7,161 matches
-
au făcut străbunii, Ce urme au lăsat că ei au fost, Că au trăit și au avut un rost. Veniți aici, in clipe de odihnă Să dăm un sens momentelor de tihna Și să le mulțumim că ne e gazdă Strămoșilor ce plugu-au pus în brazda. Veniți aici, să vadă lumea toată Cum au meșteșugit ei prima roată, Cum au țesut ei voalul de mireasă Și lemnul cum l-au transformat în casă. Veniți aici, ca să vedeți pe ie Lumini de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
Sâmbătă pe la prânz întreaga echipă se reîntorcea acasă după o săptămână de muncă grea. Acasă aveau o singură zi, să gospodărească pentru săptămâna următoare dar și să meargă la biserică. De aceea satele de munte nu aveau cârciumi din moși strămoși. Abia pluralitatea de partide de astăzi, forțând primari venetici cu alte obiceiuri, a introdus meteahna beției. Și unii localnici au fost infestați și urlă pe străzi pentru cine știe care partid care-i cumpără votul. Este adevărat că altfel ar șoma, căci
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
băga în seamă, chiar dacă îl usturau ochii, gândindu-se cu nădejde că poate Veta îi va aduce astăzi pe lume primul lor fecior, pe care dorea să-l țină pe lângă el, să-l învețe meseria moștenită în familie, din moși - strămoși. Așa pruncul va avea o altă perspectivă pentru viitor. Ce puteai face în văgăuna asta dintre munți, unde îți venea ursul până sub fereastră, când dădea foamea peste el? Nu găseai de lucru decât la pădure, sau ca păstor mai
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379048_a_380377]
-
picturi celebre(...) În glasul lui se simțea acea dragoste, mai mult decât nostalgie pentru toate relicvele, statuile, stâlpii de marmoră, cănile de lut, monedele pe care el le ascunse pe undeva și care-i erau dragi, în care recunoștea pe strămoșii strămoșilor săi(...) Comorile nu aparțin numai celor care le-au descoperit, ele sunt în posesia lumii”. Aceasta e visul arheologului Ali, un arab din Ashkelon, emigrat în Gaza, care, dincolo de pasiunea sa, identifică idealuri și mentalități care, iată, unesc/despart
VISUL ARHEOLOGULUI de IOAN HOLBAN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379064_a_380393]
-
celebre(...) În glasul lui se simțea acea dragoste, mai mult decât nostalgie pentru toate relicvele, statuile, stâlpii de marmoră, cănile de lut, monedele pe care el le ascunse pe undeva și care-i erau dragi, în care recunoștea pe strămoșii strămoșilor săi(...) Comorile nu aparțin numai celor care le-au descoperit, ele sunt în posesia lumii”. Aceasta e visul arheologului Ali, un arab din Ashkelon, emigrat în Gaza, care, dincolo de pasiunea sa, identifică idealuri și mentalități care, iată, unesc/despart încă
VISUL ARHEOLOGULUI de IOAN HOLBAN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379064_a_380393]
-
Sau vocea naratorului să puncteze „amestecul de sânge” de acolo? Sau, altfel, prezența azaticilor (hoți, tâlhari, azi, „teroriști”), în Ashkelonul de altădată, dând foc acareturilor lui Alexandru și azi, asuprind un tânăr care vrea să învețe arheologia, iată, în Roma strămoșului său? Sunt întrebări la care romanul lui Paul Leibovici răspunde perfect coerent, cu o logică impecabilă a narațiunii și în dimensiunile profilurilor unor personaje memorabile. Prozatorul lucrează cu perechi de personaje care ilustrează ideea de a scrie istoria din prezent
VISUL ARHEOLOGULUI de IOAN HOLBAN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379064_a_380393]
-
au nici onoare, nici demnitate. Aici aș putea încheia meditația pentru trezirea celor care dorm somnul de moarte, voinicesc... sperând, că odată trezindu-se li se va trezi și conștiința națională, identitatea de neam și dragostea față de valorile sfinte ale strămoșilor Iată, că acum am eșit puțin la lumină. Cunoaștem de cine suntem conduși, de ce soi de oameni- fățarnici! Și, când te gândești, că noi i-am ales, iar ei nici nu se gândesc la noi, îți vine să te răzbuni
MEDITAŢIE ÎNAINTE DE FURTUNA ALEGERILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379094_a_380423]
-
fel de coridă, ca și azi, când cu cât taurul este mai sălbatic, cu atât spectacolul este mai fenomenal, spectatorilor li se oferă senzații mai tari de li se zbârlește părul mai teribil, iar toreadorul culege mai mulți lauri. Bourul, strămoșul vitelor domestice era animal de șes și de coline, ocupa luncile râurilor, șesurile mlăștinoase și dumbrăvile umede. I se prețuia carnea gustoasă, pielea și în special coarnele, ca trofee, care aurite erau folosite ca și cupe de preț din care
80 ! LA MULŢI ANI DOAMNĂ TERESIA BOLCHIŞ TĂTARU ! de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379106_a_380435]
-
nu ai știut cui s-o închini! Străin ești,când cu ai tăi copii,nu stai la masă, Căci vrut-a Domnul,ca să plece ei printre străini! Străin? Ești când tu singur ai rămas pe lume, Și-astepți tăcut,ai tăi strămoși,să-i întâlnești! Iar nimeni pe pământ,nu ar putea a-ți spune, Mai bine-ar fi să mori,sau să trăiești? Străin? Nimeni n-ar trebui numit așa,vreodată! E floarea trandafirului străină între spini? Atâta timp cât,sus în cer
FIII TATĂLUI! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379145_a_380474]
-
din vatra vâlceană au venit în literatură cu un patos și cu o dragoste nefiltrate, dublate de un aer de sacralitate ! Reportajele domnului Ion Nălbitoru sunt într-un plan mai subtil o dragoste mărturisită de pământul natal, de moșii și strămoșii noștri, de folclorul și de tradițiile în care a crescut, un imn exprimat prin amintiri, priveliști, metafore, prin captarea acestui filon muzical vechi care răzbate din istorie în universul cultural românesc. Reportajele domnului Ion Nălbitoru sunt atât de veridice, de
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
Bănuiesc că iarna este dezolant. Doar Dunărea mai poartă cu ea viața, atât în adâncuri, cât și la suprafață, când trec vapoarele. - Da, ai dreptate. Iarna nu prea ai ce face în Rasova, dar viața localnicilor este aici din moși - strămoși, așa cum ți-am spus când intram în comună, de peste o mie opt sute de ani. Când au ajuns în fața ușii, mama lui Radu le ieșise în întâmpinare. - Parcă mi s-a părut mie că se aude vorbindu-se, dar eram cu
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
cei mai apropiați și cu asta basta. - Cum și la popă nu? - Ce are popa cu fericirea noastră? - Măi mamă, o căsătorie fără să fie făcută și la biserică, nu-i căsătorie adevărată. Noi așa ne-am pomenit din moși, strămoși. - Acum nu toți mai procedează așa. Când mergi la tribunal, președinta de complet nu te divorțează mai greu dacă ești cununat și la popă față de cei care nu sunt. - Apă-i dragule, de ce te mai cununi dacă vrei să divorțezi
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
burțile lor pline de rahat, să mai cânte fanfara acelaș imn mai trist ca un prohod, să ne plictisească iar cu acelaeași bâlbâieli de zile mari precum că noi am stat aici de veacuri că au luptat moșii noștri și strămoșii ca să ne mențină neatârnarea că ne-au lăsat o țară... ce ne-au lăsat fată dragă? că te-au ciunțit cam toți, care și cum au vrut, și bulgarii, și turcii, și rușii... mai ales rușii, vecinii tăi!... nu mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
decorațiile pe burțile lor pline de rahat,să mai cânte fanfara acelaș imn mai trist ca un prohod,să ne plictisească iar cu acelaeași bâlbâieli de zile mariprecum că noi am stat aici de veacurică au luptat moșii noștri și strămoșii ca să ne mențină neatârnareacă ne-au lăsat o țară...ce ne-au lăsat fată dragă?că te-au ciunțit cam toți, care și cum au vrut,și bulgarii, și turcii, și rușii... mai ales rușii, vecinii tăi!...nu mai zic
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
geam Și mi-a șoptit pe-o adiere, Să cânt cu păsările-n ram, De vreau în suflet mângâiere... Eu am ieșit și l-am urmat, Și-am început să caut pașii Copilăriei, ce-a plecat Spre un tărâm urmând strămoșii... Ca un ștrengar s-a furișat Pe dealul plin de amintiri, Cu glas de prunc eu l-am strigat Cercând să-l caut din priviri. Când l-am găsit stătea ascuns În margaretele din vale, Privind, aminte mi-am adus
AMINTIRI de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380041_a_381370]
-
târziu prin procesul de fotosinteză al algelor și plantelor. Pentru toate viețuitoarele, glucoza este combustibilul de bază, sursa energiei necesară supraviețuirii, mișcării, etc. Deși organismele pot sintetiza glucoza, cantitatea necesară supraviețuirii o luăm din Natură. Timp de milioane de ani, strămoșii omului obțineau glucoza din plante și fructe. Dar, datorită schimbării climei, acum două milioane de ani, hominizii au devenit carnivori având o dietă săracă în glucoză, dar bogată în proteine și grăsimi. Acum aproximativ 10.000 de ani s-a produs
PARADOXUL GLUCOZEI de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380063_a_381392]
-
nostru.Rosenkranz, mot-à-mot, înseamnă "coroană de trandafiri" și mă mîndream cu el, dar sensul real este " mătănii" (rosaries, rosaire, în engleză și respectiv în franceză),adică acele mărgele care se țin în mînă și servesc la rugăciuni. Poate careva dintre strămoși a fost matanar,în orice caz,nu stiu daca bunicul meu Leopold Armîn Rosenkranz a fabricat și mătănii, dar ceea ce știu e ca a fost ungur, de meserie pictor de firme, si a venit de la Budapesta în România, lăsîndu-și acolo
NUMELE DIN FAMILIA NOASTRĂ- ISTORIE ȘI ANECDOTE de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381827_a_383156]
-
Încropește masa de prânz din bruma de alimente pe care ai adus-o. Aleargă din nou la magazin, să afli dacă nu cumva s-au adus detergenți! Vino acasă și apucă-te de spălat! E nevoie de apă caldă? Mofturi! Strămoșii noștri, după nenumăratele bătălii purtate, numai cu apă caldă și detergenți și-au spălat armurile? Calcă un vraf de haine, până nu se întrerupe curentul! Curățenia se poate face și pe întuneric. Apropo: aruncă o privire în cutia poștală să
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
anticipând, într-un oarecare fel și viitorul acestei zone românești și regiuni ecleziale a Banatului Ortodox. Aici, în această carte sau datorită ei, ne aducem aminte cu vibrante emoții, sentimente de recunoștință și prețuire de înaintașii noștri, de moșii și strămoșii noștri, trăitori, viețuitori și chiar supraviețuitori pe aceste meleaguri, care de multe ori au fost vitregite de vremurile istoriei și oropsite de valurile năvalnice ale acestei vieți pământești, plină de suferințe, ispite, încercări și necazuri dar chiar le-au depășit
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT IONEL POPESCU, ICOANE VII ALE SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, EDITURA “PARTOŞ”, TIMIŞOARA, 2015, 200 OAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2 [Corola-blog/BlogPost/381883_a_383212]
-
meștere îi vorbise tată-său altădată, când se lăudase că bunicii săi stau într-o curte de la Muzeul Satului. Râseseră cu toții atunci. Acum, costumul era problema! -Ce costum, Buni? întrebase încântat și curios în același timp. Îl bucurase împăcarea dintre strămoșii alor săi, intuind și legătura frumos păstrată de Zain și Miluța. Ce costum? Spune! Și din fericire, taman în clipă, trecuse prin dreptul curții o pereche vârstnică, datorită căreia înțelese că portul tradițional e în două culori făcut, în alb
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
către pierzare, Tu mă scoate Salvează-mă,Tu cel ce singur ești făr' de păcat! Mă-nchin cu umilință,Ție Doamne Sfinte Și te mărturisesc ca Unul Dumnezeu Adevărat! Rostește către mine, sfintele-Ți cuvinte Ce-a auzit al meu strămoș, cu mult timp înainte: "Ridică-te, credința ta, te-a vindecat!" Scrisă cu voia Domnului de Costel Ursu Referință Bibliografică: Îngenuncheat....... / Constantin Ursu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2000, Anul VI, 22 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
ÎNGENUNCHEAT....... de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382008_a_383337]
-
nu fim colonie. Chemat de Zeu să lumineze-n haos El n-a-ncetat pe-un drum fără repaos Să mângâie cu raza-i de poveste Cărările spre lumile celeste. Poporul dac i-a-ncredințat destinul Să-l ducă Tronului pentru Divinul Zalmoxis, și strămoș, și Tată Sfânt Ce s-a-nălțat la cer de sub pământ Luceafăr blând al devenirii noastre, Revino pe pământ din depărtate astre Și luminează calea alor tăi Să nu fie conduși de nătărăi Îndreaptă-ți raza care plânsu-ți-s-a Să unești maluri de la
SA NE AMINTIM DE EMINESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382065_a_383394]
-
pe care-l așteptați!” Ba, mai mult, își declină identitatea „ - Nu vă temeți de mine! Sunt un vampir cu gânduri bune!” În continuare este redată întâlnirea dintre Paloș și Contele Dracula. Cel din urmă povestește despre originea tânărului și despre strămoși, scriitorul redându-ne din nou, ca într-un roman istoric, povestiri despre trecut, domnitori și Dracula, arta de bun povestitor al lui Dracula fiind minuțios creionată: „Voievodul Matei Corvinul, înșelat de trădători, m-a condamnat la închisoare într-un castel
DE LIGYA DIACONESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382081_a_383410]
-
ea, este moștenirea noastră, pedeapsa lui Dumnezeu pentru neascultarea celui dintâi om și a tuturor des¬cendenților săi. Și totuși, acest „blestem” dumnezeiesc al morții a fost înlăturat prin venirea Răscum¬părătorului. Cei care au călcat porunca lui Dumnezeu prin strămoșii lor, și sunt deci apăsați de „blestemul” ancestral, pot totuși să scape de el, dacă vor asculta, la rândul lor, de poruncile lui Dumnezeu, anume cele ale Legii vechi, validate prin cele ale Evangheliei și confințite prin Tainele Bisericii. Trupul
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]
-
întrunire au participat 430 de primari din R.Moldova, inclusiv 32 de primari din raionul Orhei, 19 - din Telenești, 6 - din Rezina.Și a câtă oară mă conving, ca pământenii mei, județul Orhei își menține la nivel acel patriotism al strămoșilor noștri de pe meleagurile orheiene, aproape 60 de primari ai regiunii în afară de acei din Șoldănești care nu au dorit să se nominalizeze din cauza presiunii organelor raionale și republicane (partidul democrat ș.a.) Din delegația raionului Telenești a făcut parte și președinta raionului
UN VIS CÂT O VIAŢĂ DE MARE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380448_a_381777]