2,941 matches
-
zahăr. Toate aceste episoade cer o cenestezie acută în virtutea căreia senzațiile trupului sunt convertite în pure stări de conștiință, fără ca lor să li se mai adauge ruminări de tip meditativ. Autoarea descrie senzații, nu sentimente. Natura sa nu e nici speculativă și nici mistică, ci contemplativ-senzuală cu o puternică tentă volitivă. Dar ce e bizar la Doina Uricariu este că, deși are predilecție pentru detalii de natură vizuală, nu descrie fizionomii sau expresii de pregnanță psihică. O preocupă îndeosebi interioarele de
Epoca moșmoanelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5329_a_6654]
-
loc unei investigații lăuntrice a operei, fără a se suspenda, intelectualizîndu-se, apelînd la sistemele culturale pentru o mai precisă înțelegere a ei. Acesta e, în esență, rolul criticii. Extazul toropitor care dă seama de misterul estetic deschide drum unei disponibilități speculative. Nu fără acea stare emoțională care, legată de contactul cu scrierea preferată, înmănunchind reacția estetică și interpretarea ce i-o acorzi, naște acel simțămînt analog Erosului, „sentiment perimat” care, după cum mărturisește Adrian G. Romila, se cuvine „să fie cît mai
Meditație asupra lecturii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5216_a_6541]
-
unor detalii de un exotism cras cu o dorință de acuratețe ce-l împinge spre ordonarea luxurianței după criterii precise. Impresia pe care o lasă e cea a unui spirit la care puzderia cunoștințelor ascultă de o rigoare de tip speculativ. Înainte de a fi savant, Eliade e filosof înzestrat cu intuiții religioase, de aceea în volumele lui speculația precede așezarea informațiilor. Cauza nu stă în pedanteria unui intelectual pentru care mania fișelor e act cotidian, ci în profunzimea unei minți care
Scara și cochilia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3112_a_4437]
-
ianuarie 1936, fiecare pagină scrisă de Ion Iovan reface, cu puterea ipotezei, rândurile însemnărilor mateine. Pentru împătimiții atmosferei din Craii de Curtea-Veche, lectura e numaidecât plăcută și are, de bună seamă, atributele ineditului. Pentru cei mai puțin dispuși la concesii speculative, discuția aplicată pe text se vede nu doar îndreptățită, dar și absolut necesară. Nu numai din prisma câtorva - să le zicem astfel - probleme de conștiință, Mateiu cel de aici nemaifiind întru totul acela cunoscut din scrierile deja existente. Dar și
Memoria lui Mateiu Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8327_a_9652]
-
bine ce a vrut să spună în paginile acestea. La o așa lucidă dezbrăcare în public, nu poți să nu te întrebi: de unde atunci voluptatea de a-și terfeli talentul publicînd o scorneală epică care, literar vorbind, e submediocră și, speculativ vorbind, e respingător de precară? Nu am decît un răspuns: dintr-un imbold de autoflagelare care ține de umoarea cîrcotașă a histrionilor cronici. La 38 de ani, Unamuno era un autor de caricaturi slabe. Rămîne însă îndoiala de la început: ce
Homo insipiens by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4433_a_5758]
-
decît dacă se țin la curent cu noutățile ivite din ograda științelor. Și pentru ca umilința să fie completă, oamenii de știință au luat treptat locul filozofilor, ajungînd să facă ei înșiși ceea ce odată ar fi fost de neconceput: să mediteze speculativ pe marginea cunoștințelor dobîndite. Așa se face că cei care vorbesc astăzi în cunoștință de cauză despre timp, spațiu și începutul lumii - teme care odinioară țineau exclusiv de domeniul gîndirii speculative - sînt admirabilii pozitiviști ai fizicii contemporane. John Barrow e
Antinomia lumii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9840_a_11165]
-
ceea ce odată ar fi fost de neconceput: să mediteze speculativ pe marginea cunoștințelor dobîndite. Așa se face că cei care vorbesc astăzi în cunoștință de cauză despre timp, spațiu și începutul lumii - teme care odinioară țineau exclusiv de domeniul gîndirii speculative - sînt admirabilii pozitiviști ai fizicii contemporane. John Barrow e unul din acei păcătoși pozitiviști ai lumii noastre care au ridicat ștacheta fizică la un nivel revoltător. Profesor de matematică și fizică teoretică la Universitatea Cambridge, autorul cărții Originea universului își
Antinomia lumii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9840_a_11165]
-
e un grandios eșec. Aceasta și pentru că ideile literare, așa cum le concepe și le rulează el, se adecvează numai aproximativ la textele literare propriu-zise. Cum punctează decisiv Mircea Martin, critica ideilor literare "rămâne să fie apreciată nu numai după capacitatea speculativă și ordonatoare, dar și după adecvare, după măsura în care construcțiile ei abstracte răspund unei realități artistice." (p. 127). E greu să nu fii de acord cu criticul criticului. În pofida sensului acestei demonstrații, autorul încearcă să-și intensifice comprehensiunea. Contradicțiile
Despre obiectivitate (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9118_a_10443]
-
nu doar prin suflet, de aici voința de a înțelege esența muzicii, nu doar de a o cînta. Instrumentiștii care l-au ascultat de-a lungul deceniilor în cursul repetițiilor au rămas cu aceeași impresie: ureche muzicală dublată de minte speculativă, simțire alături de comunicare prin noțiuni. La 33 de ani, în 1945, în golul lăsat de excluderea lui Furtwängler de la Orchestra Filarmonicii din Berlin, Celi devine titularul unei baghete cu care va dirija 400 de concerte. Epitetele cu care îi va
Bagheta lui "Kolb" by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4401_a_5726]
-
un proiect existențial“ ne vom referi mai jos. În realitate, postmodernismul nu-și poate găsi termeni convingători pentru susținerea unei autonomii care să-i insufle o existență creatoare comparabilă cu cea a modernismului de care e disociat printr-o forțare speculativă. E vorba mai curînd de un artificiu izvorît din impulsul unui simulacru de „progres“. „Bunurile“ așa-zisului postmodernism și ale modernismului ne apar comune, organic contopite. S-ar cuveni să recunoaștem doar o anume evoluție internă, o modificare a aceluiași
Postmodernism? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6713_a_8038]
-
ca în fața unei probleme pe care, simți prea bine, n-o poți atinge decît pe ocolite. Iar trucul clasic de învîrtire în jurul unei chestiuni de care nu te leagă nici o intuiție se numește speculație. Așa se face că cine scrie speculativ despre Valeriu Gafencu este amenințat de umbra imposturii. Inclasabilul trebuie constatat și lăsat ca atare, fără ambiția de a-l lămuri în vreun fel. De aceea, toate unghiurile din care, așezîndu-ne, vom încerca să-l înțelegem pe Gafencu se vor
Sfîntul fără moaște by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6136_a_7461]
-
al contactului cu un corpus de texte inaccesibil și greoi - iar nu ca rezultat ultim - cartea Anei Selejan își dovedește eficacitatea. Nefiind o recitire, o reinterpretare sau o revizuire a scrierilor publicistice din anii '50, ea ține, pentru tinerii exegeți speculativi, locul celei dintâi lecturi. Fără de care adevărata înțelegere și adevărata critică literară nu sunt imaginabile. Însă cu care, singură, nu prea putem opera.
Impresionismul socialist by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8929_a_10254]
-
se dovedește a fi, în cele mai multe cazuri, imposibil de consumat. Greu digerabil. Scrise prost, cu mâini neîndemânatice, după rețete adeseori clasicizate, asemenea cărți nu prea reușesc să ne hrănească nici măcar micile frivolități de lectură. Dintr-un anumit punct de vedere, speculativ, faptul că nu se citește literatură în general este determinat de acest inacceptabil deficit - de eficiență, în primul rând - al tomurilor de consum. Făcute pentru a se vinde și pentru a se devora, ele zac de multe ori neatinse într-
Codul lui Alexandru Robe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9721_a_11046]
-
dacă refuzăm coborîrea în infernul solipsismelor, putem (și merită) să citim această carte ca un îndemn cumpătat la o sănătoasă diviziune a muncii: filozofii cu ale lor, literații la fel, pe urmă antropologii, sociologii și tot așa... Ca simplă remarcă speculativă: volumul acesta pare a fi fost scris (și) ca replică la cartea Barbarei Herrnstein Smith Belief and Resistance (pe care am avut mai demult prilejul să o comentez în �România literară�. În vreme ce Smith apăra pozițiile relativismului (tot din perspectivă strategic
Spațiul de mijloc by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16120_a_17445]
-
practică, mama a învățat să gătească. Ne povestea de multe ori, rîzînd, cum tata era atît de cufundat în gîndurile lui filozofice, încît uneori se oprea din mîncat, cu furculița la jumătatea drumului spre gură, meditînd intens la vreo problemă speculativă. Mama se întreba dacă tata chiar știe ce i s-a pus în farfurie... Odată chiar i-a spus că e absolut sigură că, dacă i-ar da să mănînce o bucată de carton, el nici nu ar observa. Amîndoi
Fiica lui Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8955_a_10280]
-
se amuzau copios amintindu-și de acest moment." (pp. 27-28) Scena este patognomonică pentru structura interioară a lui Noica, căci surprinde una din trăsăturile aparte ale filozofului: ușurința cu care se abstrăgea din lumea înconjurătoare, lăsîndu-se absorbit de universul gîndurilor speculative. Judecate prin prisma valorii documentare, amintirile Alexandrei Noica au însemnătate tocmai sub unghiul mărturiilor privitoare la tatăl ei. Cu cît aflăm mai multe amănunte despre filozof, cu atît cartea își dovedește mai apăsat utilitatea. "Mama l-a cunoscut pe tata
Fiica lui Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8955_a_10280]
-
Teoreticianul lasă locul diaristului, iar ochiul liric debordează marginile conceptului. Asta nu înseamnă că detaliile se reduc la înșiruirea unor însemnări personale care se chircesc într-un nod individual lipsit de interes cultural. Întotdeauna întîmplarea e însoțită de un adagiu speculativ, întotdeauna faptul de viață, anecdota sau emoția e filtrată printr-o schemă conceptuală. Cu alte cuvinte, dacă viața fără teorie e zbatere oarbă și teoria fără viață e apoftegmă sterilă, atunci îmbinarea lor naște ipostaza filozofiei vii. Iar în Scrisori
Vastele încăperi ale inimii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7677_a_9002]
-
ani, revenirea, cu un titlu cel puțin bizar, satisface, în lumea cunoscătorilor, toate condițiile necesare unui eveniment editorial. Așadar: cum e, ce înseamnă, ce vrea și ce reușește să fie America și acustica ? E inutil să ne complicăm cu aproximații speculative, legate când de mitul antedecembrist al tuturor posibilităților, când de șoaptele sau bancurile atlantice datând din aceeași perioadă. Da, ele sunt plauzibile și imposibil de eliminat categoric, numai că soluția ne-o dă - mult mai sincer și mai clar - însuși
Primul risipitor al țării by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9373_a_10698]
-
1821-1828) și Eftimie Murgu (la Academia Mihăileană din Iași, 1834-1836). Pentru aceste fețe bisericești, filozofia nu era atît o pasiune personală, cît o datorie de îndeplinit față de cei care le stipendiaseră anii de studiu în străinătate. De aceea, rîvna lor speculativă nu depășea pragul unei pregătiri pedagogice de nivel mediu, ceea ce înseamnă că nici așteptările noastre nu trebuie să aibe pretenții neîntemeiate. Sub unghi teologic, Eufrosin Poteca este un călugăr fără vocație mistică și un profesor fără străluciri speculative. Originalitatea lui
Un duios iremediabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6480_a_7805]
-
rîvna lor speculativă nu depășea pragul unei pregătiri pedagogice de nivel mediu, ceea ce înseamnă că nici așteptările noastre nu trebuie să aibe pretenții neîntemeiate. Sub unghi teologic, Eufrosin Poteca este un călugăr fără vocație mistică și un profesor fără străluciri speculative. Originalitatea lui nu e de găsit în cursurile pe care le-a ținut și nici în scrisorile pe care le-a scris cu un prilej sau altul, ci în amintirile pe care, la o vîrstă tîrzie, s-a hotărît să
Un duios iremediabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6480_a_7805]
-
și Christian Wolff e „Hristian Volf". Dintre profesorii universitari de mai tîrziu, cel care s-a preocupat cu precădere de manuscrisele lui Eufrosin Poteca din arhiva Academiei a fost Constantin Rădulescu-Motru, chiar dacă curiozitatea lui nu a pornit dintr-un interes speculativ, ci dintr-o motivație strict familială: bunicul dinspre tată al lui Rădulescu-Motru, care luptase în oastea de panduri a lui Tudor, silit fiind să se ascundă după înăbușirea răscoalei, a fost adăpostit la mînăstirea de la Gura Motrului de Eufrosin Poteca
Un duios iremediabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6480_a_7805]
-
destul de transparent al dragostei de țară, de locurile de baștină. Se mizează prea des și prea mult pe subtext, "pe cheia șarjei spirituale și ironice" , ele existînd, fără-ndoială, la G. Călinescu. Supralicitate însă, își pierd credibilitatea. Tot o grilă speculativă primește și Auto-fișa, publicată în 1947 în "Națiunea", iar comentariul e acesta:"ŤAuto-fișať , ca mărturie de credință, este o modalitate de a împărți vina dezacordului cu cei ce nu se adaptează la formula personalității sale. Aceeași este, poate, și vina
În apărarea lui Călinescu? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/8122_a_9447]
-
Caragiale, care "pune țara la cale", făcînd "politichie subțire", critic peste poate, ros de-o nemulțumire cronică, de-o revărsare elocutorie ce nu cunoaște granițe. Mitică e capabil de elevație și sublimare (mai puțin de transcendență), putînd ajunge la virtuozități speculative și expresive cu totul remarcabile. Agerimea nativă i se poate consolida prin cultură pînă la eminență. El formează, fie că ne place fie că nu, stratul nutritiv al strălucitei serii eseistice menționate. Blaga îmi spunea că-l socotește pe Camil
Alexandru George show (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16127_a_17452]
-
cu elementul numinos și organic, atîta doar că în Franța apartenența la organicitatea locului nu-i surîde, scriitorul fiind în exil interior și contemplînd cu dezgust spectacolul culturii pariziene. Mintea lui Tarangul se mișcă pe trei planuri: confesiv, meditativ și speculativ. Planul confesiv cuprinde secvențele autobiografice, cel meditativ conține intuițiile obscure ale elementului ominos, iar partea speculativă strînge fragmentele de analiză abstractă a temelor culturale. Din cele trei, singurul care nu-i priește e palierul speculativ, unde Tarangul cade într-o
Dansul lui Hipoclid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5484_a_6809]
-
surîde, scriitorul fiind în exil interior și contemplînd cu dezgust spectacolul culturii pariziene. Mintea lui Tarangul se mișcă pe trei planuri: confesiv, meditativ și speculativ. Planul confesiv cuprinde secvențele autobiografice, cel meditativ conține intuițiile obscure ale elementului ominos, iar partea speculativă strînge fragmentele de analiză abstractă a temelor culturale. Din cele trei, singurul care nu-i priește e palierul speculativ, unde Tarangul cade într-o proză repetitivă și fatal prolixă, cînd lasă impresia că vrea să înțeleagă o temă chiar în
Dansul lui Hipoclid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5484_a_6809]