3,752 matches
-
elevii aparținând grupului sportiv au o stimă de sine totală semnificativ mai mare decat elevii celorlalte două grupuri, iar la nivelul subdiviziunilor stimei de sine diferențe semnificative În favoarea elevilor din grupului sportiv se Înregistreaza la nivelul stimei de sine fizice, stimei de sine sociale și ,interesant, stimei de sine școlare. Rezultatele obținute la nivelul stimei de sine fizice sunt, oarecum, firești; surprind Însă scorurile cu privire la stima de sine socială și stima de sine școlară, elevii grupului sportiv având și aici rezultate
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
stimă de sine totală semnificativ mai mare decat elevii celorlalte două grupuri, iar la nivelul subdiviziunilor stimei de sine diferențe semnificative În favoarea elevilor din grupului sportiv se Înregistreaza la nivelul stimei de sine fizice, stimei de sine sociale și ,interesant, stimei de sine școlare. Rezultatele obținute la nivelul stimei de sine fizice sunt, oarecum, firești; surprind Însă scorurile cu privire la stima de sine socială și stima de sine școlară, elevii grupului sportiv având și aici rezultate mai bune decât elevii celorlalte două
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
elevii celorlalte două grupuri, iar la nivelul subdiviziunilor stimei de sine diferențe semnificative În favoarea elevilor din grupului sportiv se Înregistreaza la nivelul stimei de sine fizice, stimei de sine sociale și ,interesant, stimei de sine școlare. Rezultatele obținute la nivelul stimei de sine fizice sunt, oarecum, firești; surprind Însă scorurile cu privire la stima de sine socială și stima de sine școlară, elevii grupului sportiv având și aici rezultate mai bune decât elevii celorlalte două grupuri. Posibile explicații ar putea fi legate de
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
diferențe semnificative În favoarea elevilor din grupului sportiv se Înregistreaza la nivelul stimei de sine fizice, stimei de sine sociale și ,interesant, stimei de sine școlare. Rezultatele obținute la nivelul stimei de sine fizice sunt, oarecum, firești; surprind Însă scorurile cu privire la stima de sine socială și stima de sine școlară, elevii grupului sportiv având și aici rezultate mai bune decât elevii celorlalte două grupuri. Posibile explicații ar putea fi legate de o raportare mai puțin exigentă la performanțele școlare obținute,de către elevii
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de o raportare mai puțin exigentă la performanțele școlare obținute,de către elevii din grupul sportiv, ceea ce duce la un grad de mulțumire mai mare prin comparație cu aceleași rezultate obținute de elevii din celelalte două grupuri. Scorurile mari obținute la stima de sine socială, de către elevii grupului sportiv, pot fi o consecință a modalității concrete, directe de integrare prin intermediul sportului a acestor elevi. Studiul aduce o contribuție modestă la problematica integrării elevilor cu deficiențe de auz și oferă posibilitatea unor studii
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
statutul economic al familiei și mediul de proveniență al elevilor, etc. Putem aprecia că practicarea activitatilor fizice și sportive promovează „personalitatea”, oferă posibilitatea stabilirii unor noi relații, noi forme de comunicare elevilor cu deficiențe de auz; poate contribui la creșterea stimei de sine, oferind astfel posibilitatea integrării Într-un grup indiferent de profesie, nivel de pregătire, cultură, stare de sănătate. Terapia prin artă - modalități de comunicare În relația cu copilul deficient de auz psih. Carmen-Venera Pătruțescu CSEI “C-tin Pufan” Timișoara
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
afectat de vorbele sau acțiunile venite din afară. Totul depinde, așa după cum am afirmat și o vom mai face, de sspectele sau diferențele specifice ale fiecărui individ: - rezistență fizică (adică starea de sănătate); - capacitate de autocontrol (deci un mental sănătos); - stima față de propria persoană; - sistemul de trebuințe și obiective stabilit; - vârstă și sex. Drept urmare, medicina și igiena muncii caută să asigure mai ales latura preventivă, dar și profilaxia în cazul instalării unor boli profesionale sau producerii unor accidente la locul de
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
cu lipsa de pregătire și chiar analfabetismul tinerilor, mai ales în rândul celor de la sate. Cu toate succesele și insuccesele acestei perioade, realitatea a scos în evidență valoarea de necontestat a personalului Centrului Militar Județean Iași, pentru care am o stimă deosebită, mai ales pentru modul cum au acționat în sensul asigurării prestigiului instituției militare în raportul cu societatea civilă postdecembristă. Astăzi, la ceas aniversar, vă urez multă sănătate, putere de muncă, succese depline în îndeplinirea sarcinilor specifice pentru creșterea prestigiului
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
mediul înconjurător, lipsa de percepere a lanțului logic al întâmplărilor, problemele legate de capacitatea de organizare a informațiilor, stimulilor, problemele de comunicare, lipsa capacitații de prelucrare corecta a stimulilor multipli duc la neclaritate, stres, nesiguranța, comportamente problematice/ tulburări de comportament, stima de sine negativa, scăzuta. Așadar, în viața copiilor cu autism, este nevoie de: Claritate și Simplificare! ! Soluționarea problemelor persoanelor cu autism vizează următoarele aspecte: * Atitudinea adultului: acceptare, politețe, adaptabilitate, stil orientativ. * Clarificarea următoarelor aspecte din viața persoanelor cu autism: activitățile
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
lui în Dumnezeu, în timpul domniei sale, atât în momentele de măreție, cât și în cel de decădere. De la regele Solomon au învățat că „înțelepciunea este mama tuturor virtuților”. Elevii descoperă în urma lecturilor biblice și alte virtuți care-l caracterizau: dreptatea, curajul, stima, respectul. Decalogul studiat la clasa a IV-a, le indică elevilor datoriile față de Dumnezeu și față de aproapele și îi solicită în același timp să-și autoevalueze comportamentul prin raportare la cele zece porunci. Învățarea și interiorizarea acestor reguli se realizează
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
reprezintă componente ale conștiinței morale pot fi dezvoltate elevilor și prin orele de dirigenție: • Educarea respectului față de sine, tradusă printr o atitudine morală ireproșabilă (gânduri, fapte și cuvinte frumoase și sănătoase), reprezintă singura cale durabilă de a obține și menține stima celor din jur; Respectul față de ceilalți cultivat la elevi îi va determina să înțeleagă că NU înjosindu-l pe celălalt te ridici pe tine, ci căutând să-l ridici, să-l ajuți, să-i arăți bunăvoință și respect. Între oameni
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
oferirea de soluții, fie direct prin sfaturile date, fie indirect prin folosirea întrebărilor în mod agresiv sau cu o notă evaluativă. * recurgerea la ordine este un mesaj care are ca efect apariția reacțiilor pasive sau agresive și conduce la scăderea stimei de sine la persoana căreia îi sunt adresate ordinele. * folosirea amenințărilor este o modalitate prin care se transmite mesajul că dacă soluțiile propuse nu sunt transpuse în practică persoana va suporta consecințe negative. * moralizarea este o altă manieră neadecvată de
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
restul vieții va fi sigur de ceea ce face. Comunicarea permanentă cu copilul, încurajarea comportamentelor pozitive, modelul de comportamente acceptate social oferit de părinți și fermitatea în cerințe raționale , adecvate vârstei și particularităților psihice ale copilului îi dezvoltă acestuia responsabilitatea și stima de sine. Dacă știe ce se așteaptă de la el în diverse situații, copilul va ști și cum să acționeze. Fiind fermi în deciziile pe care le iau și în discuțiile cu copiii lor, părinții vor afla cu mai multă ușurință
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
să ia măsuri. Raporturile intrafamiliale capătă anumite particularități odată cu trecerea copilului la preadolescență și adolescență. Nevoia de afirmare a tânărului își pune amprenta pe atitudinile și comportamentele sale, pe relațiile cu colegii, cu profesorii și părinții, cu adulții în general. Stima de sine îi sprește sensibilitatea la părerea celorlalți, dar și la influența celor pe care îi stimează. Pentru a se afirma, adolescentul recurge, nu odată, la „teribilisme” pe stradă, la școală în locuri publice. Nefiind convins că ceea ce face este
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
Pentru că așa zic eu...nu mai comenta” este regula casei. De regulă, părintele este rece și distant față de copil, impunând ordinea, disciplina și respectul. Copilul este ordonat, respectuos, disciplinat. Obișnuit să fie tot timpul controlat și criticat are însă o stimă de sine redusă, fiind lipsit de încredere în forțele proprii. Nu are inițiative personale deoarece se teme să nu greșească. Pentru el a greși este echivalent cu „a fi un ratat”. Preocuparea lui în tot ceea ce face stă sub semnul
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
poți baza pe nimeni altcineva decât pe tine însuți”. Copilul al cărui părinte se manifestă indiferent, învață că părerea lui nu contează prea mult, se simte lipsit de importanță și uneori absolvit de orice responsabilitate. El își poate dezvolta o stimă de sine redusă (asemeni copilului crescut autoritar), poate deveni timorat ș i urmărit în permanență de un complex de inferioritate (,,Niciodată nu voi fi în stare să fac ceva suficient de bun ca să-i mulțumesc pe ai mei”). Spre deosebire de copilul
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
face copilul, iar cazurile în care îl pedepsește sunt foarte rare. Această atitudine îi permite copilului să-și dezvolte o identitate proprie și să aibă o personalitate distinctă, marcată, originală. Copilul se simte important, special, fapt ce determină creșterea nivelului stimei de sine care reprezintă o condiție esențială în dezvoltarea armonioasă a personalității. Un stil parental indulgent mai sta la baza dezvoltării creativității și a capacității de a lua decizii. Pe de altă parte , copilului crescut într-o manieră indulgentă, îi
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
la baza dezvoltării armonioase a personalității, își va dezvolta deprinderi de comunicare eficientă, va manifesta creativitate, capacita te decizională, autonomie personală. Ca urmare a încurajărilor făcute și a încrederii care i se acordă, copilul va avea un nivel ridicat al stimei de sine, care îi va permite să obțină eficiență și productivitate în acțiunile întreprinse. Respectul pentru om, cultivat de stilul democratic îl va învăța pe copil să îi respecte pe alții, să ia în considerare opinia celorlalți, să accepte observații
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
3.3 Teoria motivației bazată pe conceptul de sine 3.3.1 Structura conceptului de sine În modelul motivației bazat pe conceptul de sine, conceptul individului despre sine este compus din patru percepții interrelaționate ale sinelui: sinele perceput, sinele ideal, stima de sine și setul de identități sociale. Fiecare din aceste elemente joacă un rol crucial în înțelegerea manierii în care conceptul de sine corelează cu impulsionarea, direcționarea și susținerea comportamentului în cadrul organizațional. Fiecare din aceste reprezentări de sine vor fi
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
dimensiuni diferite: nivel și putere (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Nivelul perceperii sinelui se referă la gradul în care fiecare individ percepe că deține un atribut. Această dimensiune relevă cum se percepe fiecare individ, în raport cu sinele ideal și corelează direct cu stima de sine. Se manifestă într un concept de sine ridicat sau scăzut. Când doresc să determine nivelul unui atribut, indivizii utilizează pentru evaluare două tipuri de cadre de referință. Cea ordinală standard, sau cadrul referinței, care este utilizată când indivizii
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
socială oferă un răspuns parțial la întrebarea „Cine sunt eu?”, fiind astfel unul dintre acele aspecte ale conceptelor de sine ale individului care derivă din categoriile sociale de care consideră că aparține (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.1.5 Stima de sine Stima de sine este componenta evaluativă a sinelui. Este o funcție a distanței dintre sinele ideal și cel perceput. Când sinele perceput se potrivește cu cel ideal, stima de sine este realtiv ridicată. Stima de sine scăzută se
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
că aparține (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.1.5 Stima de sine Stima de sine este componenta evaluativă a sinelui. Este o funcție a distanței dintre sinele ideal și cel perceput. Când sinele perceput se potrivește cu cel ideal, stima de sine este realtiv ridicată. Stima de sine scăzută se prezintă atunci când sinele perceput este semnificativ mai scăzut sinele ideal. Din moment ce distanța dintre sinele ideal și perceput variază constant, fiind dependentă de sarcină și de feedback-ul social, stima de
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
3.3.1.5 Stima de sine Stima de sine este componenta evaluativă a sinelui. Este o funcție a distanței dintre sinele ideal și cel perceput. Când sinele perceput se potrivește cu cel ideal, stima de sine este realtiv ridicată. Stima de sine scăzută se prezintă atunci când sinele perceput este semnificativ mai scăzut sinele ideal. Din moment ce distanța dintre sinele ideal și perceput variază constant, fiind dependentă de sarcină și de feedback-ul social, stima de sine este o componentă dinamică a
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
ideal, stima de sine este realtiv ridicată. Stima de sine scăzută se prezintă atunci când sinele perceput este semnificativ mai scăzut sinele ideal. Din moment ce distanța dintre sinele ideal și perceput variază constant, fiind dependentă de sarcină și de feedback-ul social, stima de sine este o componentă dinamică a conceptului de sine și se află într-o continuă schimbare și dezvoltare. Există trei tipuri de stimă de sine (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002).: Stima de sine cronică este descrisă ca o trăsătură de
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
dintre sinele ideal și perceput variază constant, fiind dependentă de sarcină și de feedback-ul social, stima de sine este o componentă dinamică a conceptului de sine și se află într-o continuă schimbare și dezvoltare. Există trei tipuri de stimă de sine (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002).: Stima de sine cronică este descrisă ca o trăsătură de personalitate realtiv persistentă sau ca o stare dispozițională care se manifestă în mod constant în diverse situații. Este rezultatul unor experiențe anterioare și se
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]