6,757 matches
-
angrenajul universului, fie că e vorba de viață ori de moarte. De aici, o salutară înclinație spre reflecție, spre pătrunderea în resorturile mai adânci ale lucrurilor și întâmplărilor ce par la prima vedere insignifiante. Voltaire a adus genul epistolar la strălucire, în acest sens, genul devine pretextul de a exprima curajos manifeste politice ori diverse forme de proteste, sau convingeri intime. Autoarea dovedește și o bună cunoaștere a anumitor texte ale Noului Testament, unde diverse Epistole (ex. Apostolul Pavel către comunitățile
EPISTOLE ELEGIACE ) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353379_a_354708]
-
acumulată în căușul plăcerilor nebinecuvântate de nimeni până la tine așa de pătrunzător. Te rog să mă alinți desăvârșindu-ți opera, precum un sculptor care tocmai și-a încheiat lucrarea și acum netezește din nou fiecare parte pentru a-i da strălucirea finală! Explorează-mă toată și gustă din deliciul fructului meu copt și plin de aromă! Tânărul nu se lăsă mult îndemnat. Alinta întreaga piersică cu buzele sale senzuale sau cu vrednica și neoprita lui limbă, apoi simțind că se apropie
CAP. XI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353444_a_354773]
-
noi la maestră se rup din suflet. Din pricină numai sufletească am împlinit interviul sperat atât de mult, pentru români. L’Assoluta. Splendorile operei Soprana Virginia Zeani aparține lumii și unui veac în care muzica universală și-a acumulat o strălucire solară prin vocile sale fascinante: Maria Callas, Beniamino Gigli, Franco Corelli, Plásido Domingo, Pavarotti, Mario del Monaco, Alfredo Kraus etc... această enumerare nu își are limită aici. Cariera sa artistică de până azi, fabuloasă și fără putința datării fixe deoarece
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
albe și roșii, peste care suflă, agățându-le în piepturile flăcăilor. Uimiți, vorniceii văzură cum le atârnau în piept inimioare cu fundițe din fire răsucite, albe și roșii, chipul lui Norocel, ca niște iconițe sau flori frumoase cu irizații și străluciri de-ți luau ochii. - Ce sunt astea, frumoasă mireasă? întrebară vorniceii. - Ce să fie? Ele sunt florile de nuntă ale lui Mărțișor, stropi din sufletul lui curat și Norocul lui, pe care vi le oferă ca dar în schimbul miresei. Se
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
Pepe nu sunt mulți și atunci, explicația stă în faptul că experiența s-a concentrat printr-o muncă împătrită! Pepe este un artist care nu a muncit numai pentru a cânta bine, a muncit pentru a-și lustrui cântul până la strălucire, a muncit pentru a avea știință muzicală, pentru a se educa... a muncit pentru a-și clădi o lume a sa, căci nu a avut-o pe de-a gata. Această lume are un zeu, zeul cântecului!, are o familie
CLIPELE CU EL SUNT SĂRBĂTOARE SAU VACANŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352803_a_354132]
-
bâigui acolo? Ăștia sunt stropi de apă murdară, nu picături de rouă. Habar n-ai, stimate domn, să faci diferența dintre apa ordinară care ofilește petalele sub dogoarea arșiței și boabele diamantine de rouă, care le purifică și le dau strălucire. Crezi că îți speli părerile de rău cu o cană de apă fiartă? Află dumneata, că petalele se purifică numai prin suferința frigului provocat de mângâierea picăturilor de rouă. --Doamna Virginica, să știți că pe trandafiri strălucesc picături din sufletul
SRL AMARU-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352832_a_354161]
-
perfid, el, doar... râde. Plaiul mioriței suferă sub cerul Increstat de lacrimi ce plâng pe pământ. Mi-e țara întristată! Ascuns e adevărul Sub lașitatea celui, de averi, flămând. Altare fumegând se-ntind peste glie Stele întristate își pierd din strălucire Incărunțit mi-e plaiul și aș vrea... să-nvie Curajul din Strămoși pînă-n nemurire. Din larga depărtare simt a ta durere! Rănile-ți mă dor, strigătul ți-aud. Pădurile-ți suspină, fără mângâiere Țara mea de doine... lacrima-mi ascund
INCĂRUNȚIT MI-E PLAIUL... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352904_a_354233]
-
te-am iubit, nu o să știi vreodată, Erai ca aerul pe care-l respiram Ca plaja pentru marea-nvolburată Sau frunzele pentru-nverzitul ram. Cât te-am iubit, nu poate să îți spună Nici teiul lângă care te-așteptam Nici strălucirea razelor de lună Sub care eu la tine doar visam. Cât te-am iubit aproape c-am uitat, A fost demult, cândva în tinerețe Iar ieri te-am întâlnit și-am ezitat, Să mă apropii și să-ți dau binețe
CÂT TE-AM IUBIT... de NELU PREDA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352912_a_354241]
-
a fost în primul rând un „scafandru” ce a căutat în adâncul sufletului omului, a găsit pietre, le-a cules și le-a adus la suprafață, ca noi să le studiem, să le întoarcem pe toate fețele, să le vedem strălucirea sau întunecimea, prețiozitatea sau banalitatea... Pentru acest curaj de a explora adâncimile sufletului, pentru explozia și incisivitatea gândului, Cioran trebuie prețuit. Într-un fragment din jurnalul filozofului austriac Wolfgang Kraus am putut citi caracterizarea: „Un mers agitat, cu pași mari
EMIL CIORAN DINCOLO DE CULMILE DISPERĂRII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352960_a_354289]
-
las pradă ușoară, ....dar am aflat într-o zi, că nimic din toate astea nu puteau să se întâmple, fără să mă doară! Durerea este latura cea mai divină din noi și ne face mai puri. Așa cum aurul își află strălucirea doar prin foc, biciuit Nici spiritul nu crește în noi dacă nu este “chinuit”... În toată această vreme, cât eu creșteam plângând, în chinurile focului ce ma vroia strălucind, Am fost vegheata veșnic, oriunde, peste tot, Prin aerul ce-l
MESAJ CATRE INGERUL MEU PAZITOR de LAURA ISABELLE NICOLAE în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354260_a_355589]
-
unitatea nu anulează distincția. Persoanele Sfintei Treimi sunt desăvârșit interioare din veșnicie. Plinătatea existenței divine se manifestă prin comuniunea interpersonală. În această comuniune Tatăl și Fiul se afirmă și se descoperă reciproc. Părintele Stăniloae arată că: „Fiul e chipul și strălucirea eternă a Tatălui. Fiul e înțelepciunea Tatălui, e Cuvântul revelator al plenitudinii Lui, precum Tatăl este izvorul acestei înțelepciuni și al Cuvântului revelator. Tatăl ca gândirea pe care o are Tatăl despre sine însuși, iar Fiul ca un < > gândit al
DESPRE DUMNEZEU TATAL IN VIZIUNEA PARINTELUI STANILOAE. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354191_a_355520]
-
desert ce-asteapta ploaia, Mă simt ca un țărm fără de-al său Ocean Mă simt ca o pădure fără de copaci Și că o apă fără cursul ei. Mă simt ca o stea în plină zi Exist, dar nu am strălucire. Mă simt ca prietenia între copii, E pură, dar fără de iubire. Mă simt ca o vioară fără corzi Și că un pian dezacordat..... Mă simt ca o orchestră fără dirijor Și că un fruct ce s-a stricat. Că simt
NICICUM…. de LAURA ISABELLE NICOLAE în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354279_a_355608]
-
BRAZDĂ ADÂNCĂ DE ADRIAN SIMIONESCU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 270 din 27 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Au dispărut și casa cu cerdac, Livada cu imagini de poveste, Iar cerul însuși este mai sărac Și nici o strălucire nu mai este. Le chem. Din alte timpuri, cu mult dor Și le revăd precum odinioară; În amintiri își au făgașul lor, De pretutindeni vin și mă-mpresoară. Dar pasul fără zgomot și sfios, Ca țesătura să nu se destrame
BRAZDĂ ADÂNCĂ DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354309_a_355638]
-
desert ce-asteapta ploaia, Mă simt ca un țărm fără de-al său Ocean Mă simt ca o pădure fără de copaci Și că o apă fără cursul ei. Mă simt ca o stea în plină zi Exist, dar nu am strălucire. Mă simt ca prietenia între copii, E pură, dar fără de iubire. Mă simt ca o vioară fără corzi Și că un pian dezacordat..... Mă simt ca o orchestră fără dirijor Și că un fruct ce s-a stricat. Că simt
LAURA ISABELLE NICOLAE [Corola-blog/BlogPost/354280_a_355609]
-
las pradă ușoară, ....dar am aflat într-o zi, că nimic din toate astea nu puteau să se întâmple, fără să mă doară! Durerea este latura cea mai divină din noi și ne face mai puri. Așa cum aurul își află strălucirea doar prin foc, biciuit ... Citește mai mult MESAJ CĂTRE ÎNGERUL MEU PAZITORTacere e acum în mintea și-n sufletul meu.Imi ridic privirea la cer și încerc să înțeleg, DE CE tocmai eu ?! Încerc să rostesc o rugăciune de mulțumire,Dar
LAURA ISABELLE NICOLAE [Corola-blog/BlogPost/354280_a_355609]
-
pradă ușoară,....dar am aflat într-o zi, că nimic din toate astea nu puteau să se întâmple, fără să mă doară!Durerea este latura cea mai divină din noi și ne face mai puri.Asa cum aurul își află strălucirea doar prin foc, biciuit... XXI. ZBOR ÎNTRERUPT, de Lăură Isabelle Nicolae , publicat în Ediția nr. 2079 din 09 septembrie 2016. ZBOR ÎNTRERUPT Viața mea, român nescris, Se va scurge în abis Suflet gol înfrigurat Condamnat pentru păcat. Inima însângerata... Oare
LAURA ISABELLE NICOLAE [Corola-blog/BlogPost/354280_a_355609]
-
îmi seamănă./ Poate-s oasele străbunilor mei/ceva din înțeleptul suflet respirând/ în conturul măsurat./ Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte/ Și-l pipăi simțindu-i respirația/în acea dimineață nerăbdătoare când bobul de grâu plesnește în lutul/cu străluciri solare.// Când mănânc pâinea, urcă până la mine/Neamurile noastre toate,/seva înțelepciunii, adusă până la noi/de limba ce-o vorbesc.// Patria îmi este Limba Română/ În ea bobul de grâu/germinează/Verbele poemelor eminesciene.” Au avut loc lansări de cărți
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
nu are nici vigoarea verii, nici auriul sau roșcatul pur al toamnei, ci pare mai degrabă un amestec bolnăvicios de culori ce trec una într-alta palide, pe care o ființă rea și potrivnică le-a stors de vlagă și strălucire. O impresie de forță, siguranță și protecție ne-o oferă gardul mânăstirii alcătuit din piatră solidă, cu acoperiș de culoare roșie și cu chipuri de sfinți pictate pe zid. Porțile sunt larg deschise, pătrundem într-un spațiu mic, plăcut și
TOAMNĂ LA MÂNĂSTIREA CRASNA, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354462_a_355791]
-
Olănești, înregistrat de computerul acestuia, iar accesul în continuare se face de către o singură persoană prin sistemul împrumutat de la securitatea aviatică sau cel folosit la metrou. Pe Aleea Izvoarelor nu se mai ascultă Enescu sau Vivaldi . Izvoarele nu mai au strălucirea aurului. Au numai...mirosul banului.... Și... Se aude numai sunet de lanțuri. Izvoarele „de aur” au zăngănit de cătușe. Ce alt bir urmează?! Ce se va alege de „paradisul românesc” semnalat de scriitorul Alexandru Vlahuță cu două secole în urmă
MEDALII DE AUR....ÎNCĂTUŞATE *) de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354497_a_355826]
-
locuitor. Deocamdată s-a aflat plecatul mediu. • Rahatul împăratului pute la fel (zicere republicană). • Adesea fructul dragostei ajunge mărul discordiei. • Leneșul, când nu are treabă, se odihnește. Și când are treabă, tot! (Nae Cernăianu). Până și umbra ta depinde de strălucirea altuia. • Premiile au uneori valoare, alteori un preț. • Și oamenii cinstiți au amprente digitale... Nu m-aș fi așteptat! • Importantă este frumusețea interioară, spun chirurgii. • Degeaba privim, dacă nu reușim să vedem (Mihai Batog Bujeniță). • Teme-te de dosarele cu
ZICERI (213/214) – FEMEIA PERFECTĂ & GARDEROBA REGINEI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354537_a_355866]
-
sub drapelul românesc și ne dăruiesc prilej de bucurie!!! Evanghelia lui Matei, Cap. 5, versetul 14 ne spune “Voi sunteți lumină lumii”, să fim așadar o lumină, pentru noi și pentru cei din jurul nostru, să strălucim și să împrumutăm din strălucirea noastră tuturor celor ce ne înconjoară! Trăim în plină toamnă, frumoasa și bogată, românească în cuget, faptă și simțire, o toamnă care ne-a adunat laolaltă, cu bucurie, pe toți cei a caror inimi, desi departe de casă, încă mai
EMOŢIE DE TOAMNĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354547_a_355876]
-
mămici, tătici, bunici sau alte rude, plini de emoție, au pășit în sălile de clasă, frumos amenajate, care îi așteptau să le însuflețească. Cum o vorbă înțeleaptă spune că ,, Omul sfințește locul”, este firesc să afirmăm că și elevii dau strălucire și valoare școlii în care învață. Dacă elevii din clasele mai mari și-au stăpânit ușor emoțiile, prichindeii ce au pășit în clasa pregătitoare erau uimiți de ceea ce au observat în prima zi, o mare de școlari și profesori care
NUANȚE DE TOAMNĂ, UN NOU ÎNCEPUT de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354546_a_355875]
-
ce suflet sublim. În singurăteatea sa Karl rememora, a nu știu câta oară, acea întreagă istorie a întâlnirii cu Alice, noua minune pentru sufletul său. Își dădea seama că tot ce fusese înainte era atât de meschin, de neînsemnat, pe lângă strălucirea clipelor de acum petrecute în compania ei. Era fascinat de multitudinea ipostazelor de care ea era capabilă să se prezinte în oraș, de fiecare dată altfel, dar de fiecare dată superbă, fermecătoare. Acum era sigur că și atunci, la Operă
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
în originea sa nobil-venețiană, călătoriile sale în Italia fiind legate, în bună parte de această credință. Într-o însemnare scrisă la Mircești în 1865, poetul declară, fără rezerve: „Familia mea este originară din Veneția. Pe timpul când această Republică era în strălucire, om cu inimă îndrăsneață și cu spirit cavaleresc, se puse cu a lui spadă în serviciul țării, se căsători cu o româncă și deveni obârșia familiei Alexandri. În una din călătoriile mele am descoperit mai multe persoane de același nume
IMAGINEA ITALIEI IN OPERA LUI VASILE ALECSANDRI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353858_a_355187]
-
acele discuții răutăcioase și suspicioase, la adresa balaurilor-îngeri. Oamenii și animalele se ridicaseră în picioare, păsărelele care veniseră înapoi din înaltul cerului începuseră să cânte iar de pe crengile noduroase ale copacilor. Lalelele își recăpătară vioiciunea și culoarea, zambilele aromate aveau o strălucire aparte și totul era luminat de razele soarelui strălucitor. Ajungând pe pământul Țării Lalelelor, pasărea care îi vrăjise cu apariția sa, își strânse aripile în jurul trupului și îi privi pe toți, fără să spună nimic. Văzând că nu spune nici o
PRINŢESA LALELELOR PARTEA A III A de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353787_a_355116]