2,116 matches
-
nu putem avea viață În Hristos, nu ne putem mântui. Căci așa ne spune Mântuitorul: „De nu veți mânca Trupul Fiului Omului și de nu veți bea Sângele lui, nu veți avea viață Întru voi” (Ioan 6, 5153). Sfântul Botez, Spovedania și Sfânta Împărtășanie sunt tainele de bază ale Bisericii Ortodoxe care asigură mântuirea credincioșilor. Și dacă Botezul este „ușa Tainelor”, iar Spovedania este numită „al doilea Botez”, Sfânta Împărtășanie este cununa Tainelor, căci ea desăvîrșește și unește direct pe om
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Maria Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92299]
-
și de nu veți bea Sângele lui, nu veți avea viață Întru voi” (Ioan 6, 5153). Sfântul Botez, Spovedania și Sfânta Împărtășanie sunt tainele de bază ale Bisericii Ortodoxe care asigură mântuirea credincioșilor. Și dacă Botezul este „ușa Tainelor”, iar Spovedania este numită „al doilea Botez”, Sfânta Împărtășanie este cununa Tainelor, căci ea desăvîrșește și unește direct pe om cu Dumnezeu prin Trupul și Sângele Domnului. Sfânta Împărtășanie se sfințește Întotdeauna numai În cadrul Sfintei Liturghii, prin prefacerea pâinii și vinului În
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Maria Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92299]
-
Numai În cazuri urgențe, de moarte, bolnavii pot fi Împărtășiți imediat, ca să nu moară lipsiți de Hristos. Dar și atunci, dacă ei nu cer și nu acceptă Sfânta Împărtășanie, nu trebuie să li se dea. Dorința stăruitoare, liberă a credinciosului, spovedania cu căința și dezlegarea duhovnicului, Îl fac pe fiecare fiu al Bisericii Ortodoxe vrednic de Prea Curatele Taine. Iată și alte condiții fixate de Sfinții Părinți și de Biserică pentru primirea Sfintei Împărtășanii. Credinciosul este dator să-și cerceteze conștiința
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Maria Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92299]
-
Iată și alte condiții fixate de Sfinții Părinți și de Biserică pentru primirea Sfintei Împărtășanii. Credinciosul este dator să-și cerceteze conștiința sa dacă și-a mărturisit toate păcatele la duhovnic, dacă nu a ascuns vreun păcat de moarte la spovedanie, dacă și-a făcut canonul rânduit, dacă este Împăcat cu toți oamenii, știind că fără Împăcare și dezlegare nu se poate Împărtăși nimeni cu cele Sfinte. Aceasta o spune cu autoritate și Sfîntul Apostol Pavel, zicând: „Oricine va mânca pâinea
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Maria Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92299]
-
ca urmași ai Sf. Apostoli care au primit permisiunea și porunca de a o săvârși, prin cuvintele: „Aceasta să o faceți Întru pomenirea Mea.”( Luca 22, 19). Primitorii Tainei sunt membrii Bisericii care s-au pregătit, au trecut prin Taina Spovedaniei și au primit dezlegare de la duhovnic. Copiii mai mici de șapte ani se pot Împărtăși fără să se spovedească, iar cei care au trecut de această vârstă trebuie să meargă Înaintea preotului pentru mărturisirea păcatelor. Sfântul Ioan Gură de Aur
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Maria Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92299]
-
mai curând după legea firii decât după religie. (...) ei nu socot drept păcat multe lucruri grave sau se prefac și consideră că nu le știu." (Franco Sivori, 1588). "Aproape toți trăiesc cu o anumită libertate de conștiință. (...) nu mărturisesc la spovedanie decât că au furat sau au ucis; celelalte fapte nu le socotesc drept păcate". (Niccolo Barsi, 1633-1639) din Firea românilor (coord. Daniel Barbu, Nemira, 2000). Liviu Antonesei: Păi, mie mi se pare clar și încă de demult! N-a inventat
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
direcții, complementare: o poezie a „desțărării” și a solitudinii, scăldată în tonuri elegiace și, pe de altă parte, evocarea țării ocupate - paradis devastat și înlăcrimat, în linia liricii lui Goga - de bolșevici și de „slugile” lor dinăuntru, „ciocoii” noi, „roșii”. Spovedania intimă este astfel mereu dublată de confesiunea comunitară. Patosul exponențial, pe teme sociale, din poezia interbelică a lui C. se mută acum definitiv în registrul tematic național. Poetul - profet și tribun - aduce cauza românească în fața instanțelor pământene și divine, ceartă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
cu personaje apăsat antitetice: meschini, duplicitari studenți, intelectuali și politicieni români, pe de o parte, generoși poporaniști englezi și ruși, pe de alta. Inserții confesive și scrutări meticuloase ale propriei interiorități apar și în pledoariile pro domo ale omului politic - Spovedanie pentru oameni cinstiți (1908), Pentru ce sunt un trădător... (1915), discursul Un caz de conștiință (1921) ori Documente și lămuriri..., unde se află și un remarcabil portret al lui Iuliu Maniu. Concomitente cu cele dintâi „spovedanii” sunt și câteva încercări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
domo ale omului politic - Spovedanie pentru oameni cinstiți (1908), Pentru ce sunt un trădător... (1915), discursul Un caz de conștiință (1921) ori Documente și lămuriri..., unde se află și un remarcabil portret al lui Iuliu Maniu. Concomitente cu cele dintâi „spovedanii” sunt și câteva încercări beletristice, alcătuite din „amintiri à la Creangă”, o schiță pe tema unei reîntâlniri târzii, o descriere a Ceahlăului. Astfel, este firească apariția în 1912 a unei proze remarcabile, În voia valurilor. Subtitlul Icoane din Siberia focalizează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
mă rog o zi, observă Dumnezeu, dacă nu mă rog două zile, observ eu, iar dacă nu mă rog trei zile, observă ceilalți oameni”. Pe lângă rugăciune, profesorul de religie Învață elevul să Își examineze regulat conștiința, să participe la Taina Spovedaniei și a Împărtășaniei. În școli, profesorii de religie sunt, de cele mai multe ori responsabili cu proiectele educative de tip social, implicând și elevii, contribuind astfel, la pacea socială. Concluzii Comportamentele agresive sunt din ce În ce mai dese În școală, ca oglindă a modelului oferit
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
ca scorpionii strânși sub un clopot de sticlă”) ale celor care, cu orgoliu de inițiați, au crezut că posedă „cheia” acestei construcții „doldora de echivoc”. Dincolo de oglindirea de sine a analistului („A vorbi despre Hamlet devine în cele mai multe cazuri o spovedanie”), Hamlet sau Ispita posibilului este o meditație lipsită de iluzii (despre soartă, despre ființă și neființă), purtând semnul filosoficesc al ironiei. După un periplu spectacular și plin de miez prin epoci diferite, printre personaje ilustre ce s-au perindat pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
desprinderea de temele frecventate și înscrierea într-o modernitate a poeticului ușor pastișată și parodiată, în Catapeteasmă bucovineană (1963) revenirea la obsesivele imagini ale tragediei românești după sovietizare ocupă tot spațiul trăirii poetice, autorul arătându-se încă o dată încrâncenat în spovedania sa mistică: „Și iată acum, Doamne, năvălind tăvălug/ Noaptea Asiei, peste Putne, Ceremușuri;/ Arde Biblia Bucovinelor, arde aieve,/ Până-n zenit ca un rug”. Poetul se definește și aici „băiatul drumului”, ca și în prozele publicate în „Calendarul «America»”, începând din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
soluția etică simplistă spre care „curge”, fără volute dramatice, întreaga scriere. SCRIERI: Bârlogul lupilor, București, 1963; Ceața, București, 1968; Femei singure, București, 1969; Gentlemanul șchiop, Iași, 1970; Expresul de noapte, București, 1974; Samsarul, București, 1975; Casa păcatelor, București, 1980; Ultima spovedanie, București, 1984. Repere bibliografice: Boris Buzilă, Două cărți de proză, RMB, 1969, 7754; Leonida Neamțu, „Samsarul”, ST, 1976, 1; Emil Manu, „Samsarul”, „Pentru patrie”, 1976, 2; Valentin F. Mihăescu, „Samsarul”, LCF, 1976, 27; Ion Cocora, „Samsarul”, TR, 1976, 28; Olimpia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285629_a_286958]
-
nimic fără Dumnezeu-Nihil Sine Deo. Pătimirea și moartea legionară sunt ultima etapă a împlinirii lui, „împăcarea” cu Dumnezeu, și nemuririi Legiunii. În confruntarea cu moartea, legionarul și tot omul creștin trăiește momentul cel mai sincer al faptelor sale și cere spovedanie și împărtășanie cu trupul și sângele Mântuitorului Iisus Hristos, Cel Răstignit. Cei ce nu se vor încadra în duhul creștin și vor privi viața prin prisma meschină a materiei vor avea mari decepții. Biciuirile și samavolniciile de esență iudeomasono-comunistă cu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
agenți și notau pe toți cei care aveau o viață publică. Profesori, învățători mai ales, erau obligați să predea ateismul. Pe copiii lor nu aveau voie să-i boteze. Nu aveai voie să te cununi religios căci îți pierdeai postul. Spovedaniile erau ascultate și în unele cazuri vândute. Eu, personal, am trăit cruda nefericire de a fi turnat de un preot. Nu vreau să consemnez aici numele lui. L-am iertat și mi-a făcut un bine. Întors din temniță m-
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
măcinată moral de o conștiință a culpabilității istorice. Etica europeană postnaționalistă a memoriei inspirată de politica regretelor presupune o memorie națională cu mustrări de conștiință, impulsionată de o voință de pocăință în efortul de eliberare catharctică de greșelile trecutului prin spovedania publică și asumarea oficială a păcatelor trecutului. Această penitențializare a politicii memoriei este identificată de către J. Olick ca fiind "noul principiu de legitimare" politică în contemporaneitatea postnaționalistă. Legitimitatea politică în ordinea actuală a postnaționalismului pare a fi condiționată de ritualul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]