2,780 matches
-
cu părul lung ca o fată învârte în mâini o chitară, și-au aprins țigările, n-a curs deloc Izvorul, vorbesc femeile în jurul meu ignorând drumurile pe care Preasfinția Sa Episcopul le trasează spre Dumnezeu, care-i preotul de la mănăstire, starețul? întreabă o voce de bărbat undeva în spatele meu, al doilea din dreapta, lângă protopop, îl văd și eu pe părintele Varava, e acolo, al doilea din dreapta, lângă, preoții au luat loc în foișorul de lemn, adăpostiți la umbră, doar Peasfinția Sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
-și dea acordul, și te rog să mă crezi, e soluția cea mai pașnică, neexistând nici un act prin care el să fi preluat lucrarea, eu aș putea considera că am tot dreptul să iau anumite decizii, drept pe care ca stareț al mănăstirii îl exercit, și aș putea lua singur hotărârea de a-i da jos pictura, dar îi respect munca, Daniel, de aceea vreau să ajungem la o înțelegere, Nu va fi de acord, părinte! Atunci eu mă văd nevoit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
de a forma așa-zisa Comisie de evaluare, așa i-a spus părintele, pornirea neînduplecată a preasfinției Sale, starea mea de jale și mai ales neputința de, am sfătuit-o să se adreseze Comisiei de pictură bisericească înainte ca părintele stareț să întreprindă demersurile oficiale pentru examinarea picturii, dându-i limpede de înțeles că acesta e foarte hotărât să nu accepte fresca lui Theo, Drumul spre sat, rar pelerini spre mănăstire, mai e mult până la mănăstire, nu, Dumnezeu să ne-ajute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
văd acum totul cu alți ochi, Cu adevărat intrând în naos pictura lui Theo nu se aseamănă cu nimic cunoscut, E altceva! Îmi dau seama acum, după ce am mai intrat și în alte biserici, din punctul său de vedere părintele stareț are dreptate și e tulburătoare întreaga frescă strălucind în lumina dulce a soarelui filtrat de vitraliile simple ale ferestrelor, biserica goală de orice podoabă, dar vie, înfiorându-mă, pașii răsunând ritmic pe pardoseala de marmură roșie de, mă fac să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
geniu! Neputând ține piept, cobor privirea, mă strivește și pe mine această întrebare, Nici eu nu știu, părinte, sunt neștiutor! Îmi rotesc ochii prin biserică și mă cuprinde nepotolită bucuria, zâmbesc tainic acelei imagini din sufletul meu pe care părintele stareț n-are cum s-o vadă, Dar este evident, vorbesc eu întărit de imaginile sfinte, este vizibilă fără tăgadă dragostea și dăruirea pentru pictură a lui Theo! și îmbrățișez iarăși cu ochii întreaga biserică și parcă îi aud glasul de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Nu văd mare lucru din cauza schelelor! Hai vino sus! Mi-ai pregătit mortarul? Și iarăși glasul lui răsunător în biserica goală, Las greutățile, leagă găleata de frânghie! Și pe scripetele din înaltul bolții urcă spre Theo, Privește, mă îndeamnă părintele stareț, uită-te în sus! Ce vezi! Găleata cu mortar urcând, îmi vine să-i răspund, dar el nu așteaptă deloc răspunsul meu, În toate bisericile pe, sus în altar, părintele stareț ignoră pur și simplu părțile arhitectonice ale bisericii, acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
înaltul bolții urcă spre Theo, Privește, mă îndeamnă părintele stareț, uită-te în sus! Ce vezi! Găleata cu mortar urcând, îmi vine să-i răspund, dar el nu așteaptă deloc răspunsul meu, În toate bisericile pe, sus în altar, părintele stareț ignoră pur și simplu părțile arhitectonice ale bisericii, acolo, și brațul lui arată spre cupola absidei principale, trebuia să fie Maica Domnului pe tron cu pruncul, Și nu e Maica Domnului pe tron cu pruncul?! Ba da, dar trebuia s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
acum pe Theo vorbind în timp ce-și șterge degetele de vopsele de-o cârpă decolorată, tot ceea ce face pe pământ e cu bătaie lungă în cer, pictura mea mă înalță și mă coboară într-un ascensor fără oprire, Părintele stareț trece acum cu fața spre firida proscomidiei, Theo a pus aici Răstignirea, ocupând aproape tot peretele disponibil, ar fi avut aici loc, comentează părintele, și pentru jertfa lui Avraam așa cum ar fi cerut canoanele, clatină din cap și eu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
încercat eu odată să-l învăț, dar n-a mers, Ce scrie? E de la sora lui Theo, îi explic eu cu răbdare, Ce face Theo, vine să termine biserica? mă întreabă plin de curiozitate și fratele Rafael, spun călugării că starețul nu-i mai dă voie să picteze biserica noastră, că va chema alți pictori, și eu mă întorc spre naivitatea acestui om de treabă, Așa e, frate Rafael, părintele Varava a vorbit cu preasfinția sa episcopul și va da jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
sfinților de pe pereți și între ei vocea lui Iisus Pantocrator, cel o dată făcut, eu sunt viața! dar numai părintele Ioan le-a auzit, Și pe mine mă înspăimântă pictura lui Theo, dar n-o spun cu voce tare, era deja stareț la mănăstire părintele Varava când l-am dus în biserică pe părintele Ioan să audă glasurile îngerilor și cel al clopotului nou, Nu voi putea sluji niciodată într-o biserică ce mă înspăimântă, Daniel, eu am nevoie de Dumnezeu ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ce-și pune dintr-o sticlă de litru, despre ce s-a întâmplat la episcopie aș vrea să-mi povestească, îl întreb, Da! reînnoadă el cu un da discuția noastră de dinaintea constatării schimbării mele, M-am întâlnit acolo și cu starețul Varava, venise și el cu treburi, am stat de vorbă așteptând să intrăm la episcop, din bucătăria cu ușa deschisă se aud glasul Dianei și al preotesei flecărind, de afară zvonuri de seară de vară, greierii, câinii peste grădini, sufletul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
cu ușa deschisă se aud glasul Dianei și al preotesei flecărind, de afară zvonuri de seară de vară, greierii, câinii peste grădini, sufletul meu sfâșiat între inima iubirii și inima credinței, despre asta aș vrea să-mi vorbească părintele Dumitru, Starețul mi-a spus că nu are nimic personal cu Theo, abia dacă îl cunoaște dar, părinte Dumitru, mă întreabă el, dumneata ai văzut acea pictură? I-am mărturisit adevărul că nu, Te știu un om întreg, mi-a mai spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
abia dacă îl cunoaște dar, părinte Dumitru, mă întreabă el, dumneata ai văzut acea pictură? I-am mărturisit adevărul că nu, Te știu un om întreg, mi-a mai spus el, căruia îi plac lucrurile clare, limpezi, aici are dreptate starețul, durere neînțeleasă se lasă pe sufletul prea tânăr al lui Daniel n-am mai simțit această durere de la moartea părintelui, Ce importanță are cum sunt pictați pereții?! o biserică e-o biserică peste tot, pictura trebuie să reprezinte sfinți, eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Ce importanță are cum sunt pictați pereții?! o biserică e-o biserică peste tot, pictura trebuie să reprezinte sfinți, eu așa cred, Daniel, se-ntoarce spre mine părintele Dumitru cu toată credința lui în pictura ce trebuie să reprezinte, Dar starețul Varava mi-a retezat-o scurt, nu-i chiar așa, eu nu pot sluji într-o biserică ce n-a fost pictată fără ajutorul lui Dumnezeu! Și aici n-am mai înțeles, Daniel, ce voia să spună, tu știi?! Daniel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
că există în lume și alte forțe pe lângă Dumnezeu, forțe care se manifestă distructiv, ducând omul la pierzanie, vrând să pună stăpânire pe sufletul lui, Pentru Daniel, cel pierdut de sărutul dublu, erau cuvintele transmise prin gura părintelui Dumitru de starețul Varava, sfredelesc în sufletul meu cale neîntoarsă aceste cuvinte, Crede-mă, Daniel, când îl auzeam pe omul ăsta vorbind nu știam ce să fac, să-l iau în râs sau să-i spun ca de la obraz de preot, doar n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
spun părintelui de fata lui care m-a lăsat, ea mi-a condus mâinile, așa cum am citit în caietul lui Theo, pe coapsele descoperite de fusta largă, tricoul I inimă roșie mare you, Știi ce mare păcat, îmi vorbește mie starețul de păcate, cine-i fără de păcat, Daniel, să judece, să ridice piatra cel, mare păcat comite un om când nu renunță la sine, socotindu-se egal cu Dumnezeu prin darul creației, așa de drept a vorbit părintele Varava, e păcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
egal cu Dumnezeu prin darul creației, așa de drept a vorbit părintele Varava, e păcat mare trufia dar, ce-o fi având cu pictura lui Theo?! E atât de diferită? și eu, Da! N-am știut ce să-i răspund starețului, pentru mine, Daniel, lucrurile sunt clare ca lumina zilei, eu nu sunt filosof ca starețul, sunt un preot simplu, îmi țin slujbele, îi ajut cât pot pe oameni și-mi recunosc greșelile cu voie și fără voie, N-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
mare trufia dar, ce-o fi având cu pictura lui Theo?! E atât de diferită? și eu, Da! N-am știut ce să-i răspund starețului, pentru mine, Daniel, lucrurile sunt clare ca lumina zilei, eu nu sunt filosof ca starețul, sunt un preot simplu, îmi țin slujbele, îi ajut cât pot pe oameni și-mi recunosc greșelile cu voie și fără voie, N-ar fi trebuit s-o las pe Diana să-mi ia mâna, în afara cărților de slujbă eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
inima să vorbească, Am intrat și eu la episcop, după ce mi-am lămurit treburile mele, l-am întrebat direct, ce crede de comisia asta de evaluare și mi-a răspuns deja convins de discuțiile pe care le avusese înainte cu starețul, comisia va avea loc, preasfinției sale i se păreau nepotrivite, a folosit acest cuvânt, nepotrivite, nepotrivite i se păreau picturile lui Theo într-o biserică ortodoxă, dar comisia va hotărî! Pentru Daniel cine să hotărască? nu e nici o comisie care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
s-ar putea face pentru Theo, ar trebui să vorbești cu familia lui să-i abordeze pe cei din comisie, așa se rezolvă astăzi totul, nu te duci nicăieri cu mâna goală, Theo nu va accepta asta! Nu știu pe stareț cum să-l mituim, el e cel mai înverșunat, Diana cu preoteasa încep să pună masa, Diana aduce farfuriile și eu nu mă pot uita la ea, fiindcă aș vedea ceea ce mâinile mele au văzut deja, și buzele dublului sărut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ceva mai frumos după picturile lui Theo și nu și-a simțit inima, ce va crede părintele Dumitru că am fugit atât de, trebuie să mă întorc și să-i spun că am venit până la mănăstire ca să vorbesc ceva cu starețul m-am pornit de dimineață ca să nu fie prea cald, cât de liniștit am stat până acum și-am citit din caietul lui Theo, uitând, și poate aș mai fi stat, dacă n-ar fi fost scena din Betania, nici măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Daniel, citind cuvintele fratelui meu, Theo, mi-amintesc de masa aceea cu fratele meu mai mare, ne aminteam de întâmplări petrecute împreună, am vorbit mult despre pictură, el intenționa să sfârșim în vara aceea, ne va presa probabil și noul stareț, recapitulăm cam câți metri de perete ar mai fi de pictat, Theo încrezător, În vara asta o terminăm, mă anunță cu seriozitate că-și va menaja și ochii, de altfel doctorul a observat o ușoară ameliorare, M-am despărțit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
eu cu ochii plecați pe paharul gol din fața mea, Vom merge împreună! Da! Trebuie să fac rost și de vopsele, nu prea am cu ce să cumpăr, părintele Ioan mi-a trimis întotdeauna bani când aveam nevoie, Cum e noul stareț? el mă întreabă și eu îi spun ce știu, îmi mai scrie fratele Rafael, Se construiește mult la mănăstire, el mirat, Adică?! S-a ridicat o nouă casă de oaspeți, mare, frumoasă, așa-mi scrie fratele Rafael, iar pentru călugări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
uit cu coada ochiului la el, Vrea să facă acolo o cantină, o sală de mese, Casa noastră?! Casa cu prispă?! Da! poate nu anul ăsta, încerc eu să mai atenuez din, poate! Fratele Rafael mi-a mai scris că starețul e hotărât să-ți ceară să termini biserica în vara asta, fiindcă vrea s-o sfințească la toamnă, O vom termina, Daniel! m-a inclus și pe mine în o vom termina, și atunci i-am vorbit prima oară de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
sunt astăzi de singura mea alternativă! N-am terminat nici biserica în vara aceea, 24 iunie, de Sânzâiene, la mănăstire, am reluat de ieri lucrul și nu mai recunosc în jurul meu aproape nimic din ce-am lăsat aici astă-toamnă, părintele stareț ocupat cu muncitorii la construcția noii case de oaspeți, jos la izvor un monument impozant, o cruce de marmură și-n jurul ei plantate flori, împrejmuite de un gard de fier vopsit verde, izvorul nu mai curge decât pe sub pământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]