2,376 matches
-
unde să fie înmormântat reflectă puternicul atașament față de îndeletnicirile obișnuite, dorința de a rămâne veșnic lângă lucrurile și ființele pe care le-a iubit. Aceasta reprezintă și o laudă adusă vieții active și creatoare, nu resemnare, o laudă muncii și strădaniei omenești, fără de care viața nu poate fi concepută, căci n-ar avea nici un sens. Dovada trecerii omului prin lume este ceea ce rămâne în urma lui, prin aceasta devenind veșnic, nepieritor în conștiința semenilor săi. Dorește să aibă la cap fluierele dragi
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
-mi amintesc, scriu ca să mă curăț. După amiezile fac „croitorie”, adică decupez pasajele asupra cărora merită să revin, arhivez ciornele ori le transcriu pe curat. *Virtutea e rezultatul educației, dar și al șansei. Sînt vremuri și medii în care, oricîte strădanii ar depunde cineva, nu se poate dezvolta. *După un somn bun, gînduri de muncă. Simt ca pe un mare dar, ca pe o favoare a sorții, fericirea de a sta la masa de scris și de a gîndi la tot
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
din „mulțime”. *Mă simt adesea scindat: o parte din mine face eforturi de a fi onestă, de a gîndi ireproșabil, de a alunga viziunile absurde, de a reprima pornirile spre vulgaritate, de a strivi suficiența, iar cealaltă parte îmi maimuțărește strădaniile, le ridiculizează, se înfruptă din pubela vorbelor porcoase, tulbură clipele cele mai idilice cu imagini bizare, mă trîntește din înălțimi în gura de foc a diverse ispite, mă copleșește cu gînduri pe care nu le-aș recunoaște nici la Judecata
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
este scris la muzeul din Suceava 153, din care nu am nimic decât ce am văzut la unele rude din partea tatălui meu. Aștept fotografia promisă, pentru care vă mulțumesc anticipat. Încă o dată multă recunoștință și să vă bucurați de rezultatul strădaniei dvs. intelectuale. Cu mulțumiri, Viorica Mihăescu 2 C.P. ilustrată color: Amara, 21 sept. 1990 Băile Amara Stimate domnule Eugen Dimitriu, Confirm primirea scrisorii recomandate cu fotografia pentru care vă mulțumesc și vă sunt recunoscătoare. Sunt În stațiunea Amara, de unde vă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
frumusețea ei, adânc și modest iar dl. Severin cu niște Întrebări temeinice, nu batere de apă În piuă. Articolul dv. este o bogăție dată culturii noastre, făcută cu o documentare temeinică și cu un substrat de sensibilitate. Frumoase și importante strădanii pentru emoționanta Suceavă. De ce m-ați rugat În scrisoarea precedentă o să Încerc să fac rost de fotografiile respective. Tot ce vă scriu despre familia mea vreau să fie doar menționate În scrisorile mele, cine știe când, cineva va avea nevoie
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
an la Editura „Spiru Haret”, Îmi permit, Încurajată de doamna Lovinescu, să vă Întreb dacă nu mi-ați putea-o Împrumuta spre xeroxare. V-aș oferi În schimb, dacă vă interesează, ediția jurnalului - mai lesne volumul IV, și cu oarecare strădanie și pe primele trei (mai greu de găsit). V-aș ruga, deci, să-mi dați un semn, măcar spre a ști de unde o pot procura În București, În caz că dvs. nu aveți un exemplar disponibil. În speranța unui rezultat pozitiv, vă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
rog să primiți cele mai alese sentimente de prețuire. Cu stimă, Dr. Onofrei Tiberiu 4 (Bacău), 4.VII.1984 Mult Stimate Domnule Dimitriu, Acum patru zile am primit volumul III „știința În Bucovina”, pentru care vă mulțumesc f. mult pentru strădania ce ați depus-o. Mi-a părut f. rău că atunci când ați fost la Bacău 235 nu am avut timp mai mult să mai discutăm. Mata erai prins la poligrafie și după cât am Înțeles erai ocupat și după masă. 235
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
răsplată din viața mea, care m a mișcat cu atât mai mult, cu cât nu vine de la vreunul din sutele (poate și miile) de elevi, pe care i-am avut, ci de la oameni cu suflet, altruiști, care știu să prețuiască strădania altora”. Strădania mea, mărturisesc pe cuvânt, n-am făcut-o cu intenția de a fi apreciată și nici răsplătită. Am făcut-o din pur entuziasm tineresc și din drag pentru cariera, care s-a potrivit cu temperamentul meu și din drag
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
viața mea, care m a mișcat cu atât mai mult, cu cât nu vine de la vreunul din sutele (poate și miile) de elevi, pe care i-am avut, ci de la oameni cu suflet, altruiști, care știu să prețuiască strădania altora”. Strădania mea, mărturisesc pe cuvânt, n-am făcut-o cu intenția de a fi apreciată și nici răsplătită. Am făcut-o din pur entuziasm tineresc și din drag pentru cariera, care s-a potrivit cu temperamentul meu și din drag pentru locurile
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
rândurile noastre se răresc. Bine că mai sunt caractere, oameni cu sentiment și dragoste și respect pentru trecutul și oamenii care s-au străduit să dea vieții prozaice, căldură și frumusețe spirituală. Vă sunt mult Îndatorată Dv. care cu multă strădanie, muncă, competență și dragoste, ați evocat pe cei care și-au Închinat viața, culturii românești. Tatăl meu v-a prețuit mult perseverența și modestia și erudiția vastă cu care sunteți Înzestrat. Ați Învins multe greutăți, care v-au costat sănătatea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
voi mai afla noutăți despre dvs. și locuri. Aș avea o primă Întrebare: ce și cum ai găsit acasă la reîntoarcere? Mă refer la starea sănătății rudei matale. Referitor la schimbul de articole asupra personalit. lui C. Porumbescu, ați publicat strădaniile d-lui Enea Borza?... Am rămas cu regretul scurtimii de timp a rapidei vizite și cu dorul de a ne Întâlni pașnic și fără grabă, așa cum ne-am furat timpul acordat după amiezii de la „Ciupercărie”. În Încheiere, trebuie să ți
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
visez o participare la ampla istorie a culturii pe care o aveți În vedere. Vă mulțumesc totuși pentru cinstea ce-mi acordați socotindu-mă o colaboratoare a Muzeului. Sper ca „Mărturiile fălticenene” să aducă o contribuție frumoasă la toată lăudabila strădanie a Dstră de a face cunoscută bogăția spirituală fălticeneană. și pentru că suntem la această problemă, Vă rog să Vă considerați Înscris În Cuprinsul „Mărturiilor” cu lucrarea Dstră despre Anton Holban. Eu strâng tot materialul, am până acum de la D nii
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
primit cu brațele deschise, a știut să trăiască și să moară cu demnitatea cerută de înalta treaptă la care a fost ridicat. Dacă patriarhul de astăzi al României nu mai simte apăsarea afuriseniei sale, precum și a altor ctitori a căror strădanie se risipește acum peste noapte, dacă nici măcar patriarhul Iustin nu se cutremură la auzul blestemelor mitropoliților și patriarhilor dinaintea sa, atunci soarta lăcașurilor de închinăciune din țara noastră este pecetluită. Un grup de femei, [aprilie-mai] 1984, difuzată la 27 mai
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
președintelui Ceaușescu. Drumul până la Nürnberg era lung, ocazia era deosebită, așa că am citit textul de la cap la coadă. Mărturisesc, cu oarecare folos. în anii aceia, după semnarea tratatelor cu guvernul social-democrat de la Bonn, Moscova și Berlinul de Est depuneau mari strădanii pentru a delimita și distanța cele două state germane. Ca și astăzi, comuniștii făceau eforturi pentru a combate idealul reunificării Germaniei, înscris și în Constituția RFG. Se aruncase în discuție noțiunea de noua națiune socialistă germană, născută, chipurile, în RDG
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
doi oameni care nu au făcut și nici nu ar putea face nimic? Doi oameni izolați, imobilizați, trăind în teroare și sărăcie! Spuneam cândva, în timpul detențiunii, că Dumnezeu m a destinat martirajului ca încercare sau ca pildă vie, și că strădania mea ar trebui să fie îndreptată spre transformarea acestui destin în vocație. Și m-am străduit. Am cerut regimului comunist din țară, ca și lumii întregi, ca măcar soția mea și fiul meu să fie salvați, să li se dea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
s-a deplasat la Sighișoara, fiind impresionată și entuziasmată de interiorul casei. Din păcate, toate demersurile au eșuat prin refuzul categoric al Ministerului de Finanțe de a pune la dispoziție fondul financiar necesar. Singurul lucru care s-a reușit, prin strădania profesorului Hobai, a fost punerea unei plăci comemorative pe fațada casei. Iar în 1977, după cutremur, nu numai că nu s-au creat case memoriale, ci, dimpotrivă, s-au desființat o serie, în frunte cu casa memorială a marelui savant
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
presus de toate, Însă, un spirit literar acut și Îndrăzneț, căruia, nu Întâmplător, gardienii ideologiei naziste i-au retras dreptul de a profesa ca editor, arzând În piața publică, cu acea isterie antiintelectuală proprie tuturor dictaturilor, numeroase volume apărute prin strădania sa. Lui Rowohlt Îi datorează enorm nu doar Musil și alți importanți scriitori interbelici de limbă germană, ci și Sinclair Lewis, Hemingway, Faulkner, Thomas Wolfe, al căror rapid succes În Germania postbelică n-ar fi fost posibil fără eminenta sa
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Mă gândeam cu jind la alte popoare care au dus și duc luptă seculară pentru libertate, cum sunt Irlandezii și pe care nu i-a putut opri și dezarma sufletește nici filozofii englezi, nici Shakespeare cu toată divinitatea poeziei lui. Strădaniile mele în sfârșit au ajuns la un rezultat, căci am cunoscut un om. Acesta a fost Gheorghe Crăciunescu, de loc din Focșani. Prin fizicul lui era un tânăr care, nu atrăgea atenția omului. Un tip palid, uscat, puțin adus de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
zisa parte exterioară a Mișcării. Lămuriri în acest sens nu puteam avea nici de la camarazii noștri. Andrei Ionescu, conducătorul nostru de la București, se ocupa puțin nu numai de educația legionară, dar chiar de organizație. El răscolea și agita spiritele. Prin strădania lui și prin abilitatea de care dispunea, a reușit să ajungă președinte al Centrului Studențesc de la București. Cu aceiași abilitate și stăruință, manevrând pe lângă autoritățile politice și școlare, a reînviat mișcarea studențească împrăștiată și demoralizată după întâmplările de la Oradea Mare
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
legionară. Tot în zilele acele din Mândra s-a ridicat și Valeriu Beleuță, frate cu Leon. Pe atunci era student la Academia teologică de la Sibiu. A dus prima sămânță legionară în mijlocul camarazilor de studiu și ne-a urmat în toate strădaniile noastre. Din Mândra am trecut în Sâmbăta de Sus, în satul meu. Am găsit și aici oameni buni, dar n am găsit un om de talia lui Dan. Cei care au venit la noi, oameni puțin cam dezamăgiți de acțiunea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
literare. Se consemnează astfel valoarea scăzută a repertoriului teatral, mai ales a celui original, se critică moravurile mediului intelectual și, într-un lung șir de articole, se discută lipsurile ziaristicii române. Toate aceste preocupări ale redacției, la care se adaugă strădania de a avea mereu o rubrică de bibliografie și informații literare, fac din F.i. o revistă vie. Se publică folclor cules de N. Mateescu-Dabija, A. Sandu (C. Sandu-Aldea), Petru Vulcan, M. Păsculescu, G. Coșbuc, și foarte multe traduceri din
FOAIA INTERESANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287044_a_288373]
-
FOAIA SOCIETĂȚII „RENAȘTEREA”, revistă literară și științifică apărută la București, bilunar, între 1 ianuarie și 15 august 1874. Rezultat al strădaniilor și ambițiilor unui grup de tineri literați bucureșteni, foaia era salutată cu entuziasm de Al. Macedonski, acesta văzând în apariția revistei un bun prilej de a cere oficialității sprijinirea „tinerei generații”, din care, bineînțeles, făcea parte și el. Scopul publicației
FOAIA SOCIETAŢII „RENASTEREA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287049_a_288378]
-
Poveste din câmp), transpar de asemenea în poeme. În pofida unor imperfecțiuni formale, versurile cuceresc prin delicatețe și armonie. Autorul este un reflexiv a cărui sensibilitate pendulează între clasic și modern. Un ciclu de traduceri din Baudelaire din finalul volumului vădește strădania lui F. de a se apropia cât mai mult de spiritul poetului francez. SCRIERI: În sus, Brașov, 1934. Repere bibliografice: A. Negură, „În sus”, „Hotarul” (Arad), 1934, 1; Dan Smântânescu, „În sus”, ȚA, 1934, 721; Octav Șuluțiu, „În sus”, F
FOCSENEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287060_a_288389]
-
Rumänische Volkslieder und Balladen, im Versmasse der Originaldichtungen übersetzt und erläutert [Cântece și balade românești, traduse în metru original și explicate], tipărit în 1899. Baladele Miorița (Das Schäfchen) și Mănăstirea Argeșului (Negru Vodă und Manoli) sunt modele de referință în privința strădaniei de a respecta prozodia populară românească. Traducătorul a avut la dispoziție și colecția lui Alecsandri din 1866, apreciată drept tezaur al poporului român. Transpune în germană doine și hore și, alături de balade ca Soarele și luna (pe care o compară
FRANKEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287078_a_288407]
-
la Pesta, este translator la magistratura orașului, revizor și corector al cărților românești în Tipografia Universității de la Buda. Îl suplinește un timp pe Petru Maior, cenzor la Buda, și îl ajută să editeze Istoria pentru începutul românilor în Dachia. Prin strădaniile sale, în 1808 s-a deschis prima școală a coloniei române din Pesta; aici a fost, până în 1812, învățător. Cantor la biserica ortodoxă din Buda, introduce serviciul religios în limba română. Din 1812, timp de optsprezece ani, a fost profesor
DIACONOVICI-LOGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286749_a_288078]