13,648 matches
-
Călătorie Când îmi lipesc obrazul de biroul La care de demult scria bunicul, îmi pare că-s la bordul unei nave Care străbate apele memoriei. Ca umbra unei muzici, glasul tatei M-ajunge dintr-o seară de-altădată Citind din tatăl său sub boarea lămpii, Cu cartea pe birou, întredeschisă. în urmă-i mâna mamei luminează Fotografii, uitate manuscrise, întinse pe birou ca
Monica Pillat by Monica Pillat () [Corola-journal/Journalistic/10752_a_12077]
-
mai înaltă construcție italiană, la care s-a muncit peste douăzeci și șase de ani, un vis vertical, cum mai este numit, amețitor și prin muzeul pe care îl adăpostește. Două spectacole într-unul singur, cum spun torinezii. Mai întîi, străbați pe înălțime, cu un lift superb din sticlă, corpul construcției, pînă sus, sus, în cupolă. Acolo ți se cristalizează dimensiunea locului în care te găsești, acolo cuprinzi orașul care ți se dă acum, în toată splendoarea lui. Urcînd, prinzi fragmente
Torino, mon amour by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10769_a_12094]
-
instalării comunismului în România, după un război în care măcelărirea sistematică a evreilor îi aruncă pe mulți în brațele socialismului, la sânul lui utopic. În această fază, textele penibile ale foarte tânărului ,scriitor", aglomerări de clișee propagandistice în care arareori străbate raza unei imagini norocoase, nu constituie, așa-zicând, un păcat consistent, o culpă majoră. După o decadă, însă, lucrurile se schimbă în mod fundamental. Regimul deja consolidat la noi nu mai are dușmani de lichidat; și atunci îi inventează. Represaliile
Spovedania unui convins by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10761_a_12086]
-
treizeci și patru, o jună într-ale reportajului m-a oprit, spre a-i completa un chestionar. Cum tot îmi ningea pe căciulă, am acceptat: ,desigur că am cunoscut în esență și în toate detaliile comunismul, aveam 17 ani când tancurile sovietice străbăteau Bucureștii și ieșisem de doi ani la pensie, când Ceaușescu s-a cărăbănit. Mi-a mâncat viața, la figurat, iar câtorva sute de mii de conaționali la propriu. Se compară cu ciuma, cu tzunami, cu explozia vulcanului Krakatoa - n-am
Da, da, da și nu, nu, nu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10896_a_12221]
-
loc în Vechi maeștri unde Bernhard spune că lectura unei cărți nu se face citind-o de la un cap la altul, ci răsfoind-o și oprindu-te numai la anumite pasaje, acelea pe care le consideri reprezentative. Pe acestea le străbați cu toată concentrarea de care ești în stare, și, dacă reușești să faci acest lucru, surprinzînd toată substanță unor asemenea ,eșantioane reprezentative", atunci vei înțelege din carte mult mai mult decît dacă, dintr-o sîrguință prost înțeleasă, ai citi conștiincios
Tehnica repetiției by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10930_a_12255]
-
între filozof și șofer, între Vladimir Tismăneanu, profesor de Științe politice la University of Maryland, și Gianina lui Manșonică din Sintești. Nu există oameni superiori, la propriu și la figurat, și oameni de condiție inferioară, la care să nu poată străbate raza unui gând. Un discipol al Titei Chiper, tânărul Eugen Istodor, a aprofundat pe cont propriu această lecție, făcând o suită de interviuri cu deținuți de drept comun și obținând, în Viețașii de pe Rahova, un impresionant document uman. Cea care
Felii de viață by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10944_a_12269]
-
ediției Kogălniceanu și, între timp, a murit Dan Simonescu, inițiatorul ediției critice. Îngrijitoarea părții de oratorie a ediției își destăinuie suferințele și necazurile (i-au murit mama și soțul) - accentuând pentru noi, ca simpli cititori, impresia că ediția Kogălniceanu a străbătut nu doar o epocă, ci mai multe. Destul de longevivul Kogălniceanu (1817-1891) are nevoie în posteritate atât de editori longevivi, cât și de cititori longevivi, care să poată înregistra, recepta și interpreta tot ce a trăit și a gândit unul din
Șantierul unei ediții by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10947_a_12272]
-
frumos ordonate, doldora de tacâmuri și șervete de masă gata scrobite și impecabil călcate, cu prosoapele mari și pufoase stivuite în rafturi, cu halate plușate atârnate în cuierele celor trei băi, cu săpunuri în savoniere și hârtie higienică în suluri. Străbătând vaste încăperi, eroina găsea biblioteca mare ticsită de cărți îmbrăcate în piele, respectiv cu tot ce-i trebuie unui om ca să trăiască civilizat, începând cu lucrurile mari, importante și costisitoare și sfârșind cu cele mai mărunte accesorii. Curios, această impetuoasă
Bal, în paginile Biancăi Balotă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10940_a_12265]
-
mândru și semeț, deși cam rău făptaș, Chipeș june, inimi întruna sfărâmând, Așa cum vedem zeii sau cum te vede Fedra, Al tău port îl aveau, și ochii și limbajul, O nobilă sfială îți năpădea obrazul, Pe când a Cretei valuri le străbătea în jos, De-a fiicei, vrednic, dorință, a lui Minňs... Și ce făceai tu, oare? De ce, în lipsa ta Eroi din Helada se adunară - așa? De ce, prea june încă, nu ai putut, tu, dar, Să urci pe vasu-ntors spre-a nost
Fedra by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10987_a_12312]
-
Mult Așteptatul încă întârzie să apară. Știu doar că va veni. îi pregătesc drumul cărțile noastre, visele noastre, orgoliile noastre, risipa noastră de vieți măcinându-se pentru gloria de a fi biruit cât mai multe jocuri literare, de a fi străbătut cât mai multe culise. Nepăsători, ignorăm că, la capătul tuturor acestora, se află uitarea. Ne trecem viețile în jocul strălucirii de o clipă, refuzând a accepta uitarea care ne înghite cărțile, viețile. Ignorând judecata nemiloasă, dar dreaptă, a Bibliotecii. Risipind
Cărți uitate by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10976_a_12301]
-
cucerire (Franța avea, încă de pe vremea lui Carol cel Mare, tutela Locurilor Sfinte), ci drept ,ripostă la expansiunea militară a islamului". Înaintea secolului al XI-lea, ,cruciadele" erau simple pelerinaje spre tărâmurile unde a trăit Mântuitorul, drumul spre Palestina fiind străbătut de zeci, poate de sute de mii de creștini. După anul 1000, ocupația arabă renunță la politica, oarecum tolerantă de până atunci, trecând la măsuri radicale: creștinii din administrația califatului au fost obligați să treacă la islamism, iar califul El-Hakim
Cine are nevoie de cruciați? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10997_a_12322]
-
societății). Altminteri volumul oferă detalii nu pentru toată lumea foarte captivante despre bolile bătrîneții, descrie tentativa utopică a recuperării unei case în România de către o persoană aflată în diaspora (cu descurajantul și umilitorul labirint al corupției pe care trebuie să-l străbată cel în cauză), răspunde detractorilor mai vechi sau mai noi ai autoarei sau ai primelor două volume din jurnal. Și, mai ales, deplînge nerecunoștința României față de incomensurabilele servicii aduse de ea țării (,România e, deci, consecventă în purtarea ei față de
Însemnări inutile by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11025_a_12350]
-
tratat cu indiferență. Muzeul Comunismului pe care îl visează la București a rămas doar un proiect. Unul pe care l-a văzut însă împlinit în celelalte capitale ale fostului bloc comunist. în România, pentru a vedea ororile comunismului, trebuie să străbați de la Capitală sute de kilometri până la Sighet. ZIDUL TĂCERII. “Ca fost deținut politic la Canal, Jilava și nu numai, am vrut să-mi ajut țara natală să depășească perioada de tranziție morală - de la comunism la democrație - și să se alinieze
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
După o clipă de oprire, automobilul nostru a traversat rapid linia de frontieră, spre uimirea postului de vamă, și noi am pătruns câțiva kilometri pe teritoriul ungar. Eu presupun că, în momentul în care noi treceam (în) Transilvania, același gând străbătea spiritul nostru: noi intram într-o țară românească, care aștepta să fie eliberată și reunită la frații săi.” Iată, așadar, cu sentimentul unui străin, adevărul de necontestat. Sosise clipa când frații trebuiau să-și elibereze frații. Pentru că, întotdeauna Carpații au
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
custode! Chiar nu mă interesează cum a creat senzația olfactivă! în sinea sa, Martina știe că, acolo, nu este doar butaforie ieftină, comercială cum, nici rasele negre, ale fostelor călugărițe, nu sunt de recuzită. Pe peretele opus, în lumina care străbate sticla vitraliilor, singura mantie albă cu crucea neagră pe piept, se distinge ca și cum ar avea propria-i personalitate. Nu poate fi trecută cu vederea. Atrage hipnotic, impune respect. Martina Sâmbure îi pipăie textura dar, prin dantela mănușii, deși elegante, țesătura
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
superioară ar exprima, ar afirma la fel. Astfel, intuim că „luminile mici“ din mediul terestru, sunt analogice cu lumi superioare, în infinitatea eternului. * Se știe, de ultimă oră, că există viteze superluminice (prin particulele numite tahioni) și subluminice. Acești tahioni străbat instantaneu, prin incalculabile distanțe, fiind atemporale, ca un fel de gândire dumnezeiască, și pătrund oriunde, orice. Inclusiv creierul dublu, al omului, care d.p.d.v. științific, este un „sistem bioenergetic deschis“. Prin căderea în complicitate cu îngerii căzuți, omul se pare că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
fugă tot mai încet. Zidurile maternității începuseră să ne stea în preajmă. Ne priveau cu ochi obosiți, știind bine ce avea să urmeze. Avea să urmeze o mână care să o înlănțuiască pe o alta. și un nou anotimp. Excursie Străbăteam perimetrul unității militare de-a lungul căruia se găseau înșirate posturile de pază aducând a cuști de grădină zoologică . Eu, Dorin, încă șase camarazi și maiorul Bighirel, stăpânul atotputernic peste șaptezeci de tineri nevinovați vârâți de stat în uniforme kaki
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
restaurant îi apreciau ținuta și manifestările lui de boem, clamate atât în fața unui pahar de alcool cât și în propriile-i poeme. Pentru toți omul era autorul Baladelor singaporene ceea ce vrea să zică nu că personajul, creatorul lor ar fi străbătut vreodată îndepărtatele ținuturi amintite în titlu, ci că și-a trăit propria tinerețe într-un alt Singapore, o locuință bucureșteană de boem, căreia împreună cu prietenii i-a dat numele cu pricina. într-o poezie, sugestiv intitulată Generație singaporeană, Tudor George
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
foc întru zădărnicie. N-ai vrut să-ți fiu a ușii tale cheie, Ci Inorog păzind la Poesie, Alătură-te mie, din pustie, Din cremene, din iască dau scânteie! Azi, inima ce-n mine încă bate Tăcerea din icoană o străbate Să îmi lumine calea mea pribeagă... De-aceea cad și mă ridic întruna Sorbind cu sete soarele și luna: Vrei viața sau vrei moartea mea întreagă? SONETUL XVIII Din mâna ta voi bea otrava toată încredințat că mi-a sosit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
-i încă! SONETUL XIX ți-am scris pe stele cântecele toate Dezvăluind cu teamă jurământul și am săpat cuvintelor mormântul Cu sângele rostirii, nu de frate! îmi spui că iarna-n vis ucide vântul... Cu pas de lup Câmpia mă străbate, Neîncetat, vai, corbii vor dreptate Făcând lumina una cu pământul! ți-am scris apoi tăcerile cu sete, Sub chipul mamei, sus, pe un perete, Ca să nu uiți să îmi răspunzi îndată! Ai rătăcit și cerul și cărarea, Pe care-n
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
și finalitatea vieții și a omului, neliniștea metafizică a individului, amorul, locul și predestinarea individului în societate, relațiile umane în spațiul social-istoric, menirea artei și a creatorului, creatorul față în față cu propria opera sunt doar câteva din temele care străbat neîncetat bogăția poetică a acestei generații. Dând o rară formă poetică și un polivalent sens poetic acestor lumi amorfe, generația șaizeci a pus piatra de temelie a poeziei moderne și a dat acestei poezii vigoare și tărie, elemente ce o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
toate înclinările spectrului poeziei perioadei respective, precum și mersului evolutiv al generației. Nicolae Labiș - moldovean de origine, ca și marii săi predecesori Mihai Eminescu și Mihail Sadoveanu. Ca și în operele celor doi, peisajul românesc, cu toate bogățiile naturale și spirituale, străbate versul tânărului Labiș. La vârsta încă de adolescent, când colegii lui fac primii pași, el este cunoscut la scară națională. Versul lui legat, robust, exploziv, precum el însuși. Deși cel mai tânăr dintre toți poeții cunoscuți (aproape fiiul lor) lărgește
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
în poeziile Mortua est și în special în împărat și proletar, G. Gellianu, alias Petre Grădișteanu, se întreabă: Pentru ce ne-a prezentat în Criticele sale, ca model, cîteva floricele ale d-lui Eminescu, la care nu poți ajunge decît străbătînd un nămol de greșale de versificare, de rime imposibile, de imagini inexacte, de cuvinte fără sens, pe cari le repudiază sentimentul artei fie modernă, fie antică?"(vezi pp. 278, 288, xerox). În 1873 Grădișteanu formulase: ,greșale grosolane de gramatică, de
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
acolo. Incredibile sînt proiecțiile pe care oamenii de la sfîrșitul secolului al XIX-lea le făceau pentru secolul următor. În zilele lor, Turnul Eiffel fusese deja construit, statuia Libertății era împachetată în Franța pentru a lua drumul New-York-ului, trenurile începuseră să străbată Europa, se știa din ziare despre inventarea telefonului și a patefonului, iar cărțile lui Jules Verne descriau destul de fidel rachetele cu care, peste un secol, se va zbura spre lună. Miracolele științei și tehnicii pe care le vedeau petrecîndu-se sub
Viața și opiniile bonjuriștilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10998_a_12323]
-
în dubla postură de coregrafi și interpreți, Kira Rükonen din Finlanda și Roberto Casarotto din Italia. S-au alăturat deci trei artiști porniți din trei medii culturale deosebite, dar reuniți de imaginea globalizată a Europei de astăzi, pe care au străbătut-o, cum am putut vedea în imaginile proiectate, purtând peruci blonde - fină ironie la clișeele epocii noastre. Am urmărit în prima parte a anului acesta și filmele realizate de cei trei, în timpul stagiilor din Finlanda, Italia și România, perioadă în
Dans contemporan by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11038_a_12363]