4,034 matches
-
De asemenea, ei știu că nu au voie să distrugă plantele și să omoare animalele mici. Le explicăm că o plantă strivită, ruptă, moare un animal /pasăre suferă dacă este lovită. Este o faptă rea să lovească un animal, să strivească o furnică sau o albină, să rupă aripile unui fluturaș, să strice cuiburile de păsărele. Activitatea de îngrijire și înfrumusețare a școlii, amenajarea unui colț viu în sala de clasă sau a unor spații verzi în curtea școli sunt tot
PRIMII PAŞI ÎN EDUCAŢIA ECOLOGICĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_918]
-
inefabile, o beție albă a simțurilor caracterizează aceste „jocuri de-a sfiala”: „spune-mi, dacă te-aș prinde-ntr-o zi/ și ți-aș săruta talpa piciorului / nu-i așa că ai șchiopăta puțin după aceea / de teamă să nu-mi strivești sărutul?”. Cum se vede, S. cultivă, în tradiția lui Eminescu, serafismul și, în consens cu poeții mai noi, redefinește mitologia orfismului. O populează, înainte de orice, cu vedeniile și cu jubilațiile sale de om tânăr. Cu 11 elegii lirica lui intră
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
primei sale culegeri (Chemări, 1955) cu lirismul lui St. O. Iosif. [...] T. Utan este un timid și poezia este pentru el un joc cu porțelanuri fragile, o trecere printr-un câmp de flori, cu spaima enormă de a nu le strivi. Extazul este frânat cu infinite precauții, confesiunea capătă un limbaj mai obiectiv din aceeași frică de expunere totală, din teama poetului de a vorbi în tonuri prea înalte despre lucruri atât de delicate. EUGEN SIMION SCRIERI: Chemări, București, 1955; Versuri
UTAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290395_a_291724]
-
situația unui „fost” și, în consecință, ridiculizat de o clasă socială pentru care valorile trecutului nu mai înseamnă nimic. Fiii săi se sting încet-încet în suferință și anonimat: unul la închisoare, celălalt, cu plămânii epuizați, într-un spital, iar ultimul strivit de o roată de moară. Oameni ai „lumii noi” își fac apariția, confruntarea între vechi și nou, procesul dificil al „nașterii” orânduirii sociale aduse de comunism fiind urmărite în dramatismul și complexitatea lor. SCRIERI: Cenușa verde, București, 1969; Ospățul lui
VAIDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290407_a_291736]
-
buni specialiști ai perioadei domniei lui Carol I <ref id="16">16 Idem, Lumea românească la 1900, București, 1984; Idem, Viața În vremea lui Carol I, București, 2005. </ref>, ai problemelor de după 1878, cu deosebire. Momentul 1881 apare din nou „strivit” sub pasul istoriografic la români uriaș, De la Independență la Marea Unire, ca să amintim titlul tomului II, al volumului VII, din noua sinteză națională. Nu s-ar pune, e de Înțeles, problema ca momentului constituirii Regatului, realizat pe căi politice, unele
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
Nu mai există caiele, arheologii doar / de vor descoperi printre dinții ultimului potcovar... // Nu mai există potcovari. / Există numai momentul unei nicovale / - într-un muzeu, ca o nedumerire, deci - / Cutreierat de mistice scântei. / Există numai poemul acesta ca un cal / strivit de hulubele de oțel / ale secolului ce nu uită că e douăzeci”. Cât despre proză, domeniul lui S. e o secțiune de spațiu urban al cărui centru gravitațional e șantierul. Cele mai multe personaje de prim-plan, în frunte cu naratorul însuși
STRATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
el se ține de învoiala care pentru el e sfântă.Văzîndu-l jos, împăratul zise: Copilul care n-are milă de părinții lui nu este vrednic să vadă lumina soarelui! Pe el băieți! Și se repeziră toți cu bâte și-l striviră cât ai zice mei. Judecata unui copil îl scăpase pe bătrân de necazul ce căzuse pe dânsul. 1. Scrie ordinea în care s-au petrecut evenimentele: Cum șarpele nu voia, s-au dus la judecată. Învoiala era ca omul să
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
-n spini,/ Se plimbă toamna prin grădini/ [...] Pe stradă trece-un mort calic,/ Vântul merge după dric” (Preludiu de toamnă). Deseori imaginile rezultă din asociații mai cutezătoare: „Și-atârnă noaptea zdrențele pe ramuri,/ Își bagă luna nasul bleg pe geamuri; Strivit în pumni de nouri, cerul des/ Îngenunchează mohorât pe zări/ Și drumul singur rătăcit pe șes/ Se-afundă, șchiopătând, în depărtări...”. Ceea ce pare însă fidelitate neabătută față de recuzita simbolistă se dovedește a fi o proiecție onirică a propriei interiorități. Visul
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
cenușă” „o nouă alchimie” nu se înfăptuiește (în spirit, ostil „suișului”, aflându-se instalat același „orizont planimetric” al comandamentelor trupului), opoziția poetului nu întârzie să se manifeste. Ea dă tușe grotești tablourilor („Oameni se izbesc de geamul vitrinei, de poduri, / striviți de obloane, cu zgomot ca niște lăcuste”, străzi „plesnesc la-ncrucișare, ca tendoanele”, tramvaie foșnesc „ca viermi de mătase”) ori susține refugiul în aventura imaginară („cu evantaiul nopții pe noi și în pumni cu aritmetica cerului și a stelelor ude
POPOVICI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288965_a_290294]
-
pe umăr / și marea-i retrasă în plasele cu pești”. Elegiacul, discret, dar mereu prezent, este corectat de ludice acorduri senzuale și de duioșia domesticului, ce-l alătură, în Hora de cuișoare și Butaforie, lui Emil Brumaru: „Ce veri fierbinți strivite cu fierul de călcat / îmi suflă lumânarea ca fluturi grei de lene? / Vom sta la barieră în mici singurătăți / Când ploi de apă dulce răstoarnă damigene”. Pe imagini sustrase perimetrului casnic, unele năstrușnice, parcă alese în glumă - în fapt, ocolind
POPOVICI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288965_a_290294]
-
lui D. Anghel, elogiind-o chiar pentru elementele ei simboliste. Marele merit al lui P. rămâne acela de a-l fi descoperit pe Lucian Blaga și de a-i fi patronat debutul în „Glasul Bucovinei”, unde apar Gorunul, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii și alte poezii care vor intra în volumul Poemele luminii, premiat de Academia Română, împreună cu Pietre pentru templul meu, la propunerea lui P. Dar cazurile D. Anghel și Lucian Blaga sunt excepții. În rest, el dovedește
PUSCARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289069_a_290398]
-
Cartea lui Aldous Huxley Minunata lume nouă, apărută în anii ’30, a surprins epoca prin imaginea unui viitor posibil: o societate înalt perfecționată tehnologic, cu un grad ridicat de integrare și control asupra ei însăși, dar complet antiumană. Individul este strivit, manipulat de un sistem extraordinar de eficient tehnologic, în numele „raționalității” și „eficienței”, dar a unei raționalități a sistemului indiferente și chiar ostile față de oameni. Cartea era însă simplă literatură, un roman mai mult fantastic decât științific. Când cu câteva decenii
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai multă substanță în relațiile umane decât putem noi să extragem cu toate filozofiile noastre. Acest adevăr a fost subliniat cu mare eleganță de către Lucian Blaga, unul dintre cei mai mari poeți români, în Poemele luminii (1919)1: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii și nu ucid cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc în calea mea în flori, în ochi, pe buze ori morminte. Lumina altora sugrumă vraja nepătrunsului ascuns în adâncimi de întuneric, dar eu, eu cu lumina
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
căruia îi aparține, are șansa de a participa (sau este forțată să o facă) la spațiul global al învățământului superior, de a explora avantajele și dezavantajele acestuia, de a se adapta la noul context sau de a fi, horribile dictu, strivită de acesta. Pe de altă parte, au apărut universitățile transnaționale sau transfrontaliere, ce nu mai aparțin nici unui sistem național de învățământ superior, dar furnizează servicii educaționale studenților ce pot aparține oricărei țări. Rezultă astfel o piață globală a învățământului superior
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
s-a împlinit, aducând deopotrivă prilejuri de mulțumire și inevitabile deziluzii. O concluzie din amurgul vieții? „Este mai ușor să fii intelectual decât creștin.” Ca duhovnic, părintele Teofil a încercat să cultive acea sfințenie și înțelepciune care știe să nu strivească. A trezi în aproapele smerenia nu presupune neapărat recursul la un act de umilire publică. Marii sfinți ai Patericului, de pildă, au știut să fie exemplari fără să-și sufoce ucenicii. A fi discret și iertător pare să fie regula
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
în mod tipic urmate de universitari de nivel modest; proiectele etnopedagogice par să-și fi pierdut elanul și prestigiul. Până și demagogii politici abordează rareori astfel de probleme. Sub comunism, majoritatea personalităților care dezvoltaseră programe de educație națională au fost strivite. Unii au murit în Gulagul românesc, iar alții au reușit să-i supraviețuiască, dar nu au mai izbutit să-și reia activitatea lor temeinică, alții au emigrat ori au practicat forme diferite de ketman, în vreme ce pedagogii și-au revenit foarte
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Providenței, căci n-ar fi putut consfinți, în spiritu-i de echitate, o asemenea nedreptate strigătoare. Și reflectînd și mai adînc - în timp ce-l tot smuceam încolo și încoace în spațiul strîmt dintre balenă și vas, ca să nu-l las să fie strivit - am simțit că situația asta a mea e, de fapt, situația tuturor muritorilor, numai că, în majoritatea cazurilor, aceștia sînt legați prin legături siameze cu o mulțime de alți semeni, dacă bancherul dumitale dă faliment, te prăbușești odată cu el; dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
calitate”; prima carte, prima chinuită biruință a vieții tale de scriitor devenea și Întîiul calvar. Editorul era un ins misterios și teribil, care trona În vârful unei piramide de tipărituri „de mare succes” - majoritatea, firește, traduceri din limbile anglo-saxone, care striveau prin cantitate nu numai modestul tău ghiocel, ci Întregul scris românesc, - editorul era un ins la care străbăteai după luni sau ani de tatonări și plecăciuni, cu ajutorul discret al prietenilor scriitori mai În vârstă, ei Înșiși prudenți să nu-și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sfidătoare. Cealaltă pasăre pene negre și roșii avea și În moliftul tânăr și-a făcut cuibul ei căci nu măreție și fală căuta ci căuta să afle temei. (Ă). Apoi securile au lovit În bradul uscat care s-a prăbușit strivind cuibul din ramuri iar moliftul tot mai falnic În codri a rămas să străjuie coniferele neamuri. Morala: Din această poveste aș vrea să te-nvăț prietene, să iubești ceea ce-i tânăr și crește ceea ce-i nou, ceea ce se ridică nu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cu noi, e Împotriva noastră! Și de crăpați de ciuda: n-am să mă sinucid! Știu mai pândesc prin țară tâlhari și trădătorii Și pregătesc În taină pumnalul pe la spate. Dar noi am Învățat din zilele cu nori Cum să strivim veninul năpârcilor turbate. (Ă). N-am terminat! Mi-e inima tot trează. Tovarășilor noștri mai am să le vorbesc Din tot ce-am Îndurat, un cântec nou le fac. (Ă).” (Miron RADU PARASCHIVESCU. - N-am terminat, Ibidem.) POEȚII În sectorul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
aici atingem unul din nervii poeziei lui Deșliu: aspectul de șuvoi nestăvilit, care potopește cu ură pe dușmanii poporului, dar care și irigă câmpurile țării. În ceea ce privește „socoteala” cu cei dintâi, cuvântul lui pleznește În dreapta și În stânga pe obrajii ghiftuiților, sau strivește frazele «măsluite» și «tâlcurile ticluite, scrobite» ale boemei decadente. În legătură cu aceasta, e de notat cum vechea boemă e văzută ca un sediu alcoolic și dezmățat, și În care cu o ironie abil plasată de poet, țiganca argheziană cerșește În refrenul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
țări străine. Creangă, Caragiale, Vlahuță - au trăit și au murit În lipsuri. Traian Demetrescu și Ion Păun Pincio au fost secerați de oftică. Mai recent, talente care ar putea să mai fie astăzi prezente În efortul literaturii noastre, au fost strivite de aceiași orânduire. Ne gândim la Alexandru Sahia, G.M. Zamfirescu, Bogdan Amaru și atâția alții. (Ă). Fondurile Literar, Muzical și Plastic au facilitat creatorilor putința de a călători și de a se documenta. Peste 80 de scriitori s-au deplasat
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
puternic. În special patosul revoluționar de care vorbeam lipsește din romanul lui Ion Călugăru. Nu se poate spune ca autorul nu Înfățișează acțiunea comuniștilor, că nu concepe pe noul director - ca activist de partid - ca omul care trebuie să-l strivească pe Zmeu cu hotărârea și calmul date de Încrederea În forțele clasei muncitoare. (Ă). Dar toate acestea sunt relatate mai mult din afară, vlăguite parcă de pulsația vieții. Și În centrul lipsurilor stau tocmai rămășițele mic burgheze, această șovăială care
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
are conștiința legii morale, respect pentru lege și, totodată, conștiința distanței care separă starea și comportarea ei de exigențele absolute ale legii are imboldul îmbunătățirii stării și comportării sale morale? A afirma că raportarea la maiestatea legii morale pure îl strivește, și nu îl înalță pe om, este același lucru cu a spune că acea consțiință care separă realizările în cunoaștere ce sunt la îndemâna unei ființe sensibile la omnisciență nu ar stimula, ci ar paraliza aspirația ei de a cunoaște tot
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
pe balcon. Informați-vă la pepinieră. Știați că? Busuiocul este cunoscut pentru faptul că alungă anumite insecte, cum ar fi țânțarii. Hasmațuchi Hasmațuchiul este o plantă umbeliferă cu frunze triunghiulare decupate și cu flori albe. Fructele au formă alungită. Dacă striviți frunzele de hasmațuchi, veți constata că degajă un parfum care seamănă cu cel de lemn-dulce sau de pătrunjel. În ceea ce privește semănatul și plantatul hasmațuchiului, îl puteți pune direct în pământ prin presărare, din luna aprilie. Puteți semăna de primăvara până toamna
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]