2,893 matches
-
subspecia Equus hemionus este menționată în apendicele I) Măgarul sălbatic asiatic Equus kiang (ÎI) = 343 Kiang Equus onager (ÎI) (Cu exceptia subspeciilor incluse în anexa A) = 343 Onager Equus onager khur (I) = 343 Hemion Equus przewalskii (I) = 344 Calul sălbatic de stepa Equus zebra hartmannae (ÎI) Zebra lui Hartmann Equus zebra zebra (I) Zebra de munte Tapiridae Tapiri Tapiridae spp. (I) (Cu exceptia speciilor incluse în B) Tapiri Tapirus terrestris (ÎI) Tapir brazilian Rhinocerotidae Rinoceri Rhinocerotidae spp. (I) (Cu exceptia speciilor incluse în B
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
Kara Tău Ovis canadensis (ÎI) (Numai populația din Mexic; nici o altă populație nu este inclusă în anexele la prezentul regulament) Bighorn Ovis orientalis ophion (I) = 359 Muflon de Cipru Ovis vignei (ÎI) (Cu exceptia subspeciilor incluse în anexa A) Oaia de stepa Ovis vignei vignei (I) = 360 Oaia de stepa Pantholops hodgsonii (I) Chiru, anilopa de Tibet Pseudoryx nghetinhensis (I) Rupicapra pyrenaica ornata (I) = 361 Capră negagră de Abruzzi Saiga tatarica (ÎI) Antilopa Saiga Tetracerus quadricornis (III NP) Antilopa cu patru coarne
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
Mexic; nici o altă populație nu este inclusă în anexele la prezentul regulament) Bighorn Ovis orientalis ophion (I) = 359 Muflon de Cipru Ovis vignei (ÎI) (Cu exceptia subspeciilor incluse în anexa A) Oaia de stepa Ovis vignei vignei (I) = 360 Oaia de stepa Pantholops hodgsonii (I) Chiru, anilopa de Tibet Pseudoryx nghetinhensis (I) Rupicapra pyrenaica ornata (I) = 361 Capră negagră de Abruzzi Saiga tatarica (ÎI) Antilopa Saiga Tetracerus quadricornis (III NP) Antilopa cu patru coarne Tragelaphus eurycerus (III GH) = 362 Țapul de tufiș
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
4.1. Priorități și planificare în timp BIBLIOGRAFIE Anexa nr. 1 la Planul de management - Harta generală a sitului Fânețele seculare Ponoare Anexa nr. 2 la Planul de management - Harta cu distribuția habitatelor de pajiști cu Molinia, tufărișuri ponto-sarmatice și stepe ponto-sarmatice din situl Fânețele seculare Ponoare Anexa nr. 3 la Planul de management - Harta cu distribuția speciei dedițel - Pulsatilla patens din situl Fânețele seculare Ponoare Anexa nr. 4 la Planul de management - Harta cu distribuția speciei dedițel - Pulsatilla grandis din
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
Coturnix coturnix, gușter - Lacerta viridis, brotăcel - Hyla arborea, izvoraș - Bombina variegata, izvoraș cu burtă galbenă - Bombina bombina. 2.3.3. Habitate și ecosisteme În situl Natura 2000 Fânețele seculare Ponoare se găsesc următoarele tipuri de habitate de interes comunitar: 62C0* Stepe ponto-sarmatice pe o suprafața de aproximativ 98,8%, 40C0* Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice, pe o suprafața de aproximativ 1%, și 6410 Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase Molinion caeruleae, pe o suprafața de aproximativ 0,2%. 2
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
conflict cu măsurile de management Natura 2000 pentru habitatele praticole a) realizarea de studii b) dezvoltare proiecte 2.4.4. Desemnarea sitului pentru conservare Încadrat în categoria IV IUCN, situl este desemnat arie de management pentru habitatele ponto-sarmatice de tufărișuri, stepe, pentru habitatele de pajiști cu iarbă albastră - Molinia caerulea și pentru speciile floristice și faunistice, menționate în Formularul Standard Natura 2000. 2.4.5. Facilități pentru activități educative Existența sitului Natura 2000 reprezintă un beneficiu pentru educația tinerei generații din
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
vegetația ierboasă, fără informarea în prealabil, a serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență conform art. 96 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare. Restrângerea arealului formațiunilor ponto-sarmatice, tufărișurilor și stepelor, a pajiștilor cu iarbă albastră - Molinia caerulea, precum și a celorlalte specii floristice și faunistice, datorate schimbării folosinței terenurilor dar și schimbărilor climatice, a vulnerabilizat aceste habitate, a restrâns compoziția lor floristică și a generat dispariția unor specii, punând ��n pericol
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
chiar în zona în care nu se desfășoară activități agricole, ceea ce în timp poate prezenta un potențial pericol pentru biodiversitate. O atenție sporită trebuie acordată gestionării deșeurilor menajere, cu impact negativ asupra habitatelor și speciilor de interes național și comunitar. Stepele ponto-sarmatice 62C0* reprezintă un habitat valoros, cu o suprafață în restrângere la nivel european dar bine reprezentat în Fânețele seculare Ponoare, pe mai mult de 90% din suprafață, respectiv peste 30 ha. Pe baza analizei structurii, funcțiilor și a stării
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
valoros, cu o suprafață în restrângere la nivel european dar bine reprezentat în Fânețele seculare Ponoare, pe mai mult de 90% din suprafață, respectiv peste 30 ha. Pe baza analizei structurii, funcțiilor și a stării de conservare, se consideră că stepele ponto-sarmatice din Fânețele seculare Ponoare au o calitate bună, fiind într-o stare favorabilă de conservare. Pe alocuri, se constată o tendință de scădere a suprafețelor, datorată unor cauze naturale. Cea mai serioasă amenințare o constituie alunecările de teren, care
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
scădere a suprafețelor, datorată unor cauze naturale. Cea mai serioasă amenințare o constituie alunecările de teren, care generează rupturi de pantă și microdepresiuni cu ochiuri de apă stagnantă, unde se instalează habitate higrofile. Alte amenințări sunt: desțelenirea unor suprafețe de stepă din sit și cultivarea lor, existența în imediata vecinătate a terenurilor cultivate a speciilor ruderale, unele chiar invazive, pășunatul, managementul defectuos al deșeurilor și existența unor drumuri agricole circulate în incinta sitului. Harta cu distribuția habitatelor de pajiști cu Molinia
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
lor, existența în imediata vecinătate a terenurilor cultivate a speciilor ruderale, unele chiar invazive, pășunatul, managementul defectuos al deșeurilor și existența unor drumuri agricole circulate în incinta sitului. Harta cu distribuția habitatelor de pajiști cu Molinia caerulea, tufărișuri ponto-sarmatice și stepe ponto-sarmatice este prezentată în Anexa nr. 2 la Planul de management. Tufărișurile ponto-sarmatice, 40C0*, ocupă suprafețe restrânse pe teritoriul Fânețelor seculare Ponoare. Structura și funcțiile habitatului sunt alterate întrucât lipsesc specii precum Caragana frutex. Tufărișurile actuale aparțin unui tip de
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
natura 2000.ro/; - *** Documente în manuscris furnizate de către APM Suceava. Anexa 1 la Planul de management Harta generală a sitului Fânețele seculare Ponoare Anexa 2 la Planul de management Harta cu distribuția habitatelor de pajiști cu Molinia, tufărișuri ponto-sarmatice și stepe ponto-sarmatice din situl Fânețele seculare Ponoare Anexa 3 la Planul de management Harta cu distribuția speciei dedițel - Pulsatilla patens din situl Fânețele seculare Ponoare Anexa 4 la Planul de management Harta cu distribuția speciei dedițel - Pulsatilla grandis din situl Fânețele
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
în acestea sunt avertizați că pot întâlni urși, lupi sau vulpi. Muntele Tâmpa este declarat rezervație naturală (203,4 ha) care protejează câteva specii de plante rare și endemice. Spre exemplu, pe versantul sudic există mici suprafețe cu vegetație de stepă. Brașov este singurul oraș din lume care include în teritoriul său administrativ o rezervație naturală, muntele Tâmpa, și un vârf muntos, vârful Postăvaru. În Brașov, vara durează aproximativ 50 de zile, iar iarna durează circa 90 de zile. Clima municipiului
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
câmpia cu același nume din sud-estul Olteniei, la intersecția paralelei 44"7' latitudine nordică cu meridianul de 24"21' longitudine estică. În subteran este străbătut de râul Gologan. Este împrejmuit de pădurea de la Deveselu și Resca. Fauna este cea caracteristică stepei și silvostepei. Prima atestare documentară a Caracalului, într-un hrisov, datează din 17 noiembrie (XI) 1538. Situat în câmpia Romanațiului, Caracalul este plin de vestigii care dovedesc locuirea acestui ținut încă din preistorie. Stau dovadă descoperirile arheologice din vremurile paleoliticului
Caracal () [Corola-website/Science/296952_a_298281]
-
1967. Mormântul are dimensiuni apreciabile (diametrul maxim cca 50 m, înălțimea cca 2 m), acoperă o groapă mortuară (în care s-a găsit scheletul unui bărbat înalt si robust) și a fost atribuit unor triburi de păstori nomazi, originari din stepele nord-pontice, fiind un unicat în Transilvania. Din perioada dacică s-au descoperit la Poiana (cartier turdean, la vest de Câmpia-Turzii) podoabe de argint, brățări spiralice cu extremități ornamentate în formă de cap de șarpe și coliere de sârmă răsucită, iar
Câmpia Turzii () [Corola-website/Science/296962_a_298291]
-
ultimii ani, condițiile atmosferice au determinat producerea unor ninsori abundente și așternerea unui strat deosebit de gros care a depășit 1,5 metri (1954). Fitogeografic, teritoriul Călărașiului și al împrejurimilor sale este situal la contactul a două subzone de vegetație naturală: stepă și baltă. În această situație, vegetația spontană este variată și bogată în exemplare. Subzona de stepă este reprezentată prin pajiști stepice primare și derivate, care ocupă arii destul de răstrânse, îndeosebi de-a lungul căilor ferate și a drumurilor rutiere, precum și
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
care a depășit 1,5 metri (1954). Fitogeografic, teritoriul Călărașiului și al împrejurimilor sale este situal la contactul a două subzone de vegetație naturală: stepă și baltă. În această situație, vegetația spontană este variată și bogată în exemplare. Subzona de stepă este reprezentată prin pajiști stepice primare și derivate, care ocupă arii destul de răstrânse, îndeosebi de-a lungul căilor ferate și a drumurilor rutiere, precum și pe izlazurile comunale. Dar și pe aceste suprafețe s-au rărit foarte mult speciile care erau
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
de aproximativ 8 ha. În aceste condiții suprafața spațiului verde pe locuitor este de 4,58 m²/locuitor, o medie inferioară mediei naționale de 18 m²/locuitor. Fauna Călărașiului și împrejurimilor sale este variată, clasificându-se în 3 categorii: Deși stepele propriu-zise ale zonei au dispărut, fauna caracteristică acesteia s-a refugiat către zonele împădurite constituind astăzi un tot unitar. Speciile reprezentative sînt: 1) rozătoarele, dintre care amintim: popândăul (Citellus citelius), cățelul pământului (Spalax leucodon), iepurele de câmp (Lepus europaeus); 2
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
Speciile reprezentative sînt: 1) rozătoarele, dintre care amintim: popândăul (Citellus citelius), cățelul pământului (Spalax leucodon), iepurele de câmp (Lepus europaeus); 2) carnivorele sunt reprezentate de: vulpea comună (Vulpes vulpes), viezurele (Moles moles) și, foarte rar, lupul (Canis lupus), dihorul de stepă și dihorul comun; 3) păsările indigene și migratoare. Caracteristică Bărăganului este dropia (Otis tarda), foarte rară și declarată monument al naturii, prepelița (Coturnix coturnix), potârnichea (Perdix perdix), care au un areal mai mare de răspândire și un efectiv mai mare
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
dropia (Otis tarda), foarte rară și declarată monument al naturii, prepelița (Coturnix coturnix), potârnichea (Perdix perdix), care au un areal mai mare de răspândire și un efectiv mai mare, graurii comuni și purpurii (oaspeți de vară). Dintre păsările cântătoare, în stepă trăiesc fluierarii (Tringa totanus), prigoriile (Merops apiaster), dumbrăvencile albastre (Caracias garrulus) și cunoscuta ciocârlie de Bărăgan (Melano sarypha calandra) 4) reptilele, reprezentate de șopârlele de stepă din familia Lacerta și de șerpii aparținînd genului Caluber. În ultimii ani a început
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
efectiv mai mare, graurii comuni și purpurii (oaspeți de vară). Dintre păsările cântătoare, în stepă trăiesc fluierarii (Tringa totanus), prigoriile (Merops apiaster), dumbrăvencile albastre (Caracias garrulus) și cunoscuta ciocârlie de Bărăgan (Melano sarypha calandra) 4) reptilele, reprezentate de șopârlele de stepă din familia Lacerta și de șerpii aparținînd genului Caluber. În ultimii ani a început acțiunea de colonizare a fazanului în pădurile din apropierea municipiului, multe exemplare din specia Fasianus colchycus fiind căutate pentru penajul lor cu un colorit aparte. Studiile de
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
interne și internaționale. 1) rozătoarele, dintre care amintim: popândăul (Citellus citelius), cățelul pământului (Spalax leucodon), iepurele de câmp (Lepus europaeus); 2) carnivorele sunt reprezentate de: vulpea comună (Vulpes vulpes), viezurele (Moles moles) și, foarte rar, lupul (Canis lupus), dihorul de stepă și dihorul comun; 3) păsările indigene și migratoare. Caracteristică Bărăganului este dropia (Otis tarda), foarte rară și declarată monument al naturii, prepelița (Coturnix coturnix), potârnichea (Perdix perdix), care au un areal mai mare de răspândire și un efectiv mai mare
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
dropia (Otis tarda), foarte rară și declarată monument al naturii, prepelița (Coturnix coturnix), potârnichea (Perdix perdix), care au un areal mai mare de răspândire și un efectiv mai mare, graurii comuni și purpurii (oaspeți de vară). Dintre păsările cântătoare, în stepă trăiesc fluierarii (Tringa totanus), prigoriile (Merops apiaster), dumbrăvencile albastre (Caracias garrulus) și cunoscuta ciocârlie de Bărăgan (Melano sarypha calandra) 4) reptilele, reprezentate de șopârlele de stepă din familia Lacerta și de șerpii aparținînd genului Caluber. În ultimii ani a început
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
efectiv mai mare, graurii comuni și purpurii (oaspeți de vară). Dintre păsările cântătoare, în stepă trăiesc fluierarii (Tringa totanus), prigoriile (Merops apiaster), dumbrăvencile albastre (Caracias garrulus) și cunoscuta ciocârlie de Bărăgan (Melano sarypha calandra) 4) reptilele, reprezentate de șopârlele de stepă din familia Lacerta și de șerpii aparținînd genului Caluber. În ultimii ani a început acțiunea de colonizare a fazanului în pădurile din apropierea municipiului, multe exemplare din specia Fasianus colchycus fiind căutate pentru penajul lor cu un colorit aparte. Situat în
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
radiația solară și circulația generală a maselor de aer anticiclonale atlantice- și direcția văii Șiretului (N-S), care canalizează curenții de aer. Vegetația este caracteristică zonelor de podiș. În locurile în care pădurea a fost distrusă, vegetația are caracter de stepa. Pădurea ocupă suprafețe reduse, în Estul și Vestul municipiului Pașcani, pe dealurile din apropiere, la Moțca, Miroslovesti, Valea-Seacă. Domină fagul, carpenul, gorunul, teiul, mesteacănul și cu o frecvență mai redusă, paltinul, arțarul, ulmul, stejarul, teiul argintiu, scorușul și cireșul sălbatic
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]