2,733 matches
-
sunt înregistrate informații; (b) "material": documentele definite la lit. (a) de mai sus și orice element de echipament sau de armă, fabricat sau în curs de fabricație. 4. Securitatea are ca principale obiective: (a) protecția informațiilor clasificate ale UE împotriva spionajului, compromiterii sau divulgării neautorizată. (b) protecția informațiilor UE cu fac obiectul comunicațiilor li care circulă prin sisteme și rețele de informații, împotriva amenințărilor la adresa integrității și disponibilității acestora; (c) protecția sediilor care adăpostesc informații UE împotriva tentativelor de sabotaj și
jrc4938as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90106_a_90893]
-
prejudiciului cauzat, limitarea consecințelor acestuia și adoptarea măsurilor necesare de reparație. 5. Un sistem eficient de securitate se bazează pe: (a) în cadrul fiecărui stat membru, o organizație națională de securitate care asigură: (i) colectarea și înregistrarea informațiilor privind activitățile de spionaj, sabotaj, terorism sau alte activități subversive și (ii) comunicarea către guvern și, prin intermediul acestuia din urmă, către Consiliu, a informațiilor cu privire la natura amenințărilor la adresa securității și a sfaturilor de protecția contra acestora; (b) în cadrul fiecărui stat membru și în cadrul SGC
jrc4938as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90106_a_90893]
-
Pentru a asigura un flux ușor de informații, trebuie luate măsuri pentru a evita supra-clasificarea. Sistemul de clasificare este instrumentul care permite aplicarea acestor principii; s-a convenit adoptarea unui sistem similar pentru planificarea și organizarea măsurilor de combatere a spionajului, sabotajului, terorismului și a altor amenințări, în așa fel încât să se acorde cea mai bună protecție celor mai importante sedii care adăpostesc informații clasificate și în interiorul acestor sedii, celor mai sensibile elemente. PRINCIPII DE BAZĂ 7. Măsurile de securitate
jrc4938as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90106_a_90893]
-
asigura securitatea și protecția instalațiilor importante care adăpostesc informații clasificate împotriva sabotajului sau oricărui alt act intenționat de deteriorare; numai verificarea personalului nu li se poate substitui eficient. Revine organismului național responsabil cu securitatea să strângă informațiile cu privire la activitățile de spionaj, de sabotaj, de terorism și alte acțiuni subversive. COMUNICAREA INFORMAȚIILOR CLASIFICATE CĂTRE STATELE TERȚE SAU CĂTRE ORGANIZAȚIILE INTERNAȚIONALE 22. Consiliul autorizează comunicarea informațiilor clasificate ale UE care provin de la Consiliu către un stat terț sau către o organizație internațională. Dacă
jrc4938as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90106_a_90893]
-
clasificate ale UE, când fac acest lucru pentru prima oară trebuie să cunoască: (a) pericolele create pentru securitate din cauza unei conversații indiscrete; b) precauțiile pe care trebuie să le ia în relația cu presa; (c) amenințarea prezentată de serviciile de spionaj, ale căror ținte sunt UE și statele membre în ceea ce privește informațiile și activitățile secrete ale UE; d) obligația de a raporta imediat autorităților de securitate orice încercare sau manevră, care ar putea trezi suspiciuni în legătură cu posibile activități de spionaj sau orice
jrc4938as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90106_a_90893]
-
serviciile de spionaj, ale căror ținte sunt UE și statele membre în ceea ce privește informațiile și activitățile secrete ale UE; d) obligația de a raporta imediat autorităților de securitate orice încercare sau manevră, care ar putea trezi suspiciuni în legătură cu posibile activități de spionaj sau orice situații neobișnuite, care ar putea avea o legătură cu securitatea. 16. Toate persoanele, expuse în mode regulat la contactul cu reprezentanții țărilor, care au drept țintă UE și statele membre în ceea ce privește informațiile și activiățile secrete ale UE, vor
jrc4938as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90106_a_90893]
-
Toate persoanele, expuse în mode regulat la contactul cu reprezentanții țărilor, care au drept țintă UE și statele membre în ceea ce privește informațiile și activiățile secrete ale UE, vor fi informate pe scurt despre tehnicile cunoscute ca fiind utilizate de serviciile de spionaj. 17. Nu există nici o regulă a Consiliului cu privire la călătoriile de ordin personal, către orice destinație, întreprinse de personalul autorizat pentru accesul la informații clasificate. Autoritățile competente în materie de securitate vor informa respectivele persoane de responsabilitățile ce le revin în
jrc4938as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90106_a_90893]
-
pe care le prezintă și divulgarea, coruperea, modificarea sau eliminarea neautorizată a informațiilor. Uneori echipamentele respective sunt fragile și complexe, repararea sau înlocuirea rapidă a acestora fiind foarte scumpe. Prin urmare, aceste sisteme constituie o țintă atractivă pentru serviciile de spionaj și sabotaj, care adună informații, mai ales în condițiile în care aceste sisteme sunt considerate ca fiind ineficiente. MĂSURI DE SECURITATE 6. Scopul principal al măsurilor de securitate prezentate în această secțiune este de a asigura protecție împotriva divulgării neautorizate
jrc4938as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90106_a_90893]
-
asupra acestor interese, permițând o apărare care să determine cât mai puține perturbări posibile. 3. FUNDAMENTELE SECURITĂȚII Fundamentele unei bune securități sunt: (a) în cadrul fiecărui stat membru, o organizație națională de securitate însărcinată cu: (1) colectarea și înregistrarea informațiilor privind spionajul, sabotajul, terorismul sau activitățile subversive și (2) furnizarea către guvern și, prin intermediul acestuia, către Comisie, de informații și sfaturi privind natura amenințărilor la adresa securității și mijloacele de protecție împotriva acestora; (b) în cadrul fiecărui stat membru și în cadrul Comisiei, o autoritate
jrc5057as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90225_a_91012]
-
de securitate al Comisiei și serviciile de securitate ale altor instituții europene și cu Biroul de securitate al NATO (NOS). 4. PRINCIPIILE SECURITĂȚII INFORMAȚIEI 4.1. Obiective Securitatea informațiilor are următoarele obiective principale: a) salvgardarea informațiilor clasificate UE (ICUE) împotriva spionajului, compromiterii sau divulgării neautorizate; (b) salvgardarea informațiilor UE prelucrate în sisteme și rețele informatice și de comunicații împotriva amenințărilor la adresa confidențialității, integrității și disponibilității acestora; (c) salvgardarea sediilor Comisiei care adăpostesc informații UE împotriva sabotajelor și a actelor intenționate de
jrc5057as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90225_a_91012]
-
se iau măsuri pentru a evita atât clasificarea excesivă, cât și clasificarea insuficientă. (b) Sistemul de clasificare este un instrument de aplicare a acestor principii; un sistem similar de clasificare se aplică pentru planificarea și organizarea măsurilor de luptă împotriva spionajului, sabotajului, terorismului și a altor amenințări, astfel încât să se asigure cel mai înalt grad de protecție celor mai importante sedii care adăpostesc informații clasificate și celor mai sensibile puncte din interiorul acestora. (c) Responsabilitatea pentru clasificarea informațiilor îi revine exclusiv
jrc5057as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90225_a_91012]
-
care adăpostesc informații clasificate reprezintă cele mai bune mijloace de protecție și securitate împotriva sabotajului și a distrugerii intenționate; doar autorizarea personalului nu reprezintă un substitut eficient. Organismului național competent îi revine sarcina de a furniza informații privind acțiuni de spionaj, sabotaj, terorism și alte activități subversive. 10. COMUNICAREA DE INFORMAȚII CLASIFICATE UNOR STATE TERȚE SAU UNOR ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE Decizia de a comunica unui stat terț sau unei organizații internaționale informații clasificate UE emise de Comisie este adoptată de colegiul membrilor
jrc5057as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90225_a_91012]
-
de activitățile serviciilor de informații care au drept țintă UE și statele sale membre în ceea ce privește informațiile clasificate și activitățile UE; (d) obligației de a raporta imediat autorităților de securitate competente orice demers sau manevră care generează suspiciuni privind activități de spionaj sau orice situație neobișnuită care are legătură cu securitatea. Toate persoanele expuse în mod normal unor contacte frecvente cu reprezentanți ai țărilor ale căror servicii de informații au drept țintă UE sau statele sale membre în ceea ce privește informațiile clasificate și activitățile
jrc5057as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90225_a_91012]
-
trimiși în exil, sub amenințarea baionetelor și a gloanțelor. Iar guvernul britanic a închiriat insula evacuată Statelor Unite, pentru o jumătate de secol. Acest paradis de nisipuri albe din mijlocul Oceanului Indian s-a convertit în bază militară, stație de sateliți de spionaj, închisoare plutitoare și cameră de tortură pentru suspecții de terorism, platformă de lansare pentru anihilarea țărilor care merită să fie pedepsite. De asemenea, deține un câmp de golf.
1 OCTOMBRIE. INSULA EVACUATĂ. (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/296015_a_297344]
-
irakiană TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483: Director al Directoratului de Securitate Generală 16. NUME: Tahir Jalil Habbush Al-Tikriti DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 1950, Tikrit NAȚIONALITATEA: irakiană TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483: Director al serviciilor irakiene de spionaj; Șeful Directoratului de Securitate Generală 1997 - 1999 17. NUME: Hamid Raja Shalah Al-Tikriti ALIAS: Hassan Al-Tikriti; Hamid Raja-Shalah Hassum Al-Tikriti; DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 1950, Bayji, Salah al-Din NAȚIONALITATEA: irakiană TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483: Comandantul Forțelor Aeriene
jrc6121as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91293_a_92080]
-
negocierilor sale cu guvernul comunist, nu al vreunui șantaj, negocieri în urma cărora i s-a permis să plece din țară însoțit de bunurile solicitate și de o parte din suita regală. Potrivit cărții , autobiografice a fostului șef al serviciului de spionaj sovietic NKVD, generalul maior Pavel Sudoplatov, ministrul adjunct de externe sovietic Andrei Vâșinski ar fi purtat personal negocieri cu regele Mihai în vederea abdicării, garantându-i o parte dintr-o pensie ce urma să-i fie plătită lui Mihai în Mexic
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
de mulți contemporani ca fiind suspectă), Babel nota: "Vor veni după mine acum." În mai 1939, Babel a fost arestat la casa sa de vacanța din Peredelkino, a fost și interogat la sediul NKVD din piața Lubianka pentru acuzația de spionaj. După obținerea unei mărturisiri forțate, Babel a fost judecat, găsit vinovat și, pe 27 ianuarie 1940, a fost împușcat în închisoarea Butîrka. Soția lui, Antonina Pirojkova, nu a știut nimic de soarta soțului ei timp de 15 ani. Conform unei
Isaac Babel () [Corola-website/Science/301025_a_302354]
-
Wilhelm Franz Canaris (n. 1 ianuarie 1887 în Aplerbeck, Dortmund - d. 9 aprilie 1945, spânzurat în lagărul de concentrare Flossenbürg). A fost șeful serviciului de spionaj militar german, Abwehr, pentru cea mai mare parte a celui de-al doilea război mondial, până în 1944, când a fost eliminat în urma activităților sale antihitleriste. Canaris s-a născut la 1 ianuarie 1887, Aplerbeck, cartier din Dortmund, Westfalia. Mama, născută
Wilhelm Canaris () [Corola-website/Science/301001_a_302330]
-
raport detaliat despre agenții britanici rezidenți din Norvegia și Danemarca. În octombrie 1912 face cu crucișătorul „Dresden” o vizită în marea Egee. A reușit să racoleze cetățeni germani domiciliați în zona balcanică și Turcia ca informatori ai seviciului german de spionaj. Canaris a fost ofițer combatant în primul război mondial, la bordul navei SMS "Dresden". La 8 decembrie 1914 la bătălia de la Insulele Falkland () a fost prins și deținut ca prizonier de război în Chile. A evadat în august 1915 și
Wilhelm Canaris () [Corola-website/Science/301001_a_302330]
-
Falkland () a fost prins și deținut ca prizonier de război în Chile. A evadat în august 1915 și s-a reîntors în patrie, unde fost decorat cu ordinul Crucea de Fier și transferat la serviciul de informații. A debutat în spionaj în Spania. După eșuarea unei tentative britanice de a-l asasina, Canaris s-a reîntors în serviciul activ și a terminat războiul în funcția de comandant evidențiat de submarin. În timpul luptelor din Mediterană, i-au fost atribuite lui și echipajului
Wilhelm Canaris () [Corola-website/Science/301001_a_302330]
-
limbi: germana, engleza, franceza, spaniola și greaca) și-a creat bune relații politice și militare în cadrul misiunilor sale de informator al ministerului de externe al Germaniei. În 1924, în Republica de la Weimar, Canaris fondează și conduce «Organizația» de informații și spionaj, precursoarea Abwehrului. În această poziție el voiajază în diferite țări, leagă relații de amiciție și pune bazele viitoarei Coloane a cincea germane. Canaris l-a protejat pe tânărul ofițer de marină, Reinhard Heydrich (scos din serviciul marinei militare în 1931
Wilhelm Canaris () [Corola-website/Science/301001_a_302330]
-
devenit antihitlerist activ, ignorând și camuflând tentativele de lichidare a führerului. Astfel și-a atras suspiciunea celor mai aprigi dușmani ai săi, fostul său Cel mai important centru de opoziție din cadrul aparatului de stat a fost cel din serviciile de spionaj, care au camuflat acțiunile antihitleriste. Generalul de brigadă Hans Oster, șeful serviciilor militare de spionaj, un antihitlerist convins, protejat de Canaris, a reușit să pună la punct o rețea clandestină de opozanți, atât în armată, cât și în serviciile de
Wilhelm Canaris () [Corola-website/Science/301001_a_302330]
-
suspiciunea celor mai aprigi dușmani ai săi, fostul său Cel mai important centru de opoziție din cadrul aparatului de stat a fost cel din serviciile de spionaj, care au camuflat acțiunile antihitleriste. Generalul de brigadă Hans Oster, șeful serviciilor militare de spionaj, un antihitlerist convins, protejat de Canaris, a reușit să pună la punct o rețea clandestină de opozanți, atât în armată, cât și în serviciile de spionaj. El a fost secondat de guvernatorul Băncii Reichului, Hjalmar Schacht, care a făcut și
Wilhelm Canaris () [Corola-website/Science/301001_a_302330]
-
care au camuflat acțiunile antihitleriste. Generalul de brigadă Hans Oster, șeful serviciilor militare de spionaj, un antihitlerist convins, protejat de Canaris, a reușit să pună la punct o rețea clandestină de opozanți, atât în armată, cât și în serviciile de spionaj. El a fost secondat de guvernatorul Băncii Reichului, Hjalmar Schacht, care a făcut și el parte din această rețea. În convorbiri secrete, Oster, (spânzurat în lagărul de concentrare Flossenbürg la 9 aprilie 1945, împreună cu Canaris) și generalii Gisevius și Schacht
Wilhelm Canaris () [Corola-website/Science/301001_a_302330]
-
1944). Pentru Canaris și Abwehr, România era o carte deschisă. Secretele de stat ale României erau catalogate și trecute în evidență la Berlin adesea mai corect decât la București. În afară de agenții atașați pe lângă Ambasada Germană din București, mai colaborau cu spionajul german ofițeri superiori, politicieni și chiar prim-miniștri. Lui Mihail Moruzov, creatorul și șeful Serviciului Secret de Informații al Armatei Române în perioada 1924-1940, i-au rămas în mână trei cărți pe care le juca cu iscusință de jongler: semănarea
Wilhelm Canaris () [Corola-website/Science/301001_a_302330]