7,703 matches
-
septembrie 1945284. La cea de-a opta ședință, de pe 8 octombrie 1946, Roy Melbourne și C. Vaughan Ferguson, negociatorii americani le-au prezentat sovieticilor listele în cauză. Echipa americană se simțea frustrată. La expunerea acestor liste, negociatorii le-au rezervat sovieticilor dreptul de a fi sau nu de acord cu probele. Indiferent ce hotărîre ar fi luat, aceasta avea să fie reexaminată la un nivel mai înalt. Melbourne și Ferguson ajunseseră la concluzia că nu mai are nici un rost să se
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
negociatori, avea nevoie de timp pentru a studia noile documente. Fără prea multă tragere de inimă, Melbourne și Ferguson au acceptat încă o întrevedere. După un interval de opt luni, pe 12 iunie 1947, Comisia s-a întrunit din nou. Sovieticii se mențineau pe poziție. Utilajele petroliere aparțineau germanilor și, prin urmare, Uniunea Sovietică le putea lua în stăpînire ca "pradă" de război. Ferguson a anunțat că întrucît sovieticii refuzaseră să prezinte vreun document prin care să dovedească legitimitatea confiscării bunurilor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
opt luni, pe 12 iunie 1947, Comisia s-a întrunit din nou. Sovieticii se mențineau pe poziție. Utilajele petroliere aparțineau germanilor și, prin urmare, Uniunea Sovietică le putea lua în stăpînire ca "pradă" de război. Ferguson a anunțat că întrucît sovieticii refuzaseră să prezinte vreun document prin care să dovedească legitimitatea confiscării bunurilor respective, delegația americană refuză să mai participe la alte întruniri ale Comisiei. Problema utilajelor petroliere a rămas neschimbată, fără a se lua vreo hotărîre în privința lor, iar sovieticii
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sovieticii refuzaseră să prezinte vreun document prin care să dovedească legitimitatea confiscării bunurilor respective, delegația americană refuză să mai participe la alte întruniri ale Comisiei. Problema utilajelor petroliere a rămas neschimbată, fără a se lua vreo hotărîre în privința lor, iar sovieticii au folosit în continuare bunurile confiscate din România. Recunoașterea guvernului Groza de către SUA și Marea Britanie Spre deosebire de problema petrolieră, celelalte două puncte de pe ordinea de zi a Conferinței de la Potsdam aveau să fie soluționate, dar abia după 18 luni de negocieri
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Byrnes și Molotov au luat imediat poziția de atac. Scăpînd de teama de a pune în pericol interesele pe care le avea Occidentul în Polonia și încurajat de monopolul american asupra bombei atomice, Byrnes adoptă o poziție foarte fermă împotriva sovieticilor. Molotov era la fel de încăpățînat. Moscova era speriată de refuzul Americii de a-și deconspira secretele atomice și Molotov se hotărî să-și ascundă teama sub o mască belicoasă. Mai mult decît atît, Molotov era de-a dreptul surprins că Statele Unite
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Moscova era speriată de refuzul Americii de a-și deconspira secretele atomice și Molotov se hotărî să-și ascundă teama sub o mască belicoasă. Mai mult decît atît, Molotov era de-a dreptul surprins că Statele Unite refuză să le acorde sovieticilor o sferă de influență în Balcani. Moscova nu se amestecase în interesele pe care le avea Marea Britanie în Grecia, iar el crezuse că și Washingtonul avea să adopte aceeași atitudine față de interesele pe care le aveau sovieticii în România și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să le acorde sovieticilor o sferă de influență în Balcani. Moscova nu se amestecase în interesele pe care le avea Marea Britanie în Grecia, iar el crezuse că și Washingtonul avea să adopte aceeași atitudine față de interesele pe care le aveau sovieticii în România și Bulgaria. Molotov ignora faptul că America nu numai că nu fusese complice la "procentele" stabilite la Moscova, ci era de-a dreptul îngrozită de acel aranjament. Prin urmare, atitudinea lui Byrnes îl prinsese pe Molotov descoperit și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
guvernul Rădescu, ce fusese ostil față de Uniunea Sovietică, dar și-a retras sprijinul acordat regimului Groza, care întreținea relații de prietenie cu Moscova. Byrnes îi răspunse că America nu are nimic împotriva unui guvern aflat în relații de prietenie cu sovieticii, atîta vreme cît este "reprezentativ pentru toate elementele democratice". El dădu ca exemplu Polonia. Statele Unite acceptaseră, la Potsdam, o reorganizare a guvernului polonez. Molotov respinse această analogie, însă Byrnes insistă. Problema era că America privea guvernul Groza cu suspiciune, din cauza
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Occidentului. Cea mai mare concesie pe care o accepta era aceea de a permite ca Franța să fie consultată în privința problemelor Occidentale, iar China, pentru cele ale Orientului Îndepărtat. Cum Bevin și Byrnes au refuzat, Molotov le-a spus că sovieticii n-au de gînd să țină cont de hotărîrea de pe 11 septembrie 288. Conferința s-a încheiat fără să se emită nici măcar un comunicat, căci Marea Britanie și America nu voiau să distrugă procesele-verbale de la întrunirea de pe 11 septembrie, iar sovieticii
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sovieticii n-au de gînd să țină cont de hotărîrea de pe 11 septembrie 288. Conferința s-a încheiat fără să se emită nici măcar un comunicat, căci Marea Britanie și America nu voiau să distrugă procesele-verbale de la întrunirea de pe 11 septembrie, iar sovieticii au refuzat să semneze orice declarație comună. Mulți membri ai Departamentului de Stat au fost surprinși de faptul că Byrnes hotărîse "să încheie conferința din cauza alegerilor libere din România și Bulgaria"289. Atitudinea aceasta fermă a secretarului era împotriva firii
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
altă concluzie decît cea la care a ajuns. În orice caz, aceasta a lămurit oarecum dubiile domnului Byrnes cu privire la imparțialitatea rapoartelor trimise de proprii lui diplomați din aceste țări"296. Cu toate acestea, Byrnes voia neapărat să reia tratativele cu sovieticii. El credea cu sinceritate că poate găsi puncte de interes comun pentru Molotov 297. În octombrie, acesta îl trimisese pe Harriman să se întîlnească, la Gagra, cu Stalin 298. Impasul în care ajunseseră tratativele cu Molotov, de la Londra, putea fi
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe Harriman să se întîlnească, la Gagra, cu Stalin 298. Impasul în care ajunseseră tratativele cu Molotov, de la Londra, putea fi soluționat negociind direct cu Stalin. În următoarele săptămîni, Harriman a discutat în repetate rînduri cu Stalin și Molotov. Pe sovietici îi preocupa o serie de probleme, printre care și bomba atomică: era monopol american sau aparținea Aliaților? Iar Japonia era sub bastion american sau tripartit? Americanii erau și ei preocupați de controlul Aliaților asupra Europei de Est, Iranului și Coreei
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
purtate în noiembrie de către Truman cu Clement Attlee, privind controlul asupra energiei atomice i-au oferit lui Byrnes ocazia de a relua negocierile cu Molotov. Pe 15 noiembrie, Truman a acceptat ca secretele energiei atomice să fie împărtășite, treptat, Marii Britanii, sovieticii rămînînd pe dinafară. Pe 23 noiembrie, Byrnes i-a scris lui Molotov, fără știrea autorităților londoneze. El voia să se organizeze, la Moscova, o întrunire a miniștrilor de Externe, pentru a se discuta o serie de probleme, inclusiv monopolul energiei
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
se discuta o serie de probleme, inclusiv monopolul energiei atomice 300. Molotov și-a dat acordul, pe data de 29. Britanicii erau de-a dreptul furioși. Se temeau ca nu cumva decizia unilaterală a lui Byrnes de a trata cu sovieticii să nu trădeze o problemă mai gravă, și anume faptul că America voia să rezolve anumite probleme cu sovieticii, neținînd seama de interesele Marii Britanii. Dar dacă reprezentanții britanici nu se duceau la Moscova, țara și-ar fi pierdut rolul pe
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
29. Britanicii erau de-a dreptul furioși. Se temeau ca nu cumva decizia unilaterală a lui Byrnes de a trata cu sovieticii să nu trădeze o problemă mai gravă, și anume faptul că America voia să rezolve anumite probleme cu sovieticii, neținînd seama de interesele Marii Britanii. Dar dacă reprezentanții britanici nu se duceau la Moscova, țara și-ar fi pierdut rolul pe care-l juca în cadrul Aliaților. Așadar, pe 7 decembrie, Bevin a acceptat, deși fără tragere de inimă, să participe
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
român avea să dea "asigurări" privind libertatea presei, a exprimării, a religiei și a asocierii. Îndată ce guvernul se va fi lărgit și va fi dat aceste asigurări, Washingtonul și Londra aveau să recunoască în mod oficial regimul din România 304. Sovieticii avuseseră cîștig de cauză. Guvernul Groza nu se schimba prin compromisul lui Byrnes. Lărgirea unui cabinet de peste douăzeci de miniștri cu încă două persoane nu schimba prea mult lucrurile și Statele Unite promiseseră să recunoască, în schimb, un regim predominant comunist
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
îi scrise secretarului de stat, mustrîndu-l aspru pentru faptul că nu-l ținuse la curent cu tratativele de la Moscova. Președintele nu văzuse nici vreun protocol și nici vreun comunicat de la această conferință. "M-am săturat să-i tot cocoloșesc pe sovietici", scria el. Mai mult decît atît, nu voia să recunoască guvernul român pînă cînd acesta nu satisfăcea cerințele Americii 311. Deși cuvintele lui Truman izvorau, întrucîtva, și dintr-un sentiment de mînie, era sincer dezamăgit de prestația lui Byrnes de la
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
conform unei surse comuniste 318. Confidentul a adăugat că "atunci cînd cumperi un cal de la ruși, trebuie să-l plătești întotdeauna dublu, o dată cînd închei contractul și a doua oară cînd iei marfa"319. Și dacă Groza tot promisese alegeri, sovieticii voiau să asigure victoria comuniștilor. Pentru a veni în sprijinul Partidului Comunist Român, la începutul anului 1946, Moscova și-a retras din România un efectiv de circa 150.000 de trupe sovietice 320, iar pe 15 aprilie a acceptat să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
recunoștea guvernul de la București, pregătise terenul pentru alegerile din aprilie. La mijlocul lunii aprilie, guvernul Groza nu anunțase încă nici vreun plan și nici vreo procedură privind alegerile. În consecință, noul ambasador al Americii în Uniunea Sovietică, Bedell Smith, le ceruse sovieticilor să-și unească eforturile cu cele ale Statelor Unite și ale Marii Britanii, pentru a-i încuraja pe români să-și respecte asigurările 323. La trei zile după aceea, pe 26 aprilie, Moscova a emis prima serie de refuzuri, precizînd că Bucureștiul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe români să-și respecte asigurările 323. La trei zile după aceea, pe 26 aprilie, Moscova a emis prima serie de refuzuri, precizînd că Bucureștiul își îndeplinește promisiunile și că se fac pregătiri pentru apropiatele alegeri 324. Și fără cooperarea sovieticilor nu se putea trece la nici un fel de acțiuni tripartite. Aliații occidentali erau, încă o dată, în imposibilitatea de a produce vreo schimbare fără sprijinul Moscovei. În luna mai, guvernul de la București l-a alungat din țară pe Reuben MarkhamError! Bookmark
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
comuniștii cîștigau din ce în ce mai multă putere în România. ARLUS, Asociația Română pentru Întărirea Legăturilor cu Uniunea Sovietică împrăștia prin numeroasele ei filiale materiale propagandistice prosovietice prin publicații săptămînale, emisiuni radiofonice, prelegeri publice și concerte 329. Gradul de dominație la care ajunseseră sovieticii îl deranja de-acum pe Groza. Într-o conversație deschisă cu Berry, primul-ministru se plîngea "de incapacitatea lui de a influența politica guvernamentală, pretinzînd că persoanele din apropierea birourilor de unde pornesc directivele politice hotărăsc totul"330. După cum spunea Burton Berry, frămîntat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu Armata Sovietică din zona de ocupație rusă de pe teritoriul Austriei 344. Conform previziunilor delegaților anglo-americani, ocupația românească avea să fie de scurtă durată. O dată încheiat tratatul de pace cu Austria, nu mai era nevoie de zone de ocupație și sovieticii aveau să-și retragă forțele din Austria și, implicit, din România. Însă, după cum avea s-o dovedească istoria, Aliații au făcut pace cu Austria abia în 1955, iar sovieticii și-au retras trupele din România abia în 1958. În articolele
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu Austria, nu mai era nevoie de zone de ocupație și sovieticii aveau să-și retragă forțele din Austria și, implicit, din România. Însă, după cum avea s-o dovedească istoria, Aliații au făcut pace cu Austria abia în 1955, iar sovieticii și-au retras trupele din România abia în 1958. În articolele din capitolul privind aviația civilă, Statele Unite au insistat ca România să "nu acorde drepturi exclusive sau discriminatorii nici unei țări" privind manevrarea aparatelor de zbor civile în traficul internațional și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
țări" privind manevrarea aparatelor de zbor civile în traficul internațional și ca Bucureștiul să ofere tuturor țărilor șanse egale de a obține drepturi pentru aviația comercială internațională în România 345. Propunerea a fost acceptată de britanici, dar nu și de sovietici 346. Moscova era împotriva oricărei mențiuni cu privire la aviația civilă. Aliații nu aveau dreptul să-i spună României cum să-și controleze spațiul aerian, întrucît această problemă ținea de securitatea națională 347. Problema aviației a fost soluționată abia la ultima sesiune
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
controleze spațiul aerian, întrucît această problemă ținea de securitatea națională 347. Problema aviației a fost soluționată abia la ultima sesiune a CME, din decembrie 1946, care a avut loc la New York. Pentru a evita o înfrîngere prin majoritate de voturi, sovieticii au acceptat necesitatea ca România să acorde tuturor țărilor șanse egale de a-și asigura drepturi pentru aviația comercială. Mai mult decît atît, Moscova a acceptat și o propunere a Franței, aceea de a li se permite avioanelor civile să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]