10,694 matches
-
superb tapițată în nuanțe de roșu și bej. Părea nelocuită. În baldachinul mare nu mai dormise nimeni,de multă vreme. Gleznele ei se cufundau în covorul gros. Așeza sfeșnicul pe măsuța de lângă ușă. A zărit lângă pat un scrin din stejar.L-a deschis ... înăuntru era o rochie albă din voal. - Domnișoara guvernantă nu are doar o limba ascuțită, este și curioasă din fire. Lord M.Joseph stătea cu umărul sprijinit de tocul ușii. Ținea într-o mână paharul cu vin
MY LORD ( 5 ) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2103 din 03 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341199_a_342528]
-
le futur (Extemporal despe viitor), La passion de Ionuț (Pasiunea lui Ionuț), Le temps pour greffer leș arbres (Vremea cînd se altoiesc copacii), Restons amis pour toujours (Să rămînem mereu prieteni), Comme leș chênes sur leș champs du pays (Că stejarii pe cîmpia țării) DES DIZAINES DE CONTES pour l'emission „Bonne nuit, leș enfants!” („Noapte bună, copii!”), DES SCENARIOS pour l'emission „Enfilez des perles” (“Insir'te, Mărgărite”) et DES DISQUES chez Electrecord. En 2002: Carina, la princesse de toutes
IOAN LILĂ de IOAN LILĂ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/341257_a_342586]
-
avea grijă de cele trei principate ca de propria-i inimă, Domnul să-l ajute! Pe dată în curte sunt înjunghiați și puși la proțap cei mai frumoși berbecuți, iar din pivniță sunt scoase la lumina zilei butoaiele grele din stejar cu vinul roșu ca sângele care curge în pocale și ulcele de argint. Întreaga suflare din castel și din zonele învecinate, fără deosebire de rang, este invitată la ospăț. În a treia zi, aproape de asfințitul soarelui, principele Pătru Valdescu dă
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
LEGENDA MĂRȚIȘORULUI Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 1157 din 02 martie 2014 Toate Articolele Autorului Obosit de petrecerea dată în cinstea lui pe 24 februarie, Dragobete se odihnea pe un pat de cetină, aflat sub poala unui bătrân stejar. Dragobete, zis și Năvalnic, este zeul iubirii la români, o știe tot omul. Până și copiii o știu. Încă nu adormise, când a simțit că cineva îl bate pe umăr. Privind în spate, a zărit o creangă agățată de straiul
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341295_a_342624]
-
vin dinspre Arad-Alba Iulia. cele 150 de biserici și mănăstiri din Transilvania, distruse de trimisul Imperiului Habsburgic, generalul Bukow, în anii 1760. Totuși, pe parcursul vremii, biserica a fost refăcută și restaurată, a fost confecționat iconostasul și stranele din lemn de stejar. Urcând pe valea Geoagiului din orașul Teiuș, prima localitate cu un trecut îndepărtat pe care o străbați este comuna Stremț, în centrul căreia se află vechea cetate a Diodului sau Stremțului, construită, probabil, la începutul secolului 14. În dreapta, la mai
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
au avut aceeași soartă cacele 150 de biserici și mănăstiri din Transilvania, distruse de trimisul Imperiului Habsburgic, generalul Bukow, în anii 1760. Totuși, pe parcursul vremii, biserica a fost refăcută și restaurată, a fost confecționat iconostasul și stranele din lemn de stejar. Printre stâncile muntelui și albia văii, pe același drum, pe unde au trecut Horea și Iancu, eroii mari ai neamului nostru, semănând jertfa vieții pentru idealul sfânt al românilor, drumul își face loc spre mănăstirea Rîmeț. “Tocmai în vale te
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
Rîmeț, Mântuitorul pe scaunul de judecată”, iar, în genunchi, la picioarele Sale, stă Sf. Ghelasie, de-a dreapta și de-a stânga Mântuitorului fiind Sf. Apostoli Petru și Pavel. Iconostasul, strănile și întregul mobilier din biserică sunt sculptate în lemn de stejar, iar icoanele, sunt pe lemn de tei, în tempera, poleite cu foiță de aur. Frumusețea și valoarea bisericii o dau elementele arhitectonice din exterior și din interior, precum și pictura, cu un colorit sobru și luminos. Totul creează în sfântul locaș
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
Ediția nr. 724 din 24 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului ÎNTOARCERE M-am întors dintr-un basm într-o clipă de dor nu eram Făt-Frumos, nici vreun muritor, am lăsat peste voi un parfum de lumini și-au vibrat îndelung stejarii-n tulpini Doar pe zâmbetul tău am uitat un sărut vinovat ca un vis fără de început, în amurg, ce amurg ne topise sublim tresărirea în care nu va fi să mai fim ELEGIE LA STINGEREA SERII De parcă nu mai știm
MEDALION LIRIC de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341512_a_342841]
-
PE PUSTĂ Autor: Suzana Deac Publicat în: Ediția nr. 1128 din 01 februarie 2014 Toate Articolele Autorului La coborâre o aștepta un cavaler, cu pălărie neagră, având boruri mari, cu manșete dantelate la mâini și o invitase la umbra unui stejar secular care domnea peste pusta fără margini. -Ce bine să fii întâmpinată de un cavaler, îmbrăcat cu pantaloni negri, strânși în cizme înalte, cu cămașă albă de in topit, cu guler rotund care decorează haina lungă și albastră ca văzduhul
PE PUSTĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341999_a_343328]
-
albastră ca văzduhul, cu nasturi aurii, culeși bucată cu bucată din coroana soarelui. -Te poftesc, domnișoara Mauve, la un pahar de licoare din miezul zmeurii, bordo ca ultima privire a amurgului de vară. Ia loc pe banca așezată la umbra stejarului și urmărește o reprezentație din repertoriul unui pustnic, descendent dintr-o baronesă exilată în Siberia, apoi eliberată și recompensată cu ferma din această pustă, cu zeci de hectare. După ce terminase micul expozeu, bărbatul fluieră scurt și prietenos, semn la care
PE PUSTĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341999_a_343328]
-
cimentul din care se clădesc cetățile de azi. Comunei Itești, de la o depărtare de numai câțiva kilometri de Bacău, cerul îi revarsă pe frunte balsam de azur și-i stoarce lacrimi de rouă din bumbacul norilor. Mantaua de codri de stejari și fagi îi acoperă spinarea dealului sfârtecat de râpi, care are la subsuori pâlcuri de cătini, de măcieși măcriș și salcâmi. Talazurile albastre ale Bistriței îi răcoresc gleznele de argilă. Satul acesta a fost hărăzit a fi mai puțin surpat
VASILE CIUBOTARU. RENAŞTEREA COMUNEI ITEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341988_a_343317]
-
te iubim și eu și primul tău Dar n-ai ales pe nimeni. De ce să dau, ți-ai zis, Pe cel ce mă iubește pe cel ce m-a ucis? Din victima iubirii ai devenit călău. mai 2004 Volumul " Visul stejarului " https://www.facebook.com/pages/Marius-Robu-Arhive-sentimentale/219171961569455 http://mariusrobu.wordpress.com/ Referință Bibliografică: LECȚIE DE GRAMATICĂ / Marius Robu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1112, Anul IV, 16 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Marius Robu : Toate Drepturile Rezervate
LECŢIE DE GRAMATICĂ de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342077_a_343406]
-
de bine Pe când mă lepădam de mine Dar eu nu mi-am cerut iertare După-ntreita nepăsare Crezându-mă nevinovat De cine m-oi fi lepădat? Uitând al resemnării glas De cine singur am rămas? 31 Martie 2004 Volumul " Visul stejarului " http://mariusrobu.wordpress.com/ https://www.facebook.com/pages/Marius-Robu-Arhive-sentimentale/219171961569455 Referință Bibliografică: NEPĂSAREA DE SINE / Marius Robu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1043, Anul III, 08 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marius Robu : Toate Drepturile Rezervate
NEPĂSAREA DE SINE de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342074_a_343403]
-
Eva unde sunteți De ce de Mine vă ascundeți? Și grabnic ne va alunga... Iar tu iubito vei roși Pe când voi sta la poala ta Și mărul iarăși mi-l vei da Și blestemați pe veci vom fi. 1996 Volumul " Visul stejarului " http://mariusrobu.wordpress.com/ https://www.facebook.com/pages/Marius-Robu-Arhive-sentimentale/219171961569455 Referință Bibliografică: LEGĂMÂNT SUFLETULUI / Marius Robu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1044, Anul III, 09 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marius Robu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
LEGĂMÂNT SUFLETULUI de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1044 din 09 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342059_a_343388]
-
i-ai numărat? Ți-aduci aminte, oare, C-ai auzit o floare Strigând la cel care-a plecat? Ți-aduci aminte, oare, C-ai rupt cândva o floare Și fructul nu i l-ai gustat? 12 mai 2004 Volumul " Visul stejarului " https://www.facebook.com/pages/Marius-Robu-Arhive-sentimentale/219171961569455 http://mariusrobu.wordpress.com/ Referință Bibliografică: AL ȘASELEA SIMȚĂMÂNT / Marius Robu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1112, Anul IV, 16 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Marius Robu : Toate Drepturile Rezervate
AL ŞASELEA SIMŢĂMÂNT de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342101_a_343430]
-
ca sufletul nostru care miroase a vioară spartă și-a harphă și-a citeră acum zeii visează și clocesc a singurătăți pe cuiburi de strungă privesc prin timp cum îngenunche apele în calea lor sorbindu-le cu ciuturi bătrâne din stejari ciopliți la gura sobei de meșteri de hobița care s-au suit la ceruri pe coloana infinită de cinci mii de ani dansul rotund purtând pe genunchi izvoarele vine cu ploi cu nopți cu zile cu lună și soare umăr
REÎMPRIMĂVĂRARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342085_a_343414]
-
NARCISA:(privește în jur cu admirație, în șoaptă către soț) Zic că nu suportă lumina ci doar întunericul! Probabil nu le place lumina soarelui! PRINȚIȘOR: Asta nu-i nimic! Stai să vezi! INT. / SALA DE BAL / NOAPTE Ușile duble de stejar masiv se deschid larg și Contele, Narcisa și Prințișor intră într-o sală imensă cu multe candelabre. Muzica amuțește dintr-o dată și cei prezenți se retrag ușor pe margine, parcă plutind. Cavalerii sunt în costume frac negru, joben, cămăși de
REGATUL LUI DRACULA (VI) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342076_a_343405]
-
creat tabloul „Sybbila”, Marea Preoteasă care l-a slujit pe Zalmoxis, zeul dacilor... „Sybilla” își înscria profețiile pe frunze și flori iar vântul purta pe aripile sale, până în cele mai îndepărtate zări, informațiile inscripționate în parfumul florilor și pe frunzele stejarilor... „Ele adeveresc și vor adeveri peste veacuri, vitalitatea și înțelepciunea Neamului nostru care, asemenea stejarului, după furtună, se va înălța mândru spre soare, pășind curajos pe Calea Luminii...” Legendele spun că, în munții sacri ai României, pe vârful Kogaionon, numit
SYBILLA DACICA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342318_a_343647]
-
înscria profețiile pe frunze și flori iar vântul purta pe aripile sale, până în cele mai îndepărtate zări, informațiile inscripționate în parfumul florilor și pe frunzele stejarilor... „Ele adeveresc și vor adeveri peste veacuri, vitalitatea și înțelepciunea Neamului nostru care, asemenea stejarului, după furtună, se va înălța mândru spre soare, pășind curajos pe Calea Luminii...” Legendele spun că, în munții sacri ai României, pe vârful Kogaionon, numit și Muntele Sfânt al Geților, într-una din peșteri s-a retras Zalmoxis.... Pe creștetul
SYBILLA DACICA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342318_a_343647]
-
trebuie să ne știe nici vântul, nici pământul! Am străbătut timp de trei zile munți și văi, am trecut peste ape, pe unele le-am traversat cu piciorul, pe altele pe podețe șubrede. Ziua umblam prin codrii întunecați, în care stejarii își uneau ramurile cu ulmii, formând adevărate bolți, prin care razele soarelui răzbeau cu greutate, pe cărărui înguste, pe care doar animalele treceau spre vadurile în care se adăpau. Noaptea dormeam în popasuri improvizate, care abia ne apărau de umezeala
FRONTIERA de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342321_a_343650]
-
Montaigle, loc în care arheologii efectuează săpături mai bine de un secol. În 1867, geologul Ed. Dupont a fost însărcinat de guvernul belgian cu studiul stratigrafiei grotelor. Acesta a denumit grotele în funcție de arborii crescuți în preajma: grota de șoc, grota de stejar sau grota de arțar, cu excepția celei locuite de un pustnic, fiind denumită după numele "proprietarului" sau, grota Philippe. Fiecare dintre acestea a dezvăluit urme de locuire preistorice, inclusiv musteriene (aprox. 50.000 de ani) și din mezolitic (între 8.000
RUINELE CASTELULUI MONTAIGLE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342374_a_343703]
-
Rană s-a infectat și ursul nostru suferea că un erou. După câteva zile de chin și durere nu a mai putut să-și asigure hrană de toate zilele. Flamand, slăbit și bolnav, zăcea într-o scorbura la rădăcina unui stejar așteptându-și sfârșitul. Nu mult după aceasta pățanie, cumătra Dalila, veselă și bine dispusă, fredonând un cântecel la modă despre un berbec supărat pe nea Alecu, trecu prin fața vizuinei unde știa că-și are sălașul amicul Pândele. - Pandeliiicăă! Lică-Pandelică! strigă
POVESTE DIN MUNŢII CARPAŢI (ROMÂNĂ, ENGLISH, MAGYAR, DEUTSCH) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342291_a_343620]
-
credință, somnul - același somn cu cel al ucenicilor pe când se aflau în Grădina Ghetsimani - denotă lipsa totală de interes față de înaltă chemare primită. “Plângeam și mergeam iar disperarea/ Creștea în mine și mi-a venit să adorm/ La rădăcina unui stejar,/ Când am auzit deodată un glas:/ “De ce dormi, nu ai voie să dormi,/ Aici nimeni nu doarme,/ Până în vârful muntelui nu ai voie să dormi!” “Starea această/ E asemănătoare învierii!” Ca să te vezi “în vârful munteului”, nu trebuie să fii
POEZIE DESPRE VESNICIE, DRAGOSTE SI SMERENIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342595_a_343924]
-
Se formează astfel o legătură între Scriptură, Tradiție și Biserică care se prezintă ca trei realități distincte dar nedespărțite, între ele stabilindu-se un raport de perihoreză[23]. Raportul dintre Sf. Scriptură și Sf. Tradiție este cel dintre ghindă și stejar[24], dar un „stejar” crescut în Biserică și o „ghindă” culeasă în Biserică. Fără Biserică, Scriptura și Tradiția ar fi moarte. În ce privește relația dintre Scriptură și Biserică, găsim la romano-catolici concepția greșită prin care ei au ridicat clerul, în persoana
DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
-
legătură între Scriptură, Tradiție și Biserică care se prezintă ca trei realități distincte dar nedespărțite, între ele stabilindu-se un raport de perihoreză[23]. Raportul dintre Sf. Scriptură și Sf. Tradiție este cel dintre ghindă și stejar[24], dar un „stejar” crescut în Biserică și o „ghindă” culeasă în Biserică. Fără Biserică, Scriptura și Tradiția ar fi moarte. În ce privește relația dintre Scriptură și Biserică, găsim la romano-catolici concepția greșită prin care ei au ridicat clerul, în persoana papei și Biserica deasupra
DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]