222,449 matches
-
a fost trimis în misiune la Ambasada României la Viena. Context: România miza pe un sprijin mai consistent al Austriei pentru sprijinirea aspirațiilor sale europene. Cunoașterea mediului și mentalității austriece din perioada studiilor la Academia Diplomatică de la Viena îi facilitează stabilirea unor legături lipsite de formalism cu reprezentanții autorităților austriece. A contribuit la informarea Centralei asupra importanței pe care Austria o aloca relațiilor bilaterale: interes principial pentru sprijinirea traseului european al României, dar prioritatea era acordată noilor democrații vecine, reticență în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
unor legături lipsite de formalism cu reprezentanții autorităților austriece. A contribuit la informarea Centralei asupra importanței pe care Austria o aloca relațiilor bilaterale: interes principial pentru sprijinirea traseului european al României, dar prioritatea era acordată noilor democrații vecine, reticență în stabilirea unei agende consistente a dialogului politic. A participat la realizarea primilor pași de integrare a României în structurile europene: primirea României în Consiliul Europei cu prilejul întâlnirii la vârf din 1993 al acestui for la Viena și în Inițiativa Central
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de Sud-Est. În scopul consolidării dialogului și a colaborării româno-germane, a urmărit și argumentat o serie de idei cu valoare principială: Integrarea și revalidarea principalelor momente ale trecutului apropiat în recalibrarea relațiilor bilaterale; a contribuit astfel la revalorizarea actului de stabilire a relațiilor diplomatice între România și R.F.G., la 31 ianuarie 1967 eveniment care rezona, peste ani, cu logica evoluțiilor care aveau să conducă la căderea regimurilor dictatoriale, inclusiv în România, la reunificarea Germaniei și deschiderea perspectivei de refacere a unității
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
deschiderea perspectivei de refacere a unității Europei pe baze noi democratice. Importanța valorificării în interes propriu a experienței de reconstrucție democratică și de edificare a economiei sociale de piață în Germania postbelică și de integrare a landurilor estice, după reunificare. Stabilirea ca obiectiv dezirabil în relațiile bilaterale realizarea unui parteneriat special, susținut de tendința ce se contura în acea perioadă spre un parteneriat strategic în domeniul economiei și de dinamismul colaborării româno-germane în context european și euro-atlantic. Valorificarea expertizei Germaniei în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
R.S.S. la Chișinău și, respectiv, Cernăuți. A menținut legături de colaborare și a acordat sprijin ambasadorilor din peste 15 state cu reședința la Moscova, care erau acreditați și în România. A participat la Moscova la negocierea și încheierea acordului vizând stabilirea relațiilor diplomatice dintre România și Thailanda. Revenind în 1979 în Centrala M.A.E., a lucrat la referentura U.R.S.S. și Mongolia din cadrul Direcției pentru relațiile cu statele Est-europene, Tratatul de la Varșovia și C.A.E.R. În intervalul decembrie 1979-martie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în capitalele celor cinci state, în vederea pregătirii turneului de vizite al ministrului român de externe, Adrian Năstase, în cele cinci țări. Convorbirile purtate de ministrul român de externe cu omologii săi, cu conducătorii din aceste state s-au materializat în stabilirea de relații diplomatice, în încheierea unor înțelegeri și documente de colaborare bilaterală, marcând o deschidere importantă în dezvoltarea raporturilor României cu țările respective. În 1993, a fost promovat șef al Biroului Comunității Statelor Independente. În intervalul august 1993-decembrie 1996, a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
situația de facto a orașului și se angajau la respectarea acesteia. În activitatea sa diplomatică, a folosit benefic acțiunile și inițiativele României de dezvoltare a relațiilor bilaterale și de îmbunătățire a climatului internațional. De un ecou pozitiv s-a bucurat stabilirea de relații diplomatice între România și R.F. Germania, în iulie 1967 și transformarea în ambasade a reprezentanțelor comerciale ale acestora, care își desfășurau activitatea încă din 1963. Acest act nu a fost bine primit la Moscova și Berlin, unde se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Grupul Andin", grupare regională de integrare economică formată din Peru, Ecuador, Columbia și Venezuela. A transmis mesaje în această problemă din partea Președintelui României celor patru șefi de state latino-americane. Când a fost la post în Costa Rica, a creat condițiile necesare stabilirii relațiilor diplomatice între România și Republica Dominicană. Ca urmare, în 1984, a fost invitat oficial la Santo Domingo de ministrul de externe dominican, în vederea concretizării acestei acțiuni. A fost primit de președintele Republicii Dominicane, care îi face cunoscută hotărârea sa de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și Republica Dominicană. Ca urmare, în 1984, a fost invitat oficial la Santo Domingo de ministrul de externe dominican, în vederea concretizării acestei acțiuni. A fost primit de președintele Republicii Dominicane, care îi face cunoscută hotărârea sa de a se proceda la stabilirea relațiilor diplomatice între cele două țări, fapt care s-a concretizat la 25 iulie 1984. A făcut parte din delegațiile Consiliului de Stat al României care au participat în perioada anilor 1973 1984 la ceremoniile de instalare în funcție a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
țării noastre (2003). A contribuit la pregătirea și vernisarea expoziției de artă populară românească în R.P.D.Coreeană (1977), a expozițiilor despre Constantin Brâncuși (2003) și Nicolae Titulescu (2004), a expoziției de artă plastică, cu ocazia împlinirii a zece ani de la stabilirea relațiilor diplomatice bilaterale (2002), organizate în capitala turkmenă, cu efortul financiar propriu. A predat cursuri săptămânale de limba română la Ambasada României din Așhabat. A sprijinit vizitele de documentare ale unor ziariști, precum și turneele trupelor artistice românești la Moscova și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
numeroase misiuni economice și de informare în cele două țări și în România, participarea reciprocă la târguri și expoziții, transmiterea permanentă de oferte, de informații privind posibilitățile de import și export ale celor trei țări, condiții și mijloace de plată, stabilirea unor legături permanente între camere de comerț, organizații patronale, centre de comerț exterior, recuperarea unor creanțe ale societăților românești (de exemplu, ARCOM, din Algeria); realizarea unor vizite la nivel de demnitari din țările respective, cum au fost: vizita președintelui Senatului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
general al României din Berlinul Occidental: În condițiile specifice pe plan economic și politic ale zonei Berlinului de Vest, schimburile comerciale cu acest oraș se desfășurau anevoios, fiind practic boicotate pe toate căile de către fosta R.D.G.; Procedând cu abilitate pentru stabilirea unor bune contacte cu reprezentanțele economice ale puterilor aliate, care dețineau controlul asupra Berlinului de Vest, respectiv S.U.A., Anglia, Franța, cu autoritățile locale și principalele firme și concerne Vest-berlineze, a contribuit la creșterea și diversificarea schimburilor comerciale cu această zonă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
sistemului de control managerial - studiu de caz ................... 181 2.7. Implementarea controlului intern - o metodologie din buna practică franceză ....................................... 198 2.7.1. Controlul intern al funcțiilor/activităților .................................................. ....................................... 198 2.7.1.1. Pregătirea implementării .................................................. ............................................... 199 2.7.1.2. Stabilirea activităților de control intern .................................................. ........................... 200 2.7.1.3. Ierarhizarea activităților de control intern .................................................. ...................... 206 2.7.2. Implementarea controlului intern .................................................. ................................................ 207 2.7.2.1. Analiza pregătirii implementării .................................................. ..................................... 208 2.7.2.2. Identificarea activităților de control intern specifice
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
sistemele de control ale UE și României .................................................. ....... 186 Figura 2.10. Arhitectura sistemului de control managerial .................................................. ........................... 187 Figura 2.11. Registrul riscurilor .................................................. .................................................. .................. 193 Figura 3.1. Matricea riscurilor .................................................. .................................................. .................... 223 Figura 3.2. Registrul riscurilor .................................................. .................................................. .................... 229 Figura 3.3. Modalitate de stabilire a riscurilor de către managementul general ............................................ 231 Figura 3.4. Listă de verificare a riscurilor .................................................. .................................................. ... 234 Figura 3.5. Procesul gestionării riscurilor și măsurării succesului acestora .................................................. . 244 Figura 3.6. Departamentul de management al riscurilor .................................................. .............................. 246 Figura 3.7. Matricea evaluării
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
verificare a riscurilor .................................................. .................................................. ... 234 Figura 3.5. Procesul gestionării riscurilor și măsurării succesului acestora .................................................. . 244 Figura 3.6. Departamentul de management al riscurilor .................................................. .............................. 246 Figura 3.7. Matricea evaluării riscurilor .................................................. .................................................. ...... 251 Figura 3.8. Structura riscului .................................................. .................................................. ...................... 253 Figura 3.9. Stabilirea obiectelor auditabile .................................................. .................................................. . 255 Figura 3.10. Evaluarea riscurilor pe obiecte auditabile .................................................. ................................ 256 Figura 3.11. Roluri și responsabilități în managementul riscurilor .................................................. ............... 260 Figura 3.12. Monitorizarea riscurilor .................................................. .................................................. .......... 263 Figura 3.13. Modelul de management al riscurilor - ERM .................................................. ........................... 272 Figura 3
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
contribuții ale companiilor americane la finanțarea partidelor politice și, negreșit, la implicarea acestora în politică, motiv pentru care a abordat pentru prima dată în limbajul comun, în anii ’70, conceptul de guvernanță corporativă. Din aceste considerente, Congresul a insistat pe stabilirea unor reguli și reglementări, mult mai clare, pentru întărirea principiilor guvernanței corporative implementate în cadrul organizațiilor. Toate aceste evenimente regretabile au contribuit la apariția unui interes comun față de necesitatea îmbunătățirii controlului intern și auditului intern și a managementului riscului, ca piloni
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
intern și auditului intern și a managementului riscului, ca piloni durabili ai guvernanței, realizabil prin abordarea integrată a principiilor și conceptelor guvernanței corporative din cadrul organizațiilor. În sprijinul acestui interes major, guvernul american, în 2002, a elaborat Legea Sarbanes-Oxley - SOX, pentru stabilirea unor reguli pentru aplicarea principiilor guvernanței corporative din cadrul companiilor, și în 2004, Comisia Guvernanța corporativă 10 Treadway, din SUA, a elaborat Codul Integrat al Managementului Riscurilor - COSO - ERM. În SUA, Congresul a impus, prin cadrul de reglementare, obligativitatea implementării unor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
organizație. Practica confirmă necesitatea intensificării eforturilor de acceptare a guvernanței corporative, deoarece s-a observat că organizațiile care se dedică implementării principiilor acesteia au reușit chiar să ajungă să maximizeze profiturile. O bună guvernanță corporativă asigură îmbunătățirea eficienței economice și stabilirea unui climat de investiții interactiv. Printre cele mai importante beneficii ale implementării unor standarde înalte de administrare a companiilor se numără: utilizarea eficientă a resurselor, scăderea costului capitalului, creșterea încrederii investitorilor datorită diminuării sensibile a atitudinii discreționare a managerilor și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
în literatura de specialitate, nu există o definiție unanim acceptată, de aceea vom prezenta cele mai importante concepte care aduc numeroase clarificări terminologice: guvernanța reprezintă sistemul prin care companiile sunt conduse și controlate 11; o guvernanță eficace va asigura deopotrivă stabilirea existenței obiectivelor și planurilor strategice pe termen lung, dar și existența conducerii și a structurilor de conducere adecvate atingerii acestor obiective, asigurând funcționalitatea structurii în scopul menținerii integrității, reputației și răspunderii organizației în fața opiniei publice 12; guvernanța este o combinație
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
În 1995, Marea Britanie s-a confruntat cu probleme legate de plata unor comisioane substanțiale pentru înalți demnitari de către grupurile de interese. Confederația Industriei din Marea Britanie emite Raportul Richard Greenbury, care s-a constituit într-un cod de bună practică pentru stabilirea și dezvăluirea salariilor directorilor. Astfel, Codul Greenbury stabilea necesitatea unui comitet Capitolul 1. Guvernanța 37 de remunerație alcătuit din directorii nonexecutivi pentru stabilirea remunerației directorilor executivi și care să răspundă în fața acționarilor printr-un raport anual. Comitetul de remunerație ar
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
din Marea Britanie emite Raportul Richard Greenbury, care s-a constituit într-un cod de bună practică pentru stabilirea și dezvăluirea salariilor directorilor. Astfel, Codul Greenbury stabilea necesitatea unui comitet Capitolul 1. Guvernanța 37 de remunerație alcătuit din directorii nonexecutivi pentru stabilirea remunerației directorilor executivi și care să răspundă în fața acționarilor printr-un raport anual. Comitetul de remunerație ar trebui să evite remunerarea performanțelor slabe, nejustificate, și să stabilească un mecanism de sancționare a acestora. Tot în 1995, comitetul fondat de Bursa
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
asupra modului în care s-au aplicat principiile conducerii corporative. Lista de reguli cuprindea, printre altele, următoarele: conformarea cu Codul combinat; alegerea directorilor de către acționari la intervale nu mai mari de trei ani; revizuirea anuală a sistemelor de control intern; stabilirea unui comitet de audit constituit din cel puțin trei directori nonexecutivi. În anii 2001-200227, scandalurile financiare ale companiilor din SUA au condus la votarea Legii Sarbanes-Oxley, numită astfel după numele celor doi senatori care au sponsorizat proiectul de lege. Abordarea
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
cu închisoarea de până la 25 de ani. Schimbările-cheie în guvernanța corporativă din SUA accentuau responsabilitatea individuală și corporativă pentru rezultatele financiare ale organizației, dar și pentru calitatea de membru și responsabilitatea comitetului de audit. SUA au asigurat pionieratul 28 în stabilirea standardelor pentru reglementarea companiilor înregistrate. În prezent, faimoasa Lege Sarbanes Oxley, din 2002, stabilește limitele pentru noile reguli emise de Comisia Instrumentelor Financiare Transferabile și a Valorilor Mobiliare - SEC29. Companiile înregistrate trebuie să se conformeze la nenumărate dispoziții privind independența
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
semnificative în conceptul operațiunilor controalelor interne financiare și a actelor frauduloase. În plus, rigorile Secțiunii 404 declară că o companie trebuie să raporteze asupra controalelor interne și să furnizeze o declarație în patru puncte: declarație referitoare la responsabilitățile managementului în stabilirea și menținerea unui control intern adecvat asupra raportării financiare; o declarație ce identifică modelul utilizat de management în evaluarea eficacității controlului intern al companiei asupra raportării financiare; evaluarea managementului și o declarație referitoare la această temă, ce cuprinde eficacitatea controlului
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
este cazul. În Australia, Bursa de Acțiuni 36 a emis un ghid prin intermediul Consiliului de Guvernanță Corporativă, în 2003, pentru a menține o piață eficace, informată și pentru a păstra încrederea investitorilor. Ghidul se bazează pe următoarele zece principii: P1. Stabilirea unei fundații solide pentru management și pentru supravegherea acestuia. P2. Structura consiliului de administrație pentru crearea valorii. P3. Promovarea competenței de decizie atât responsabilă, cât și etică. P4. Asigurarea integrității în raportarea financiară. P5. Dezvăluirea informațiilor cu promptitudine și într-
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]