-am strigat. Am auzit apoi zăvorul ușii, care s-a deschis și în cadrul ei, masiv și blond, s-a înființat maestrul. M-
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
relația lor, însă avea convingerea că s-au întâlnit două inimi, două suflete, care s-au căutat tot timpul și chiar dacă în această căutare au întâmpinat și obstacole, erau mulțumite că s-au descoperit. A fost trezit din reverie de sosirea Adrianei, schimbată într-o rochiță din stofă, de culoare maronie și cu desene geometrice discrete în țesătură, însoțită de cei doi feciori, cărora reușise să le astâmpere pentru moment foamea, până la servirea cinei. Aflând ce vrea să bea fiecare, Sebastian
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Ordinea Zilei > GEORGETA NEDELCU - POVESTEA MĂRȚIȘORULUI ȘI A ZILEI DE 8 MARTIE Autor: Georgeta Nedelcu Publicat în: Ediția nr. 426 din 01 martie 2012 Toate Articolele Autorului Mărțișorul este sărbătoare românească, tradițională, care simbolizează sosirea primăverii, revenirea naturii la viață. El ne aduce optimism și credință și este dăruit începând cu zorii primei zile din Martie ființelor dragi. În general acest simbol este oferit tinerelor fete și femeilor pentru a le proteja gingășia și sensibilitatea
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
păstrat până astăzi. Mărțișorul era purtat de către copii timp de 12 zile sau până la anumite sărbători de primăvară (Mucenici, Blagovistenie, Florii, Sfintele Paști), până la înflorirea pomilor fructiferi sau a unor arbuști precum măceșul. În alte locuri, mărțișorul era purtat până la sosirea păsărilor călătoare, când era aruncat în direcția de unde veneau acestea rostindu-se: ,, Ia-mi negretele și dă-mi albetele”. În cazul în care mărțișorul era purtat până la înflorirea pomilor, acesta se atârna pe crengile înflorite iar cu banul de la fir
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
întronată ordinea și disciplina i se părea complet lipsit de logică dându-i impresia unei furișări. Avea să se dumirească abia după ce au fost conduși la gară și urcați într-un tren cu plecare la o oră din noapte și sosire la destinație a doua zi dimineața. A înțeles că mulțimea de recruți era mult mai ușor de stăpânit pe timp de noapte decât pe timp de zi. Au fost lăsați chiar, să consume alcool ; prea puțini fiind cei care nu
VI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365255_a_366584]
-
a instaurat armonia. Abia după un timp Ghergheli își dă pe față frustrarea : - Noi am fost domni cu voi după cum v-am tratat, nici nu vă puteți închipui câte am putut să îndurăm de la nemernicii care s-au liberat după sosirea voastră ! Bert înțelege. Știe și motivul penrtru care sunt tratați alfel. Cei din seria lor ocupă poziții cheie. Bucătarul batalionului este de-al lor, leat cu cei din ciclul unu. Cel subordonat plutonierului-adjutant Burțilă și are pe mână cheile de la
XII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365293_a_366622]
-
și o ținută impunătoare amândouă în contrast cu starea lui sufletească. Nimeni nu îi reproșează nimic atunci când datorită lui plutonul repetă la nesfârșit execuția unei comenzi militare; la el oricine, oricând, poate găsi o țigare. Ca și Bert nu își dorește decât sosirea zilei în care să poată lua totul de la capăt, ca civil. Burlea, pe timpul pauzelor, nu poate fi decât în prejma comandantului grupei a treia care nu îl slăbește nicicum. Înfățișarea lui cât și noblețea sufletească îi readuce în mintea lui
VIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365288_a_366617]
-
incomensurabilă din sufletul său. Vor urma alte și alte zile trăite doar în așteptare; zile în care nici un început nu își avea rostul, viitorul apropiat fiind deja rostuit, împotriva propriei voințe. Nu putea decât să aștepte,... să aștepte,... să aștepte sosirea ordinului de încorporare. Ar fi putut doar să-și facă planuri concepând ce va face peste ceva mai mult de șaisprezece luni ori douăzecișipatru dacă va fi recrutat la marina militară. Era însă singur, mult prea singur, învăluit de o
V. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365254_a_366583]
-
doar și poate. Este prima dată când o așteaptă pe ea și nu scrisorile ei. Dacă scrisorile ei nu sosesc la o dată precisă acum situația este cu totul alta, este vorba doar de câteva minute. Zărește lomotiva trenului a cărui sosire a fost, în cele din urmă, anunțată și tresare. Are senzația că suferința și fericirea au aceeași plămadă că în cazul uneia sau alteia diferă doar starea concretizată în pesimism sau optimism. Acum nu poate fi decât fericit. Mai întâi
XXI. ECOU RĂTĂCIT (RĂTĂCIRI) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365366_a_366695]
-
care îl așteptau să sosească însoțit de aleasa inimii lui. Părea că ai lui trâmbițaseră în tot cartierul ceea ce ar fi trebuit să se întâmple, ținând cont de numărul vecinilor adunați, în poartă, la un pahar de vorbă devenit, odată cu sosirea singuraticului, un car de glume. Supliciul i-a fost curmat de sosirea poștașului, singurul lui prieten al acelor momente, salvatorul lui, pe care l-a răsplătit cu generozitate. Venise numai pentru el, cât putuse de repede, purtând o telegramă de la
XXI. ECOU RĂTĂCIT (RĂTĂCIRI) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365366_a_366695]
-
ai lui trâmbițaseră în tot cartierul ceea ce ar fi trebuit să se întâmple, ținând cont de numărul vecinilor adunați, în poartă, la un pahar de vorbă devenit, odată cu sosirea singuraticului, un car de glume. Supliciul i-a fost curmat de sosirea poștașului, singurul lui prieten al acelor momente, salvatorul lui, pe care l-a răsplătit cu generozitate. Venise numai pentru el, cât putuse de repede, purtând o telegramă de la Erica. „iartă-mă. am pierdut trenul. aș veni cu următorul. mă tem
XXI. ECOU RĂTĂCIT (RĂTĂCIRI) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365366_a_366695]
-
Era primul bărbat care refuza o partidă de plăceri, o pauză de relaxare pe care o tot aștepta de o bună bucată de timp ; timp în care el o chinuia încercând să-i explice logica matematicii. De fiecare dată, înaintea sosirii lui, își aranja ținuta astfel încât să fie cât mai desuetă, cât mai provocatoare știind prea bine ce are de înfruntat. Albert, studentul care o medita la matematică în urma recomandării făcute de Vera, bietul de el era îndrăgostit, până peste cap
XXVIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365386_a_366715]
-
trezire. Avea nevoie de Erica, numai și numai de ea. Fiecare zi petrecută unul fără de altul nu putea să ducă decât la un singur deznodământ ; înstrăinarea. Se lăsase prins de tentaculele Tamarei ! A așteptat în gară, încă dinainte de miezul nopții sosirea dimineții, a orei de plecare a trenului către Suceava, via Focșani. Nu fusese o simplă așteptare ci o continuă frământare. Avea neapărată nevoie de ceva care să-i determine responsabilitatea față de el însuși, față de ceea ce simțea, față de Erica, față de o
XXVIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365386_a_366715]
-
cu Gheorghe Gheorghiu Dej. Viorel era inginer agronom, iar tânăra și frumoasa sa soție, inginer zootehnist. Ei s-au cunoscut încă din primii ani de facultate, iar în anul patru de studii și-au unit destinele prin căsătoria civilă. La sosirea lor în toamna anului 1967, în cadrul ceapeului cum îi spuneau sătenii, fiecare dintre cei doi specialiști au fost repartizați să răspundă, Victor de sectorul agricol, iar Ramona de cel zootehnic, sub directa subordine a inginerului șef Tudor Șes, om la
TENTATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365444_a_366773]
-
Moldovei, departe de casă. Aproape în același timp cu elevii bucureșteni sosise încă o clasă de elevi de la liceul cu același profil din Sibiu aceștia având, aici, o perioadă de practică mult mai redusă. Plecarea sibienior a fost urmată de sosirea celor din Galați, clasa Ericăi. * Depărtarea de casă are asupra noastră, în general, un impact benefic privind gradul de socializare. Devenim mai deschiși la suflet, ni-i apropiem pe cei aflați în situația noastră și nu arareori cele mai trainice
I. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365175_a_366504]
-
lui, aerul încărcat de grija zilei de mâine, licărul permanent al candelei, vorbitul în șoaptă, multă-multă tristețe, interdicții peste interdicții cu Să nu zici nimănui ce știi! În vremea tăcerii noastre, interfonul prinse viață. Îl anunța pe Seneca. Văzui în sosirea lui dovada ca Pronia Cerească mă ocrotește... Pe lângă el aș fi prins cumva mai mult curaj... chiar inspirație în demersul meu de moment. Și-așa se-ntâmplă. După prezentările de rigoare, binevenitul intrus devoală motivul vizitei: -Sper că n-ai
ARTHUR SE-NTOARCE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365214_a_366543]
-
exigențelor unei ortodoxii autentice. Câteva dintre subiectele abordate cu predilecție erau: Isihasmul, Iisus-Logosul întrupat, Păcatul originar, Scena și altarul, Rugăciunea Inimii, Exegeza smochinului neroditor și blestemat. Totodată, participanții mai meditau și asupra unor medalioane ale marilor mistici ai Filocaliei. După sosirea ieromonahului Ioan Kulighin, întâlnirile au câștigat în profunzime și în ceea ce ține de implicarea spirituală ori duhovnicească. Părinte - Duhovnic format la schitul Optina-Pustina, de lângă Moscova, Părintele Ioan Kulighin se stabilește la Mănăstirea Antim în anul 1945, atras aici de știrile
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
un dar minunat pe care ni-l face în fiecare lună colectivul redacțional condus de domnul Victor Roșca, prin efortul căruia a și luat ființă acum 15 ani, în 1997. Sunt mulți, sunt puțini cei 15 ani? Ținând cont că sosirea emigranților în Canada doar cu un geamantan la care s-a adăugat apoi efortul nu tocmai ușor pentru adaptare și înfiriparea rostului pentru traiul zilnic, preocuparea pentru a da ființă unei reviste în limba română, atârnă cu mult mai greu
LA 15 ANI DE LA APARIŢIE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364789_a_366118]
-
2-3 luni voi primi răspunsul. „Nu vă supărați, mi-a răspuns părintele politicos, aici vin zilnic o mulțime de preoți și preotese să ceară audiențe pentru probleme foarte urgente și speciale, iar noi îi trecem pe listă și, în ordinea sosirii, lor vor primi invitația pentru interviu... Dar vă avertizez că așteptarea durează mult, fiindcă audiețele sunt doar o dată pe săptămână... Doriți să vă înscrieți?”. I-am răspuns că nu și am plecat. Am intrat în biserica Patriarhiei, m-am rugat
AM AVUT NOROCUL SĂ-L CUNOSC PE CEL MAI MARE CRISTOLOG ROMÂN: STERIE DIAMANDI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364758_a_366087]