2,288 matches
-
345; 350; 365-369; 372; 373; 379; 380; 385; 387; 389; 390; 396; 397 Stefanopoulos, Stefanos, 367; 370; 381 Stepinac, Aloysius, arhiepiscopul Croației, 240 Stiria, 58 Stoica, Chivu, 335; 336; 338 Stoilov, Constantin, 43 Stojadinović, Milan, 186; 187; 196; 197; 199 Strîmtorile, vezi Dardanele, 121; 122; 124; 211 Strossmayer, Josip Juraj, episcop de Djakovo, 70; 71 Struma, rîul, 94; 97; 214 Sturdza, Dimitrie, 31 Šubašić, Ivan, 187; 246; 267; 268; 285 Sukarno, Achmed, 351 Supilo, Frano, 136 Šutej, Juraj, 267 SVEA (Albania
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
el excludea în studiile sale „manifestările ei timpurii”, așezând-o pe o structură compusă din următorii factori: rolul turcilor începând cu mijlocul secolului al XIV-lea (când ei au trecut în Europa), poziția statelor balcanice, problema Mării Negre și cea a Strâmtorilor, poziția Rusiei, a Imperiului Habsburgic și a celorlalte mari Puteri europene. După el, “factorul primar și cel mai important al problemei este, deci, prezența scrijelată în carnea vie a Europei a unei substanțe străine. Acea substanță este lipsa de asemănare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
constitui o platformă pentru o concepție cu viitor. Și alți istorici au coborât începuturile chestiunii orientale în Antichitate, dar accepțiunea pe care i-o atribuiau era foarte largă, imprecisă sau, dimpotrivă, foarte limitată. De exemplu, pentru marele istoric George Brătianu, strâmtorile au constituit punctul central al chestiunii orientale, al conflictelor, dintotdeauna, din vremea îndepărtată a hegemoniei Atenei în Pontul Euxin până la campaniile Ecaterinei a II-a și la războaiele orientale din secolul al XIX-lea. O altă opinie, cu o răspândire
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
este relativ târzie, ea conturându-se la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul celui următor, când, odată cu lupta marilor puteri europene pentru preponderența economică și politică în această zonă a continentului, a ieșit deplin în evidență marea importanță a strâmtorilor (Bosfor și Dardanele) atât din punct de vedere al raporturilor comerciale, cât și politico-strategice. Lui Napoleon I i se atribuie afirmația potrivit căreia “Constantinopolul a fost așezat pentru a fi centrul și sediul dominației universale”. Pe de altă parte, ipoteza
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
controlul drumurilor orientale; “tocmai către 1792 apare acest aspect modern al problemei orientale: atunci tratatul de la Iași (1792) face din Rusia protagonistul acestui teatru”; de acum, fiecărui avans al Rusiei îi răspunde Neptunul englez, în numele integrității otomane și al libertății strâmtorilor. Spre deosebire de mulți alți istorici care s-au aplecat asupra chestiunii orientale, Jacques Ancel se pronunță în termeni preciși și foarte clari, poate pentru că și-a propus să scrie și acest manual al chestiunii orientale. Este de observat că cele două
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
adaos de taxe de transport sau desfacere. Totuși, cursul inferior al Dunării rămânea închis austriecilor, aceștia din urmă dobândind libertatea comerțului pe Dunăre numai până la Rusciuk, începând cu anul 1735, și pe întreg cursul, inclusiv ieșirea la Marea Neagră și prin strâmtori, de-abia în 1784. Există deci toate motivele pentru a plasa începuturile chestiunii orientale nu în perioada ascensiunii puterii otomane, și nici în cea a începutului decăderii ei, ci în cea a declanșării procesului dezmembrării. Semnificativ este că chestiunea orientală
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
justificat de regulă politica externă țaristă. O mare doză de sinceritate a vădit Serghei Goriainov care, abandonând pretextele eliberatoare, dădea următoarea definiție chestiunii orientale: „pentru Rusia, toată chestiunea faimoasă a Orientului se rezumă în aceste cuvinte: de care autoritate depind strâmtorile Bosfor și dardanele ? Cine este deținătorul lor ?”. Este de la sine înțeles că politica externă a țarismului nu putea să nu se afle în centrul atenției istoriografiei sovietice. În această materie, ea a parcurs mai multe etape, începând cu cea a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
-moșierimea din sudul Rusiei europene avea cel mai mare interes în asigurarea exporturilor sale prin porturile Mării Negre; Iranul și Turcia asiatică se aflau pe primul loc al pieței de desfacere a stambei rusești; -conducătorii Rusiei erau stăpâniți de teama că strâmtorile ar putea intra în stăpânirea unei mari puteri, cum era Anglia; -țarismul se străduia să pună mâna pe poziții strategice și politice favorabile în Balcani și Caucaz, pentru a împiedica expansiunea altor puteri; -politica Rusiei balansa între menținerea Turciei cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ignora tendințele revanșarde ale Turciei și Iranului, de vreme ce cea dintâi visa la redobândirea Crimeii și a Gruziei de vest, iar cea de a doua, a Transcaucaziei de est; -anii 20 ai secolului XIX puneau în fața Rusiei, ca problemă principală, regimul strâmtorilor, adică ieșirea liberă din Marea Neagră a flotei ruse și închiderea intrării în Mare pentru flotele de război ale altor puteri. Întinderea rezumatului de mai sus ar părea un abuz dacă ideile pe care le conține n-ar exprima poziția unanimă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cercurile eteriste, care au preluat conducerea mișcării, nu și-au ascuns încrederea în sprijinul Rusiei, ele au luat legătura cu aristocrații greci aflați în slujba țarului: Ioan Capodistria, Ipsilanti etc.; -Sultanul, pretextând lupta împotriva contrabandei grecești, a închis de fapt strâmtorile pentru exportul rusesc; Capodistria a cerut țarului imediata intervenție în favoarea grecilor pentru a pune capăt chestiunii orientale; i s-a opus Nesselrode, care a recomandat abjurarea grecilor și nedeteriorarea relațiilor cu Turcia și monarhiile Europei. Celor două poziți le corespundeau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Țarul Alexandru I, unul din stâlpii Sfintei Alianțe, aflat încă sub umbrela de idei legitimiste metternichiene, nu putea trece de partea răzvrătiților împotriva sultanului „legitim”, dar ca împărat al Rusiei nu putea ignora interesele Imperiului său în libera navigație prin strâmtori. La Alexandru I au prevalat primele considerente, dar ecuația s-a modificat sub urmașul său, Nicolae I. Potrivit opiniei unor istorici, A. V. Fadeev ar fi exagerat slăbiciunea țarismului în acțiunile diplomatice și militare în anii crizei orientale redeschisă în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Totuși, țarul avea în vedere o arie destul de largă a problematicii orientale, ceea ce explică existența între hârtiile lui Nesselrode a unui proiect de tratat cu Poarta, datat 1826, care prevedea dreptul Rusiei de a-și trece vasele de război prin strâmtori, cu condiția ca trecerea să fie făcută numai de două vase odată. Rusia luându-și obligația să nu aibă mai mult de patru vase pe canal. Aceasta însemna o nouă reglementare a regimului strâmtorilor, care, evident, nu putea fi operată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
-și trece vasele de război prin strâmtori, cu condiția ca trecerea să fie făcută numai de două vase odată. Rusia luându-și obligația să nu aibă mai mult de patru vase pe canal. Aceasta însemna o nouă reglementare a regimului strâmtorilor, care, evident, nu putea fi operată fără acordul celorlalte mari puteri. Dealtfel, diplomația țaristă s-a rezumat la confirmarea tratatelor precedente ruso-turce. Important este, pentru noi, actul separat al convenției de la Akerman pentru Principatele Române, act care prefigura reformele puse
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Epir și Grecia, confederație având centrul în Constantinopol devenit „oraș liber”. Propunerea lui Capodistria reedita, în mare, proiectul „imperiului grecesc” din vremea Ecaterinei a II-a. Comitetul a respins planul lui Capodistria pentru că, observa Dașcov, Constantinopol „oraș liber” însemna neutralizarea strâmtorilor, ceea ce nu asigura țărmurile rusești ale Mării Negre. În ciuda deosebirilor de opinii (unii membri erau partizanii ideii dezagregării Turciei), Comitetul a tras concluzia că foloasele pentru Rusia ale menținerii Imperiului otoman depășesc dezavantajele. În istoriografia universală, s-a impus opinia potrivit
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
egiptene ale lui Ali Pașa au ocupat Siria și au irumpt în Anatolia, sultanul a făcut apel la ajutorul Europei. Anglia și Austria l-au promis, Franța l-a încurajat pe Ali, Rusia însă, care nu putea suporta eventualitatea trecerii strâmtorilor sub controlul Franței prin cucerirea Constantinopolului de egipteni, a acționat decisiv inițial și numai aparent defensiv, curs care va evolua spre dobândirea unui protectorat propriu în zonă. Țarul a hotărât să mediteze între sultan și vasalul său Ali Pașa, trimițând
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
tratatul din 1798, trebuia exclusă din noul tratat pentru că țarul nu putea să se angajeze în garantarea integrității posesiunilor Porții, da pildă, în Africa. Așadar, era vorba de un protectorat al Rusiei asupra Imperiului otoman, de stăpânirea în fapt a strâmtorilor și de eliminarea altor Puteri. În împlinirea acestui țel, diplomația țaristă s-a străduit să adoarmă vigilența puterilor europene prin promisiunea de conservare a Turciei și să câștige încrederea sultanului. La 8 aprilie 1833, Orlov, plenipotentul Rusiei, care luase locul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
garanția să se aplice numai la aranjamentul Poartă-Egipt, orice idee de garanție generală pentru Imperiul Otoman să fie înlăturată, altfel cele cinci puteri <europene> vor deveni în fapt tutori ai Imperiului Otoman, pe care îl vor și guverna; 2) închiderea strâmtorilor pentru vasele de război în timp de pace și beligeranță să devină un principiu de drept public european; 3) cu această din urmă condiție, Rusia promite să nu reînnoiască tratatul de la Unkiar Iskelessi; 4) în cazul în care Mehmet Ali
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a aflat însă ușor că Metternich lucra cu râvnă nemărturisită în contra planurilor rusești, țarul s-a gândit la o înțelegere cu Anglia, unde a și fost trimis Brunnov. Ce-i drept, englezii și rușii erau de acord cu principiul închiderii strâmtorilor pentru vasele de război, numai că cei dintâi doreau ca interdicția să opereze dinspre Bosfor, iar cei din urmă dinspre Marea Mediterană. Țarul era însă dus în eroare de Brunnov, care exagera diferendele franco-engleze Și scăpa din vedere că țelul principal
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
urmă, s-a ajuns la încheierea, în iulie 1840 la Londra, între Anglia, Rusia, Austria și Prusia, a convenției prin care semnatarii se obligau să acorde sprijin colectiv Turciei în cazul unor noi pretenții egiptene, ceea ce presupunea că principiul închiderii strâmtorilor pentru vasele de război străine se aplica numai dacă Poarta se afla în stare de pace. Acest act a fost desăvârșit prin a doua conveniție de la Londra, din 1/13 iulie 1841, semnată și de Franța, elaborată de Palmerston și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a fost desăvârșit prin a doua conveniție de la Londra, din 1/13 iulie 1841, semnată și de Franța, elaborată de Palmerston și Brunov. Convenția consfințea anularea tratatului de la Unkiar Iskelessi și, deci, eșecul Rusiei, stipulând interzicerea vaselor de război în strâmtori, atâta timp cât Turcia era în stare de pace. Firește, în stare de război, Turcia era liberă să deschidă calea navelor aparținând puterilor pe care ea le considera amice. Or, printre acestea din urmă, nu s-a numărat în 1853 și Rusia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de Jos în particular. După înfrângerea revoluțiilor din 1848-1849, stăpânit de o îngâmfare ce depășea limitele imaginabilului, țarul a socotit că venise momentul să tranșeze în favoare sa chestiunea orientală. El dorea, în interesul moșierimii ruse, să obțină controlul asupra strâmtorilor și să-și întărească pozițiile în Balcani, în vreme ce Anglia și Franța urmăreau, în interesul burgheziei lor, să îndepărteze Rusia din aceste regiuni. Așa cum am mai arătat, exportul Rusiei, între 1826 și 1851, prin Marea Baltică a fost de 30.556.070
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
revoluțiile din 1848-1849 au slăbit toate statele, cu excepția Angliei. De aceea, el s-a gândit să cadă la înțelegere cu Londra în privința împărțirii Imperiului Otoman. A fost prima sa greșeală, deoarece Anglia n-a acceptat extinderea Rusiei în Balcani și strâmtori, pentru care Egiptul și Creta, oferite de țar, erau o prea mică compensație. Totodată, descompunerea Imperiului Otoman ar fi atras după sine anexarea la Rusia a Asiei Mici, învecinată cu Caucazul. Nicolae I părea să fi dat uitării că Anglia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
toate cererile Rusiei privitoare la privilegiile bisericii ortodoxe în Palestina, Menșikov răspunde că așteaptă încheierea convenției relative la protectoratul țarului asupra tuturor ortodocșilor din Imperiul Otoman și, la 21 mai, părăsește Constantinopolul. În acele împrejurări, escadrele anglo-franceze se îndreaptă spre strâmtori. Țarul continua să se iluzioneze, secondat și chiar încurajat de diplomații săi. El mai credea în pretinse discordanțe anglo-franceze, care lăsau Turcia singură în fața sa, de unde și decizia sa de a ocupa Principatele Române drept gaj al împlinirii cererilor sale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pentru vasele lor de război și, în acele împrejurări, Rusia nu se putea opune, exceptând Batumi-ul; acele stabilimente ar fi fost provizorii căci nici Viena nu avea interesul să se obișnuiască cu prezența flotei anglo-franceze în Marea Neagră. În legătură cu revizuirea convenției strâmtorilor, Nesselrode a aprobat conduita lui Gorceakov și i-a scris, la 6 ianuarie 1855, că țarul pornea de la principiul că tranzacțiile încheiate de Rusia direct cu Turcia n-au făcut niciodată din Marea Meagră o mare închisă; atâta vreme cât strâmtorile rămâneau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
convenției strâmtorilor, Nesselrode a aprobat conduita lui Gorceakov și i-a scris, la 6 ianuarie 1855, că țarul pornea de la principiul că tranzacțiile încheiate de Rusia direct cu Turcia n-au făcut niciodată din Marea Meagră o mare închisă; atâta vreme cât strâmtorile rămâneau închise, Marea Neagră este accesibilă numai vaselor de război ale celor două puteri riverane; noi - spunea Nesselrode - nu contestăm inferioritatea Turciei fată de Rusia; împăratul nu se opune ca sultanul să iasă din izolarea forțată în care-l reține închis
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]