8,775 matches
-
Tănase, 1995, p. 3). Cele două reprezentări tipice de proiecte de dezvoltare socială au în comun finalitatea procesului modernizării și caracterul raționalist al schimbărilor sociale în vederea sporirii inteligibilității și controlului fenomenelor sociale, prima reprezentare fiind susținută de mecanisme de schimbare spontane, naturale, în vreme ce în al doilea caz era vorba despre o ordine construită prin procese de convenționalizare și clasificare înfăptuite cu sprijinul statului. Proiectul neoiobăgiei Cel mai de seamă sociolog marxist din țara noastră de la finele veacului trecut și începutul secolului
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
La fel de adevărat este și faptul că, odată instituțiile schimbate, schimbările pe care aceste instituții le vor genera în societate sunt un amestec de schimbări instituite și dezirabile și de schimbări ad-hoc, neplanificate și, de multe ori, indezirabile, ce alcătuiesc tranziția spontană (Pasti, 2004). În istorie, tranzițiile sunt procese aproape la fel de răspândite ca și evoluțiile. Când principii „păgâni” ai Europei medievale s-au creștinat, ei au declanșat tranziții autentice ale societăților pe care le conduceau. Există cazuri de tranziții considerate un succes
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
românesc. 1997-2005 este, din punct de vedere sociologic, perioada cea mai interesantă a tranziției românești. Până în 1996, tranziția capitalistă românească avea, în mare măsură, trăsăturile unei evoluții. Lipsa unui proiect capitalist al tranziției permitea o dominație aproape absolută a tranziției spontane. Nefiind o prioritate a globalizării (Malița, 1999), România evoluează, acordând prioritate caracteristicilor interne în raport cu cele ale modelului extern, între limitele destul de largi ale toleranței occidentale, răspunzând comandamentelor generale ale tranziției postcomuniste, dar modelându-le în funcție de interesele afirmării clasei capitaliștilor autohtoni
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
privat - deși în strategia de dezvoltare a sistemului național de servicii în asistență socială s-a pus, de la început, ca opțiune fundamentală principiul complementarității public/privat, în fapt, sistemul public a rămas mereu subdezvoltat, speranța axându-se pe o explozie spontană și neorientată de vreo prioritate a serviciilor de asistență socială oferite de organizațiile nonguvernamentale. În mod special, guvernarea 1997-2000 a mizat aproape exclusiv pe „societatea civilă” în asigurarea serviciilor de asistență socială, ceea ce a condus la un eșec evident al
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
calitatea vieții la nivelul populației. Indicatorii economici sunt adaptați, atunci când este tehnic posibil, pentru a înregistra consecințele asupra populației (PIB per capita). În capitolul 1 sunt propuse două componente ale procesului de dezvoltare socială care îl disting de schimbarea socială spontană: selectarea unor scopuri sau obiective generale și precizarea strategiilor/planurilor/programelor pentru urmărirea lor. Măsurarea intervine: atunci când se hotărăște ce trebuie făcut - analiza indicatorilor legitimitează, alături de alți factori mai generali, de natură valorică, ideologică, alegerea scopurilor acțiunii colective și prioritatea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
formalizat. Elevii sunt obligați să asimileze și să automatizeze fiecare element al materialului după o metodologie strict conștientă și rațională, fără a se ține cont de faptul că acest material ar putea fi stăpânit până la un anume nivel, în mod spontan, la nivel inconștient, de la chiar prima receptare a lecției; b) invers, se dă importanță numai capacităților inconștiente și intuitive ale elevului în timp ce este nevoie de o finalizare conștientă și reevaluare creativă a materialului, elemente care sunt neglijate. Caracteristici Sugestopedia este
Sugestopedia – metoda prin care înveţi uşor şi uiţi greu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Manuela Huţupaşu, Mihaela Şimonca () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1158]
-
agresive ale elevilor și ajutându-i să se adapteze mai ușor la grup. Instruirea sugestopedică, în general, are un semnificativ efect psihoprofilactic și psihoterapeutic. Principii Aceste caracteristici sunt strâns legate de trei principii care constituie cadrul sugestopediei: Seninătate (calm) concentrată, spontană și plăcută. Cursurile sugestopedice sunt proiectate a se desfăsura într-un mediu fizic plăcut: există camere cu scaune confortabile și ușor de deplasat; există plante iar pe pereți, planșe viu colorate. Numărul de studenți este mic, de maximum cinsprezece. Acest
Sugestopedia – metoda prin care înveţi uşor şi uiţi greu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Manuela Huţupaşu, Mihaela Şimonca () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1158]
-
stare asemănătoare reveriei, complet relaxați, nefiind în mod specific atenți la muzică ori la limba străină prezentată. Lozanov afirmă că, asemenea pasivitate facilitează hipermnezia și eliberează activitatea intelectuală, pentru a opera fără limitări constrângătoare. Pregătirea desugestivă având scopul de eliberare spontană a capacităților minții și ale creierului, aflate în rezervă. O dată ce este obținută starea necesară a minții și este structurat materialul de studiu, următorul pas este crearea unei atitudini psihologice care să conducă la eliberarea rezervelor creierului și minții. Instrumentele de
Sugestopedia – metoda prin care înveţi uşor şi uiţi greu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Manuela Huţupaşu, Mihaela Şimonca () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1158]
-
următoarele: a. deteriorarea marcantă în folosirea multiplelor comportamente nonverbale, cum ar fi contactul vizual, expresia facială, posturile corpului și gesturile necesare pentru reglarea interacțiunii sociale; b. incapacitatea de a promova relații cu egalii, corespunzătoare nivelului de dezvoltare; c. lipsa căutării spontane de a împărtăși bucuria, interesele sau realizările cu alte persoane (de exemplu prin lipsa de a arăta, de a aduce sau semnala obiectele de interes); d. lipsa de reciprocitate emoțională și socială. 2. Deteriorări calitative în comunicare, manifestate prin cel
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
ar fi gestica sau mimica); b. la indivizii cu limbaj adecvat, deteriorarea semnificativă în capacitatea de a iniția sau susține o conversație cu alții; c. uz repetitiv și stereotipic de limbaj sau slaba dezvoltare a acestuia; d. lipsa unui joc spontan și variat ori a unui joc imitativ social corespunzător nivelului de dezvoltare; 3. Patternuri stereotipe și repetitive legate de comportament, preocupări și activități manifestate printr-unul din următoarele: a. preocupare anormală (fie ca intensitate, fie ca focalizare) circumscrisă la unul
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
vremea cărora ele săvîrșesc acte agresive Trăirile acestora poartă un caracter stagnant. La apogeul erupțiilor afective la ei au loc Îngustări pronunțate ale conștiinței, Încetinirea și chiar barajul proceselor asociative, cauză din care nu Își controlează acțiunile, acestea purtînd caracter spontan, impulsiv. Aceste acțiuni, după manifestările sale, contravin structurii caracterologice ale personalității și criteriilor moral-etice ale ei, fapt care contribuie la o rezonanță socială puternică a actelor agresive În aceste cazuri. Personalitățile histrionice sunt Înclinate precum către autoși alo-agresive. Autoagresia face
COMPORTAMENTUL AGRESIV AL PERSONALITĂŢILOR PATOLOGICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by M.Revenco () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1478]
-
speciilor din principalele grupe de organisme terestre și dulcicole. Sunt semnalate specii din rândul algelor, plantelor vasculare, crustaceelor, păianjenilor, insectelor, peștilor, păsărilor și mamiferelor. Căile principale de introducere de noi specii sunt: eliberarea, extinderea, contaminarea, „călătoria clandestină”, coridorul și introducerea spontană. Omul a transportat deliberat în decursul istoriei diferite specii utile de plante și animale domestice în regiunile pe care le-a colonizat, utilizându-le în agricultură, silvicultură, horticultură, zootehnie, acvacultură, etc. Alături de acestea, a introdus accidental numeroase alte specii care
Biodiversitatea şi speciile invazive. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andriev Sorina-Octavia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1196]
-
vorba de prejudicierea morală, emoțională prin vorbe injurioase, calomnie, sfidare, sarcasm, ridiculizare, comentarii inadecvate sau de producerea daunelor materiale. În ultimele studii se discută despre agresivitate adaptativă, reactivă ca și apărare În fața altui comportament conflictual, agresivitate pasivă, involuntară și alta spontană, nonadaptativă, patologică, lipsită de o cauză aparentă și, din păcate, specific umană, fiind producătoare de plăcere În afara oricărei alte finalități . Caracterul anormal este conferit de scăderea evidentă și constantă a pragului la frustrare, irascibilitatea constant exagerată, răspunsurile prompt și violent
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
de a obține putere și superioritate. “Un asemenea om devine În mod necesar neobiectiv, deoarece Își pierde legătura cu autenticitatea interioară, fiind În permanență preocupat de impresia produsă altora, de ceea ce gândesc ceilalți despre dânsul. Libertatea sa de acțiune intuitivă, spontană și creativă este astfel inhibată la maximum și În caracterul său Își face loc cea mai răspândită trăsătură, vanitatea”. Și dat find faptul că nu te poți impune dacă Îți afișezi ostentativ vanitatea, de cele mai multe ori aceasta se camuflează, luând
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
manifestat de un șobolan sălbatic (o mușcătură puternica la gât, care lezează măduva spinării). Se pare că stimularea determină manifestarea unui răspuns Înnăscut de a ucide, care, Înainte, fusese latent. În schimb dacă se injectează un inhibitor neurochimic În mod spontan, animalele injectate devin, pentru un timp, pașnice (Smith, King și Hoebel, 1970). Iată că, În aceste cazuri, agresivitatea are proprietățile unui instinct, din momente ce implică reacții Înnăscute. La mamiferele superioare, asemenea pattern-uri instinctive de agresivitate sunt controlate cortical
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
asupra comportamentului implicând dezinhibiție, logoree, relaxarea autocontrolului, oboseală, stare de bine, euforie, distorsiunea percepției timpului, imaginii corporale și a spațiului (În special a distanțelor și vitezei de deplasare), acuitate vizuală și auditivă crescută, hiperestezie tactilă, olfactivă, kinestezică și gustativă, râs spontan, diminuarea memoriei recente, confuzie ușoară, dificultăți de concentrare, senzație de forță musculară scăzută, vertije, capacitate scăzută de a executa sarcini motorii complexe, neliniște și panică, tendințe paranoiace ușoare (Cox et al 1983). Semnele cardiovasculare include o creștere a frecvenței cardiace
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
ales În ceea ce privește simptomele psihotice, În timp ce grupul de control a rămas practic neschimbat. Réactions dépressives Rareori, utilizarea regulată de marijuana poate precipita depresiile reactive sau tulburările nevrotice la utilizatorii debutanți mai ales. Majoritatea reacțiilor depresive sunt de scurtă durată și evoluție spontană, așa cum rezultă din studiile efectuate (Weil, 1970; Kemp, 1970). Reacții de panică Majoritatea reacțiilor adverse la canabis se centrează În jurul reacțiilor de panică, În cursul cărora indivizii Încep să se teamă că mor sau Înebunesc. Reacțiile de panică sau “bad
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
sferei afective, a voinței, deci formarea sistemului de personalitate. Învățarea are loc pe parcursul întregii vieți. Este o activitate care se desfășoară în timp și are efecte formative asupra celui care o desfășoară. Se pot distinge două forme ale învățării -învățarea spontană, neorganizată care se petrece în familie, în grupurile de joacă sau în timpul exercitării unei profesiuni și -învățarea sistematică ce se realizează în special în școli,ori în cadru diferitelor stagii de instruire, de calificare. TEHNICI DE INVĂȚARE 1. Fișa persoanală
TEHNICI DE ÎNVĂŢARE EFICIENTĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mereuţă Mariana, Caramarcu Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_889]
-
privind nivelul de performanță A. Asigura un feedback analitic pentru elevi Spune-le elevilor de ce lucrarea / răspunsul lor este pe subiect sau în afara subiectului Asigura feedback la momentul potrivit IV. Recunoaște meritele pentru eforturile și realizările elevilor A. Utilizează recunoașterea spontană prin : B. Utilizează recunoașterea planificată Expuneți / afișați lucrările elevilor Stabiliți obiective pentru toata clasa și apreciați / recunoașteți atingerea lor. C. Principii pentru recunoașterea meritelor elevilor Recunoașterea meritelor trebuie să fie relevanță pentru elevi Obiectivele trebuie să poată fi atinse de
CALITATEA ACTULUI DIDACTIC PRIN INVATAREA CENTRATA PE ELEV. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Filoş, Pascaru Mihai Maricel () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_887]
-
comportament individual constant de natură asociativ previzibilă. În relația cu agresorul conduita victimei este dată de structura conștient-inconștient. Voința victimei în răspunsul la agresiune poate fi nascută în baza coordonării inteligenței și experienței personale, sau poate fi înlăturată prin exercițiul spontan al instinctelor. Stilul victimal. Determinarea condițiilor necesare adaptabilității victimei la realitatea conflictului agresional va releva exercițiul spontan sau masura adaptabilității la mediul respectiv. Trebuințele, impulsurile, instinctele pot să fie rezultatul unei programări ereditare sau a unei învățări în stadiile evoluției
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
conștient-inconștient. Voința victimei în răspunsul la agresiune poate fi nascută în baza coordonării inteligenței și experienței personale, sau poate fi înlăturată prin exercițiul spontan al instinctelor. Stilul victimal. Determinarea condițiilor necesare adaptabilității victimei la realitatea conflictului agresional va releva exercițiul spontan sau masura adaptabilității la mediul respectiv. Trebuințele, impulsurile, instinctele pot să fie rezultatul unei programări ereditare sau a unei învățări în stadiile evoluției de adaptare la mediul înconjurator. Inhibiția victimală. Aptitudinea victimei de a evalua posibilitățile sale de adaptare la
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
psihice de natură endogenă sau produsă de anumiți stimuli încă insuficient cunoscuți. Ea poate dura săptămâni, luni sau ani de zile după care poate dispărea fiind urmată de o restaurare completă. Fazele sunt reprezentate prin totalitatea stărilor mintale fluctuante, fie spontane, fie ca un rezultat al experiențelor și evenimentelor fizice ale individului. Atacul este o fază foarte scurtă ca durată. El constă, de regulă, dintr-un simptom izolat care provoacă o dezordine a personalității. Atacul este o manifestare comună pentru o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
obiective ale bolii și relatările subiective ale bolnavului față de propria sa suferință și istorie biografică. Anamneza trebuie să evite aspectele nesemnificative, anecdotice, colecționând și reținând numai datele reale. Culegerea datelor anamnestice constă în a preciza și a ordona relatarea (narațiunea) spontană a bolnavului, căutând să i se completeze „golurile”. Principalele aspecte care trebuie urmărite sunt: - istoria vieții personale a bolnavului (psihobiografia); - istoria tulburărilor psihice; - istoria medicală a cazului (examene medicale anterioare, diagnostice, tratamente, modele de evoluție, vindecări, recăderi, ciclicitatea evoluției clinice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
comportare al medicului, de momentul „primei întâlniri” va depinde ceea ce va urma, cum va fi relația dintre acesta și bolnav. Un prim contact pozitiv va influența favorabil atât diagnosticul, cât și tratamentul. Dacă bolnavul nu-și va destăinui, în mod spontan, propriile sale probleme, atunci revine medicului sarcina de a acționa cu tact și prudență, a începe să conducă conversația. Se va lua în discuție felul de viață, situația profesională sau școlară, familială, adaptarea la mediul social al bolnavului, precum și bolile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
boala, eliminând toate amănuntele lipsite de importanță clinică. Se au în vedere următoarele aspecte din cursul conversației: vocea, mimica, gestica, ținuta corporală, igiena personală, manifestările emoțional-vegetative ale bolnavului etc.; d) este deosebit de important mai ales ceea ce bolnavul relatează în mod spontan, faptele sau evenimentele care-l interesează sau care l-au impresionat cel mai mult din trecutul său, pe care acesta le consideră a fi cele mai importante, modul de participare sau de angajare emoțională la propria sa suferință și atitudinea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]