5,507 matches
-
al lui Pavlov (1927).” Tipul 2. Învățare stimul - răspuns: „subiectul dobândește” un răspuns precis la un stimul discriminat operant (Skinner, 1938) denumit uneori răspuns instrumental (Kimble, 1961). Tipul 3. Înlănțuire: „Este învățată o înlănțuire de două sau mai multe conexiuni stimul - răspuns. Condițiile pentru această învățare au fost descrise de Skinner (1938) și de alții, în special de Gilber (1962)”. Tipul 4. Asociație verbală: „Asociația verbală este învățarea de înlănțuiri verbale. În mod fundamental, condițiile se aseamănă cu cele ale altor
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
la om face din acesta un tip special, pentru că individul poate alege dintre înlănțuirile interne ale repertoriului său lingvistic deja învățat (Underwood, 1964)”. Tipul 5. Învățare de discriminări: individul învață să dea „n” răspunsuri diverse de identificare la tot atâția stimuli diferiți care pot să se asemene unul cu altul în aspectul lor fizic, într-un grad mai mare sau mai mic. Deși învățarea fiecărei conexiuni stimul-răspuns este un eveniment simplu de tipul 2, conexiunile tind să interfereze cu orice altă
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
Deși învățarea fiecărei conexiuni stimul-răspuns este un eveniment simplu de tipul 2, conexiunile tind să interfereze cu orice altă reținere (Postman,1961). Tipul 6. Însușire de concepte: „subiectul dobândește capacitatea de a da un răspuns comun la o clasă de stimuli care 87 88 pot diferi mult între ei prin aspectul fizic. Acesta este în măsură să dea un răspuns care identifică întreaga clasă de obiecte sau evenimentele (Kindler, 1964). Alte concepte sunt dobândite prin definire și, în consecință, prezintă caracteristicile
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
învățării, formulată de S. Ball, conține șase nivele de învățare: 1. a. - condiționare clasică (reflexe condiționate) b. - învățare prin asociații (prin contiguitate) c. - învățare prin întărire (condiționare instrumentală) d. - învățare prin imitare de modele 2. a. - generalizarea (același răspuns la stimuli diferiți) b. - discriminarea (răspunsuri diferite la stimuli asemănători) 3. Învățarea conceptelor (înțelegerea trăsăturilor unei clase). 4. Învățarea principiilor sau regulilor (relații între concepte). 5. Rezolvarea de probleme (combinarea regulilor cu un scop). 6. Învățarea comportamentelor creatoare. Între tipurile de învățare
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
nivele de învățare: 1. a. - condiționare clasică (reflexe condiționate) b. - învățare prin asociații (prin contiguitate) c. - învățare prin întărire (condiționare instrumentală) d. - învățare prin imitare de modele 2. a. - generalizarea (același răspuns la stimuli diferiți) b. - discriminarea (răspunsuri diferite la stimuli asemănători) 3. Învățarea conceptelor (înțelegerea trăsăturilor unei clase). 4. Învățarea principiilor sau regulilor (relații între concepte). 5. Rezolvarea de probleme (combinarea regulilor cu un scop). 6. Învățarea comportamentelor creatoare. Între tipurile de învățare și tipurile (stadiile) gândirii există o corespondență
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
este de cel mult 0,3%, și că aceasta va depinde de timp, așteptări și de alți factori. Datele statistice agregate recente sugerează că rezultatele ar putea fi mult mai mici.”. Multe studii (incluzând sondaje) despre eficiența reducerii taxelor ca stimul pentru cerere și pentru stabilizarea economiei, au arătat că un consumator rațional nu Își va crește cheltuielile cu mult ca răspuns la o reducere ce se Întâmplă o singură dată și, care nu Îi crește În mod semnificativ venitul de-
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
Shapiro, 2006) arată un efect pozitiv, dar “caracterul temporal al efectului estimat nu s-a aliniat cu previziunile teoretice, astfel Încât efectul maxim a apărut după trei ani” (Elmendorf și Furman, 2008, p15). Creșterea cheltuielilor guvernamentale pentru o nouă infrastructură, ca stimul fiscal În perioada de criză are un impact mic pe termen scurt, deoarece necesită ani de planificare și pregătire și asemenea proiecte nu pot fi realizate mai repede. (Veldhuis, Lammam și Palacios, 2009). Vorbind despre ajutorul fiscal pentru economia americană
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
să Își piardă eficiența În susținerea activității economice, În ciuda reducerii ratei dobânzii pe piața monetară, cererea de credite fiind mică; Când dispersia diferitelor rate ale dobânzilor este redusă, caz În care, pesimismul este cel care duce la deteriorarea economiei, făcând stimulii monetari ineficienți; Când se urmărește ocuparea deplină a forței de muncă la un nivel mai degrabă ridicat, decât scăzut al ratei dobânzii. În prezent, ocuparea deplină a forței de muncă este necesară În condițiile unui nivel scăzut al ratei dobânzii
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
Japonia, Marea Britanie, USA) sau la niveluri scăzute fără precedent În unele cazuri (incluzând zona euro și Suedia). Oricum, impactul acestor reduceri a fost limitat de fărâmițarea pieței de credit, iar cota zero a constrâns abilitatea băncilor centrale de a adăuga stimuli suplimentari. O acțiune coordonată, deși negată În mod oficial, este această reducere a ratelor dobânzilor de politică monetară, Fed, BCE, Banca Angliei și Banca Canadei hotărând să “taie” câte 0,5 pp, cărora li s-au alăturat și băncile centrale
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
măsura scăderii economice și limitelor Întâmpinate de politica monetară, guvernele și-au Îndreptat atenția către politica fiscală ca să sprijine cererea agregată. În afară de faptul că stabilizatorii automați au fost lăsați să acționeze, În majoritatea economiilor avansate au fost introduse pachete de stimuli discreționari, În special În țări ca Germania, Japonia, Coreea, Marea Britanie și USA. Deși impactul acestor stimuli și evoluții se va simți În principal În 2009 și 2010, deficitul fiscal a crescut În majoritatea economiilor avansate cu mai mult de 2
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
fiscală ca să sprijine cererea agregată. În afară de faptul că stabilizatorii automați au fost lăsați să acționeze, În majoritatea economiilor avansate au fost introduse pachete de stimuli discreționari, În special În țări ca Germania, Japonia, Coreea, Marea Britanie și USA. Deși impactul acestor stimuli și evoluții se va simți În principal În 2009 și 2010, deficitul fiscal a crescut În majoritatea economiilor avansate cu mai mult de 2 procente În 2008, după câțiva ani de consolidare fiscală. Nivelul datoriei guvernamentale a crescut, de asemenea
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
veniturilor fiscale acumulate În perioadele de boom (Estonia) au determinat deteriorarea puternică a balanței fiscale a acestor țări pe perioada crizei. Deci, pentru țările menționate, politica fiscală este mai degrabă o forță pro-ciclică, nu stabilizatoare. În opoziție, Slovenia oferă câțiva stimuli fiscali economiei sale În 2009. Aceasta se reflectă În deteriorarea deficitului său structural așteptat. Slovenia urmează trendul general și a adoptat măsuri fiscale prin care să facă față crizei. Pachetul de stabilizare, de aproape 2% din PIB, include reduceri de
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
dobândă pe piață poate compensa, În parte, efectele expansioniste ale pachetelor de stimulare a economiei. De aceea, măsurile de sprijin trebuie acompaniate de o strategie clară și credibilă care să asigure sustenabilitatea fiscală, incluzând chiar un plan de retragere a stimulilor pe măsură ce criza dispare. În ultimii ani, diferențele În creditare au fost extrem de Înguste. Țările cu ponderi ale deficitului și datoriei publice În PIB larg diferite au fost capabile să se Împrumute cam la aceeași rată a dobânzii. Dar, pare destul de
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
de imprecizie al mesajelor comunicării. El este un construct psihologic ce se referă la "starea de spirit" a emițătorului care nu stăpânește suficient faptele, nu are cunoștințe sau înțelegerea necesară unei comunicări eficiente. Imprecizia este o condiție ce ține de stimuli interni și este determinată în principal de măsura în care persoana care comunică stăpânește cunoștințele, de motivarea pe care o are pentru a comunica și de propria evaluare a succesului imperfect. De exemplu, atunci când vorbitorul ezită și apoi spune "așa cum
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
cu care aceștia pot face față unor întâmplări, fapte nu tocmai bune, educarea în spiritul adevărului. Sarcina didactică: Găsirea unor replici cu care să se înlăture neadevărul pe care-1 cuprind frazele celui ce inventează așa zisele “minciuni”. Material didactic: ilustrații stimul, texte, ghicitori care pot constitui puncte de plecare în elaborarea unor idei nu tocmai adevărate. Elemente de joc: surpriza, aplauze, concurs. Desfășurarea jocului: Colectivul de copii este împărțit în două grupe. Sunt invitați în fața clasei doi reprezentanți. Unul dintre ei
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2069]
-
obiect const în a face absența prezenț și prezența absenț. Deci, ca un numitor comun, în toat opera lui Ralea, o idee este dominant și de aplicație general: întreaga viaț sufleteasc a omului graviteaz în jurul amânrii ca reacție la orice stimul ce acționeaz asupra lui. Acordul și asentimentul faț de maniera lui P. Janet de a privi evoluția psihic este exprimat de Ralea care, în lucrarea Introducere în psihologia social la pagina 148 scria: Omul este o ființ activ ce reflect
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
148 scria: Omul este o ființ activ ce reflect dinamic lumea din afar, nu contemplând-o ci acționând asupra ei, cutând s se adapteze la ea dar și s și-o adapteze la nevoile, trebuințele și interesele sale proprii. Între stimul și rspuns se situeaz totdeauna personalitatea cu legile ei proprii de structurare și desfșurare. Din acest punct de vedere care este primordial, înțelegerea și explicarea fenomenelor psihice nu pot fi fcute cu succes decât în perspectiva individului, a legilor psihice
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
o conține opera lui Ralea. Examinând principalele concepții antropologice din istoria filosofiei, Ralea și-o contureaz pe a sa, prezentându-si argumentele, privind consacrarea principiului de forța al concepției sale și anume: amânarea ca forma specific uman de rspuns la stimul. Dup el, specificul omului, const tocmai în amânarea fenomenelor sufletești condiție primordial a oricrei activitți psihice umane. Dar, spre deosebire de Janet, Ralea considera c amânarea intervine la om nu numai în cazul proceselor psihice superioare: personalitatea, conștiința, judecata, voința, sentimentul superior
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
astfel pe celelalte, pornind de la considerente de ordin intelectual, moral sau social. Și concluzioneaz: Orice cucerire psihic superioar se câștiga printr-o oprire a cursului spontaneitții naturale, prin necesitatea creșterii complexitții, datorit introducerii de termeni intermediari între excitație și acțiune (stimul rspuns, prin nevoia de elaborare lent a rspunsului final. Și deci: în noțiunea de întârziere, spune Ralea, st tot specificul diferențial al omului, în comparație cu impulsivitatea nestpânit a psihologiei animale. Dup Ralea, spațiul e domeniul animalelor. În ce privește orientarea animalului în timp
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
diferențial al omului, în comparație cu impulsivitatea nestpânit a psihologiei animale. Dup Ralea, spațiul e domeniul animalelor. În ce privește orientarea animalului în timp, acesta e aproape infirm. El își triește viața simultan, în prezent. De aici și reacția spontan, automat, pe loc, la stimul. Chiar și pentru om, conduita temporal e o achiziție recent. Dar, memoria la el e mult mai dezvoltat decât la celelalte animale și simțul trecutului la fel. Imaginația, în cazul lui, poate specula asupra viitorului. Dar, timpul nu e reversibil
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
omul este singura ființ capabil s aplice temporizri. Actul impulsiv, care ține exclusiv de prezent, adic de adaptarea instantanee, este, pentru om, un simplu reziduu al vieții psihice animalice. Aceasta pentru c omul, prin conduita sa, va temporiza reacția la stimul, trecând prin: ezitare, amânare, în anumite situații prin inhibiție, adic refularea total. Toate modalitțile de mai sus sunt, de fapt, refuzuri de a accepta prezentul, sunt, cum spune Ralea, diversiuni de ordin temporal pentru a nu lua în considerare imperativele
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
plastic, așa cum suntem obișnuiți cu el, cu rzbunarea. Memoria e o acțiune refulat. Exact ca în cazul resentimentului, nu se rzbun decât când e silit s aștepte. Dac percepția e o adaptare la prezenț, memoria e o adaptare la absența stimulului: memoria suspend percepția, triește și se conserv din înbușirea prezentului; în cazul experienței, repetiția fiind inutil, drepturile trecutului verificat rmân mereu valabile. În realizarea memoriei, un rol esențial îl au atenția și voința care fac selecția amintirilor ce trebuie pstrate
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
pentru afirmarea sa ca ființ creatoare: posibilitatea de a-și stpâni, de a-și întârzia, amâna și chiar suspenda reacțiile. În vreme ce animalul rspunde în chip reflex, instinctual la provocrile mediului, omul ezit s reacționeze, pune o distanț între sine și stimulul exterior, introduce, așadar, o așteptare, ia o atitudine de expectativ, pentru a alege rspunsul cel mai adecvat, inhibându-și conștient reacția instinctual. El își creeaz chiar dificultți, obstacole, piedici imprevizibile și artificiale, mergând câteodat împotriva însuși interesului su vital. În
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
Aristotel (zoon politikon pân la L. von Wiese, nu reprezint altceva decât manifestri derivate dintr-o alt esenț. Întemeiat totuși pe unele idei desprinse din Max Scheler, întrite cele ale lui A. Gehlen, gânditorul român accentueaz caracterul de opoziție la stimuli, pe care-l pune în lumin comportamentul uman. Omul este o ființ care spune nu, un Neinsagenkönner, un ascet al vieții, expresie folosit de Scheler. El, omul, are aceast facultate specific de a-și anula trebuințele vitale prin intelect, prin
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
pe a sa în liniile ei generale, Ralea procedeaz sistematic la culegerea, printr-o ampl investigație a disciplinelor umane, a tuturor dovezilor și argumentelor menite s consacre principiul cardinal al teoriei sale: amânarea ca form specific uman de rspuns la stimul. Defileaz astfel prin fața noastr, ca într-o adevrat pledoarie filosofic, domeniile antropologiei fizice (capitolul III, psihologiei (cap. IV, sociologiei (cap. V, eticii (cap. VI, esteticii (cap. VII, religiei (cap. VIII și economiei (cap. IX, toate privite și explicate din aceeași
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]