2,275 matches
-
2.430011 C3 2.430012 C4 2.430013 Factor B 2.430014 C5 b-9 2.430019 Alte investigații privind sistemul de complement 2.4301 Determinarea cantitativă a imunoglobulinelor serice: 2.43010 IgG 2.43011 IgA 2.43012 IgM 2.43013 Subclase de IgG 2.430130 IgG1 2.430131 IgG2 2.430132 IgG3 2.430133 IgG4 2.43014 IgE totale 2.43015 IgE specific anti alergene: 2.430150 Ierburi 2.430151 Arbori 2.430152 Venin insecte 2.430153 Epitelii animale 2.430154
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184210_a_185539]
-
Teste ELISA pentru detectarea anticorpilor specifici parazitari 2.51630 Teste ELISA pentru detectarea anticorpilor specifici antiparazitari de clasa IgM 2.51631 Teste ELISA pentru detectarea anticorpilor specifici antiparazitari de clasa IgG 2.51632 Teste ELISA pentru detectarea anticorpilor specifici antiparazitari, subclase de IgG 2.51633 Teste ELISA pentru detectarea anticorpilor specifici antiparazitari de clasa IgE 2.51634 Teste ELISA pentru detectarea anticorpilor specifici antiparazitari de clasa IgA �� 2.51639 Alte teste ELISA pentru detectarea anticorpilor specifici antiparazitari 2.5164 Teste ISAGA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184210_a_185539]
-
pentru interfață radio, prevăzută de Decizia nr. 62/25.01.2005 a Președintelui IGCTI și │ │accesibilă la www.igcti.ro. Clasa 1^NOTĂ): (i) Echipamente terminale conectate la rețele fixe emisie și echipamente radio care nu sunt destinate pentru emisie: Subclasa│ Tipul echipamentului │ ├────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 1 │Echipamente ISDN: ISDN acces de bază, ISDN acces primar, ISDN U, ISDN de bandă largă ATM. │ ├────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 2 │Echipamente PSTN: linie analogica unică, linie analogica multiplă cu/fără apel direct de sosire DDI (Direct │ │ │Dialling În), echipament conectat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178299_a_179628]
-
ring, token bus, TCP/IP, frame relay). │ ├────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 5 │Echipamente de difuziune interactivă pe fir (imagine/sunet necomutate, imagine/sunet comutate). │ ├────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────���──────────────────────────────────────────────┤ │ 6 │Telex (echipament de linie unică, echipament de linie multiplă). (îi) Echipamente radio care emit numai sub controlul unei rețele: Subclasa SR EN 301 502; SR EN 301 511. │ 1525,0 - 1544,0; 1555,0 - 1559,0 MHz/ │ │ 11 ├─────────────────────────────────────────────────────────────────┤ 1631,5 - 1634,5; 1656,5 - 1660,5 MHz │ │ │ECC/DEC (02)11; ERC/ DEC (98)12; ERC/DEC (98)13; │ │ │ │ERC
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178299_a_179628]
-
SR EN 301 753. Terminale VSAT în bandă Ku. │ ├────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 3 │Stații de sol pentru transmisii ocazionale prin satelit (SNG) în bandă Ku. │ ├────────┼────────────────���────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 4 │TETRA cu mod de functionare direct - DMO (Direct Mode of Operation). NOTĂ: Pentru echipamentele din Clasa 1, subclasele (i), (îi) și (iii) și Clasa 2 numerele de ordine sunt identice cu cele din Lista de echipamente publicată de Comisia Europeană după consultarea TCAM (Telecommunication Conformity Assessment and Market Surveillance Committee) în baza Deciziei 2000/299/EC din 6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178299_a_179628]
-
Europeană după consultarea TCAM (Telecommunication Conformity Assessment and Market Surveillance Committee) în baza Deciziei 2000/299/EC din 6 aprilie 2000 și din Lista publicată de CEPT ERO (European Radiocommunications Office) sub mandatul Comisiei Europene. Echipamentele radio din Clasa 1, subclasa (iv), funcționând în benzi de frecvență armonizate în România și în unele State Membre ale Uniunii Europene, au numere de ordine distincte, de la (iv-1) până la (iv-54). ------------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178299_a_179628]
-
producție. Nomenclatorul PRODROM este armonizat cu nomenclatorul PRODCOM utilizat în cadrul Comunității Europene și reprezintă o detaliere a acestuia. Legătură CAEN Rev. 2 cu PRODROM este asigurată la nivel de 4 cifre (clasa), întrucat pozițiile PRODROM au fost realizate prin detalierea subclaselor elementare CPSA 2008. TVIR Tariful vamal de import al României, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 120/1993 privind detalierea și clasificarea mărfurilor în Tariful vamal la import al României de la 6 la 8 cifre, cu modificările ulterioare, asigură un raport
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187346_a_188675]
-
limba română..................................................................................................... 97 1. Distincția tranzitiv/intranzitiv și Ipoteza Inacuzativă..................................... 97 2. Verbele ergative/inacuzative în lucrările lingvistice românești despre limba română.......................................................................... 99 3. Definiție. Clasificare. Principii de stabilire a inventarului............................. 103 3.1. Definiții, probleme terminologice......................................................... 103 3.2. Subclase de verbe inacuzative/ergative................................................. 105 3.2.1. Clasificare sintactică.................................................................... 105 3.2.2. Clasificarea semantică................................................................. 105 3.2.3. Predicate inacuzative vs predicate inergative.............................. 109 3.3. Stabilirea inventarului de verbe inacuzative din limba română............ 110 3.3.1
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
aspect este și cel mai solicitant: termenul ergativitate are două accepții, aparent fără legătură directă, desemnând, pe de o parte, un tip de limbi (ergative), diferite de limbile familiare nouă (care sunt limbi acuzative), iar, pe de altă parte, o subclasă de verbe intranzitive nonagentive, prezentă în foarte multe limbi ale lumii. Cele două obiective majore ale lucrării sunt legate de aceste două accepții: prezentarea ergativității ca fenomen prezent în foarte multe limbi și analiza sintactico-semantică a verbelor ergative/inacuzative în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
1), Avram (2003: 170), Levin și Rappaport Hovav (2005: 12), Petcu (2009: 13) etc. Levin și Rappaport Hovav (1995: 14) arată că motivația originară a Ipotezei Inacuzative a fost recunoașterea faptului că anumite diagnostice sunt explicate prin postularea a două subclase distincte de verbe intranzitive. Sorace (2004: 243) subliniază că forma inițială a Ipotezei Inacuzative încorporează două afirmații, care se referă atât la comportamentul sintactic, cât și la cel semantic al celor două clase de verbe intranzitive: (a) argumentul unic al
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
asemenea, termenul de verbe ergative numai pentru cele care au pereche tranzitivă (de tipul break 'a rupe', open 'a deschide'), iar termenul inacuzative, pentru cele care nu au pereche tranzitivă, de tipul (come 'a veni', appear 'a apărea'). 3.2. Subclase de verbe inacuzative/ergative Comportamentul eterogen al verbelor inacuzative impune identificarea mai multor subclase de verbe, în funcție de criterii sintactice și semantice. 3.2.1. Clasificarea sintactică Primul tip de clasificare privește capacitatea verbelor inacuzative de a avea o pereche tranzitivă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
break 'a rupe', open 'a deschide'), iar termenul inacuzative, pentru cele care nu au pereche tranzitivă, de tipul (come 'a veni', appear 'a apărea'). 3.2. Subclase de verbe inacuzative/ergative Comportamentul eterogen al verbelor inacuzative impune identificarea mai multor subclase de verbe, în funcție de criterii sintactice și semantice. 3.2.1. Clasificarea sintactică Primul tip de clasificare privește capacitatea verbelor inacuzative de a avea o pereche tranzitivă. Levin și Rappaport Hovav (1995: 82) stabilesc acest tip de distincție (preluată și de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
infra, 5.3.), nici în legătură cu relația derivativă dintre varianta inacuzativă și cea tranzitivă a unui verb derivat, care va fi discutată în secțiunea referitoare la alternanța cauzativă − vezi infra, 5. 3.2.2. Clasificarea semantică A doua clasificare urmărește identificarea subclaselor semantice de verbe inacuzative. Borgonovo și Cummins (1999)13 au arătat că inacuzativele (telice) se împart în două clase: (a) de schimbare de stare; (b) de schimbare de localizare 14. Această clasificare a fost preluată de Avram (2003: 190), care
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
preluată de Avram (2003: 190), care subliniază că inacuzativele care denotă o schimbare de localizare nu presupun ca argumentul să capete vreo calitate. Pentru o discuție asupra verbelor de schimbare de stare vezi Stan (2005: 222). În continuare, voi prezenta subclasele semantice de verbe identificate de Levin și Rappaport Hovav (1995) pentru limba engleză și voi analiza posibilitatea de aplicare a acestei clasificări la limba română. 3.2.2.1. Clasa verbelor de schimbare de stare (Levin și Rappaport Hovav 1995
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
localizare fiind sesizată de Lyons (1967: 390, apud Levin și Rappaport Hovav 1995: 120): toate propozițiile existențiale sunt, cel puțin implicit, și locative. Autoarele (Levin și Rappaport Hovav 1995: 153) notează ca un argument suplimentar al relației dintre cele două subclase faptul că apariția poate fi considerată ca fiind o schimbare direcționată. Autoarele menționează și alte caracteristici ale acestor verbe: comportamentul lor este explicabil prin absența unei cauze externe din reprezentarea lor lexico-sintactică; pentru aceste verbe, distincția dintre cauzare internă și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de stabilire a inventarului Pentru limba română, singurul test sintactic pe care l-am putut folosi pentru stabilirea inventarului este adjectivarea participiului, celelalte teste sintactice invocate pentru alte limbi nefiind concludente pentru limba română sau fiind concludente numai pentru anumite subclase semantice (vezi Capitolul 4). Esențial pentru definirea clasei am considerat că este criteriul semantic: argumentul unic este Pacient sau Temă (vezi infra, 4.2.1.). În Anexa 2 am grupat verbele inacuzative mai întâi după criteriul acceptării variantei tranzitive: primare
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
2.1.). În Anexa 2 am grupat verbele inacuzative mai întâi după criteriul acceptării variantei tranzitive: primare și derivate (vezi supra, 3.2.1.). Al doilea criteriu este semantic (vezi supra, 3.2.2.); în funcție de acest criteriu, am identificat șase subclase semantice de verbe inacuzative. Ultimul criteriu este reprezentat de forma reflexivă vs nereflexivă sau acceptarea ambelor forme. 3.3.1.1. Am eliminat din discuție două clase de verbe care au fost puse, în unele lucrări, în legătură cu inacuzativele: verbele psihologice
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în continuare în funcție de clasele semantice (spre deosebire de Anexa 2, în care primul criteriu este primar vs derivat), pentru a putea sublinia comportamentul oscilant al unor unități verbale, precum și condițiile de trecere dintr-o clasă în alta. Deși observația decurge din prezentarea subclaselor semantice de verbe inacuzative și a trecerilor între acestea, trebuie reținut de la început că inacuzativitatea este o trăsătură adesea contextuală, un verb care are comportament inacuzativ într-un context putându-se încadra în clasa inergativelor în altul. 3.3.2
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
îmbătrâni, a încărunți, a îngheța, a întineri, a învia, a leșina, a macera 29, a orbi, a paraliza, a plesni, a reîntineri, a reînvia, a roși, a scădea, a seca, a varia (derivate). Am considerat ca fiind relevantă pentru această subclasă semantică de verbe inacuzative informația semantică [devenire], pe care o ilustrez, prin glose, cu primele două verbe din fiecare subtip: a se cloci "a deveni clocit", a se înnora "a deveni înnorat"; a (se) mucegăi "a deveni mucegăit", a (se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
poată intra în peșteră; *om cocoșat ca să intre în peșteră (e) Ion se îngrașă de la mâncarea semipreparată; copil îngrășat de la mâncarea semipreparată Ion se îngrașă ca să arate mai bine; *tânăr îngrășat ca să arate mai bine. Există și posibilitatea trecerii între subclasele semantice, în funcție de contextul sintactic în care apare verbul: (f) Nava a naufragiat Nava a naufragiat pe Coasta Africii (g) Picăturile de ploaie se contopesc cu pămânul Brațul Chilia se contopește cu marea (în Delta Dunării). În primele exemple de sub (f
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
alternanța cauzativă − numai cele derivate, nu și cele primare −, contrar generalizării propuse pentru engleză. Este adevărat însă că ponderea verbelor derivate este considerabil mai mare decât a celor primare. Deși în engleză, ca și în româna actuală, verbele din această subclasă semantică nu acceptă complementul intern, în româna veche erau posibile, marginal, construcții de tipul a adormi un somn (vezi Capitolul 4, 4.). Din punctul de vedere al raportului dintre verbele care denumesc evenimente având cauză internă și cele având cauză
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sta, a staționa, a trăi (primare); a atârna, a devia, a înainta, a încremeni, a înlemni, a ocoli (derivate); ● reflexive/nereflexive: a (se) ancora, a (se) înțepeni (derivate). Am considerat ca fiind relevantă din punct de vedere semantic pentru această subclasă informația semantică [a fi într-o poziție (spațială), a descrie o anumită poziție (spațială), neasumată de un subiect capabil de control]; voi ilustra prezența acestui tip de informație glosând primele două verbe din fiecare subtip: a se afla "a fi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
într-o poziție spațială superioară față de altă substanță", a apune, a asfinți "a dispărea, a se lăsa spre orizont, a fi dincolo de linia orizontului", a (se) ancora "a se fixa, a fi fixat la malul apei". Și în cazul acestei subclase considerarea anumitor unități ca fiind ergative depinde de contextul în care sunt folosite. Dacă pentru verbele care nu se pot combina decât cu subiecte inanimate − a se alege, a se amalgama, a apune, a asfinți, a se astupa, a bălti
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Apa se adună/se strânge în gropi Copiii se adună/se strâng în parc (e) Râul înaintează printre munți Ion înaintează cu greu prin zăpadă. Posibilitatea trecerii spre clasa verbelor de schimbare de stare caracterizează multe dintre verbele inacuzative aparținând subclasei "configurație spațială". În exemplele de mai jos, primul enunț ilustrează citirea de tip "configurație spațială", iar cel de-al doilea, "schimbare de stare": (f) Ușa se deschide din cauza vântului Lalelele se deschid (g) Muntele se înalță lângă oraș Ion se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
închide repede (i) Drumurile țării se încrucișează la Brașov Cele două specii de ardei cultivate în aceeași grădină se încrucișează (j) Drumul se înfundă în fața casei lui Ion Canalul se înfundă din cauza gunoaielor. Unele verbe pot fi încadrate în această subclasă numai dacă în enunț există un grup locativ: (k) Ion trăiește 100 de ani (inergativ); *om trăit 100 de ani Ion trăiește la țară (inacuzativ); om trăit (toată viața) la țară. Observația că, în engleză, anumite verbe care exprimă configurația
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]