2,695 matches
-
are asupra publicului, emitentului și a relațiilor de putere pe care le susține. 1.3. Limbajul politic macrosemn al relațiilor de putere Relația dintre limbaj și putere se constituie în temă de reflecție încă din cele mai vechi timpuri. Mințile speculative ale Greciei antice sunt fascinate de multiplele veleități ale limbajului, utilizându-l fie ca instrument al adevărului, fie ca mijloc de expresie al artei sau ca unealtă a persuasiunii. Primii care subliniază relația de interdependență dintre limbaj și putere sunt
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
variată a semnificației. Imposibilitatea raportării la referent este compensată însă de consecvența și coerența logică a limbajului filosofic. Specificul limbajului filosofic este conferit totodată de problematica abordată: interogarea, problematizarea sensurilor privind lumea și omul devin nucleul dur al acesteia. Caracterul speculativ al unui astfel de demers conferă limbajului filosofic unele dintre cele mai mari libertăți de care se bucură manifestările discursive. Fără a urmări o componentă pragmatică efectivă, limbajul filosofic pornește de la reflecții asupra ordinii sociale, ajungând la propunerea unor alternative
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
divinului : orice înălțime atinsă în acest parcurs amplifică, în călător, conștiința ilimitării care îi stă în față ; stabilitatea pe acest traseu este ca o aripă . Deși atît de paradoxală, gîndirea apofatică nu e deloc descărnată, nu se rezumă la jocuri speculative ale unei minți încîntate să-și folosească abilitățile. Realul cel mai concret, varietatea spectaculoasă, ambiguă, contradictorie a lumii îi dau materie și suport. în eseul Moise de a contempla lumina divină (Ieșirea, 33, 18) : fii prudent, îi spune Dumnezeu lui
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
că: "folosind numai concepte, este imposibil să înaintăm până la descoperirea unor noi obiecte și ființe supranaturale [ca în argumentul ontologic]; și este inutil să apelăm la experiență, care în toate cazurile oferă numai aparențe"15. Cu alte cuvinte, nici rațiunea speculativă, nici experiența înșelătoare nu pot constitui baza pentru o dovadă incontestabilă a existenței lui Dumnezeu. Ceea ce îi este accesibil omului, prin caracterul cunoașterii sale, este doar fenomenul (lucrul așa cum îmi apare mie) și nu noumenul (lucrul în sine). Această distincție
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ceva în mod necesar în Univers, e vorba de materie și energie, sau de particule elementare și nu de o existență divină. Cea mai simplă formă a argumentului cosmologic este cea în care acesta apare la gânditorii arabi interesați teologia speculativa (kalam). O schemă a argumentului cosmologic kalam este următoarea: (1) Tot ceea ce există, există datorită unei cauze diferită de sine. (2) Universul a început să existe la un moment dat. (3) Prin urmare, universul are o cauză a existenței sale
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
timpului au fost: versiunea lui Toma D' Aquino, versiunea lui Leibniz și argumentul kalam. Argumentul kalam este derivat din termenul arab care denumea școala islamică medievală. Este vorba despre un cuvânt arab care în lumea musulmană se referă la teologia speculativă. Teologii, cei care se ocupau de kalam, își propuneau să reunească într-un întreg coerent și complex expunerile dogmatice. Deși utilizează o metodă argumentativă filosofică, a adăugat la marea reflecție teologică "capitole filosofice" în care au fost expuse teoriile asupra
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
tot astfel câte ipoteze s-au construit și se construiesc cu privire la originea ei. Toate aceste dezlegări, dintre care unele nu satisfac deloc, iar altele satisfac numai parțial, sunt date în numele filosofiei și al științei. Și dacă metodele întrebuințate de inteligența speculativă sau de cercetarea științifică nu ne dau rezultate mulțumitoare asupra ființei și originii religiei, același lucru se poate spune în ce privește originea culturii. Cu fiece răspuns nou la această întrebare, enigma crește parcă mai nepătrunsă și mai provocatoare. Dacă vrem să
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e cu binele identică, tot astfel există o lumină necreată. „Lumina e imaginea bunătății” zice Dionisie(Numele divine, IV, 8). Dumnezeu e conceput ca lumină spirituală, lumina pe care o preamărește Evanghelia lui Ioan, sau ca foc necreat. Părintele misticii speculative are o predilecție deosebită pentru foc, pe care îl socotește imaginea cea mai convenabilă a divinității „La teologi, zice el, esența supremă, pură și fără formă, ne este adesea zugrăvită sub chipul focului, care are în proprietățile sale sensibile, dacă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
incomparabil mai bogată, mai profundă și mai subtilă decât știința psihologică modernă, care oscilează între metode contradictorii și consideră sufletul, ca să zicem așa, numai epidermic. După cum esteticienii vorbesc ironic despre „misticismul estetic”, tot așa psihologii de azi disprețuiesc vechea psihologie speculativă și resping din principiu psihologia mistică fără să bănuiască măcar imensa comoară de cunoștințe cuprinse în ea. Căci psihologia mistică, întemeindu-se firește pe speculația teologică, e o știință eminamente experimentală, cum se măgulesc învățații de azi s o numească
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
propoziție: „Precum intelectul divin e principiul naturii, spiritul omenesc, care e chipul celui divin, e principiul artei”(Toma de Aquino: In polit.I.Prolog). După distincțiile aristotelic scolastice, care își trimit ecoul până în estetica lui Kant, arta nu aparține inteligenței speculative ca știința și filosofia, ci inteligenței practice ca morală. Dar inteligența practică se bifurcă: în acțiune morală și în creație artistică: în agibile sau practon(Jaques Maritain: Art et Scolastique, p. 8) și factibile sau poiiton. Cu alte cuvinte, darul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
psihică subliniază aspectul autoreflexivității rațiunii prin logică. Dacă obiectul logicii este considerat în afara lucrurilor perceptibile, ea ca știință rămâne în centrul preocupărilor ca parte integrantă a metafizicii, și implicit o știință a științelor prin rolul său. Logica este o artă speculativă care ordonează gândirea: Logica este arta speculativă care recunoaște din ce formă și materie se face adevărata definiție, care se numește definiție în adevăratul sens al cuvântului, și adevăratul raționament, care, la drept vorbind, se numește demonstrație, precum și din ce
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Dacă obiectul logicii este considerat în afara lucrurilor perceptibile, ea ca știință rămâne în centrul preocupărilor ca parte integrantă a metafizicii, și implicit o știință a științelor prin rolul său. Logica este o artă speculativă care ordonează gândirea: Logica este arta speculativă care recunoaște din ce formă și materie se face adevărata definiție, care se numește definiție în adevăratul sens al cuvântului, și adevăratul raționament, care, la drept vorbind, se numește demonstrație, precum și din ce formă și materie se face definiția acceptabilă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
doar prin interpretare. Pentru că Bruno era un acuzat cu o minte extraordinar de subtilă, iar lucrările sale foarte dificil de interpretat, s-a considerat ca acesta are capacitatea de ocoli interogatoriul și s-a apelat la una dintre cele mai speculative și ascuțite dintre mințile care făceau parte din Instituția Inchiziței cardinalul Roberto Bellarmino. Acesta sintetizează un număr de opt aserțiuni eretice pe care filosoful să le abjure. Bruno acceptă să fie considerat vinovat de erori condamnate de Biserică. Dar tribunalul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
universului. Deci științele naturii trebuie să identifice legile specifice fiecăreia. Știința naturii este cea care studiază cauzele naturale. Acestea din urmă sunt de patru feluri: materiale, eficiente, formale și finale. De ele se ocupă două tipuri de științe: științele teoretice (speculative): fizica (ce se ocupă de cauzele materiale și eficiente) și metafizica (ce se ocupă de cauzele formale și finale) și științele practice: mecanica și magia naturală (corespunzând fizicii și, respectiv, metafizicii aparținând științelor teoretice). Fizica este atât știința lucrurilor concrete
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Sinoadele Ecumenice, sancționarea oricăror derapaje dogmatice sau canonice, fie că acestea proveneau din partea laicatului sau a ierarhiei ecleziastice; redobândirea prestigiului intern și extern al Bisericii Ortodoxe pe care filosoful român o dorea restaurată în fruntea Răsăritului ortodox, constituirea unei gândiri speculative în marginea Ortodoxiei care s-o plaseze într-un dialog fecund cu forța speculativă occidentală. Activitatea publicistică a lui Nae Ionescu milita tocmai pentru restabilirea autorității Ecclesiei care, intimidată de puterea seculară, pe de o parte, și de moda curentelor
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
sau a ierarhiei ecleziastice; redobândirea prestigiului intern și extern al Bisericii Ortodoxe pe care filosoful român o dorea restaurată în fruntea Răsăritului ortodox, constituirea unei gândiri speculative în marginea Ortodoxiei care s-o plaseze într-un dialog fecund cu forța speculativă occidentală. Activitatea publicistică a lui Nae Ionescu milita tocmai pentru restabilirea autorității Ecclesiei care, intimidată de puterea seculară, pe de o parte, și de moda curentelor științifice, pe de altă parte, pierduse conștiința deținerii Adevărului Revelat și a Predaniei. Întreaga
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a Sf. Ioan Damaschin, Dionisie Areopagitul, Grigore de Nazianz, Vasile cel Mare, Maxim Mărturisitorul. Teza lui Georges Florovsky vizează faptul că ideea creației este mai mult decât răspunsul gândirii creștine la problema originilor; este o idee majoră a oricărei confesiuni speculative a credinței creștine. Berdiaev 11 publică un studiu esențial despre "natura credinței". Potrivit lui Berdiaev, pentru conștiința religioasă a omului modern există o unică posibilitate: conștientizarea faptului esențial că adevărul neotestamentar, evanghelic este adevărul absolut. Acest adevăr evanghelic nu este decât
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
se realizează într-o altă realitate, un fel de Mundus Imaginalis. Această epifanie ține de o ontologie a gradelor ființei care, spre deosebire de dualisme, propune un spațiu intermediar, dominat de ființe ale intervalului, îngerii. Creștinismul a reușit să elaboreze o sistematică speculativă care facilitează triumful imaginii și utilizarea sa religioasă. Menirea episcopatului Se vehiculau prin presa centrală o serie de "propuneri" sau "inovații" cu privire la posibilitatea de retragere din scaunele episcopale a unor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, pe motiv de boală sau
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ci de încredere e chestiunea..., "Timpul", 25 octombrie 1879, este că românii, în loc de a se deda la studii practice și pozitive, care să-i poată susține prin ele înșile fără razimul statului, s-aruncă din contra asupra ramurilor de știință speculativă, din care dreptul ocupă linia primă". Și tot aici asistăm la o pledoarie la care și astăzi ar trebui să luăm seama: Așadar, oricare ar fi foloasele materiale ale răscumpărării, numai folosul moral că ar abate o sumă de minți
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
o instituție a cărei esență e specula, producerea de hausse și baisse la bursă fără privire la valoarea intrinsecă a titlurilor speculate, un institut național menit a ridica comerțul, industria și agricultura". Baisse (în franceză: scădere) este definit drept joc speculativ de bursă, utilizat la vînzările pe termen, care își propune drept scop folosirea scăderii viitoare a cursului hîrtiilor de valoare sau a prețului mărfurilor. Speculantul care mizează pe scădere vinde partizi de hîrtii de valoare sau de mărfuri pe termen
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
poate garanta siguranța precizărilor și deschide perspectiva unor noi contribuțiuni, de valoare. Desconsiderarea acestui principiu egalează cu totala desorientare în cîmpul de exploatare sau chiar cu însăși necunoașterea subiectului". Ca un bun și acribios istoric, recomandă ca pe viitor verva speculativă în cercetările științifice să fie înlocuită cu soliditatea cunoștințelor în materie, pentru a evita astfel producerea haosului. Ca un Zeus Tonanus se pornește în contra unui biet sursolog, Ion Sân-Giorgiu, în De la sinteză la compilație, ce afirmă enormității gen: "... poezia lirică
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Notă pentru o mărturisire literară" (1932), el afirmă că "[p]oezia întocmai că un fenomen fizic participa de misteriosul vieții [s.n.]".1 Punctul liminar al unei astfel de aserțiuni ar putea fi acel misterium cosmogonicum, la care conduce întreaga construcție speculativa poescă din Eureka 2 (1848), conform căreia "universul este cel mai sublim dintre poeme"3, iar Divinitatea, Artistul Suprem. În această lucrare ce reprezinta, probabil, versiunea finală a teoriei estetice și metafizice a autorului 4, singura motivație ce legitimează actul
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
domain of literature. În an article of 1932, he acknowledges that "poetry, like any other physical phenomenon participates în the mystery of life", which unswervingly leads uș to the misterium cosmogonicum that is at the core of Edgar Poe's speculative construction în Eureka (1848): "the Universe ... is the most sublime of poems", and the Divinity, "the Supreme Artist". The sole aim, which legitimizes the poetical act, seems to be the writer's struggle to replicate, through his verse, the unbounded
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
diagnosticați, triați pe tipuri și grade de deficiență și educați în unități școlare instrumentate, sprijinite și specializate în consecință, adică în școli speciale. Aparent, se are în vedere binele copiilor cu cerințe educative speciale, dar într-o manieră superficială, pur speculativă și eminamente tehnică. în fond, nici adepții segregării nu s au gândit în mod explicit la o izolare intenționată a copiilor cu cerințe speciale decât cel mult în plan educativ, unde aceștia beneficiau de metode și strategii de lucru în conformitate cu
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
în integrare se referă la faptul că sprijinul se va acorda elevilor cu cerințe speciale doar acolo, atunci și atât cât aceștia au imperios nevoie de el; principiul oportunizării resurselor în educația integrată se referă la abilitatea și inspirația pragmatic speculativă de a se profita de tot și de orice se află la îndemână ca resurse, fie acestea speciale sau obișnuite. B.5. Principii de evaluare principiul evaluării curriculare se referă la curriculum ca obiect al evaluării, atât la curriculumul de la
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]