3,238 matches
-
cartea sa Reductionism redux, publicată în 1995, enunță: "Nu înțeleg cum cineva, în afară de George, va ști vreodată cum se simte sau ce simte George". Putem respinge (ca barieră în epistemologia conștiinței) orice încercare de a separa conștiința de cunoaștere sau subiectivitatea de obiectivitate, în activitatea cerebrală. Patricia Churchland remarcă faptul că neuroștiințele cognitive au făcut mari progrese în înțelegerea bazei neuronale în perceperea culorilor, dar au lăsat, totuși, rolul calităților individuale ale percepției culorilor ("qualia") neexplicat (vezi Cap. II, nota 74
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
bazei neuronale în perceperea culorilor, dar au lăsat, totuși, rolul calităților individuale ale percepției culorilor ("qualia") neexplicat (vezi Cap. II, nota 74). "Qualia" înseamnă diferența minoră dintre culoarea roșie "a mea și a ta", care ține în mod decisiv de subiectivitatea percepției înconjurătorului. "Qualia" a fost analizată de F. Crick și C. Koch, D. Chalmers, HR. Bailey și P. Churchland, fiecare explicând fenomenul în funcție de axioma sa conceptuală (F. Crick și C. Koch, 1990; Chalmers, 1995, 2004; Bailey H.R., 1997; Churchland, 2002
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
ale cunoașterii. El separă neurocognitivitatea în "date de persoana treia" (conținând procesele cerebrale și comportamentul) și "date de persoana întâia" (conținând experiența subiectivă). Datele de "persoana a treia" sunt obiectivitatea prin care percepem realitatea, iar cele de "persoana întâi" sunt subiectivitatea sau imageria mintală (D. Chalmers). Încercarea de separare a proceselor neurocognitive, în funcție de apartenența lor la persoana I și persoana a III-a, îl conduce la dihotomizarea percepției (consideră percepția vizuală ca aparținând persoanei I și a celei auditive și tactile
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
care o ridică la rangul de știință. Spiralogia refuză să acorde independență noțiunii, lipsită de definiție, a conștiinței, și consideră simbioza cunoaștere-conștiință ca o funcția ontologică "congenitală" a creierului. Pentru Dennett însă, vorbirea conținută în persoana a treia implică și subiectivitatea (Dennett). Pentru Churchland, datele de persoana întâi sunt lipsite de justificare științifică (Churchland P.) Martin Buber, în cartea publicată în 1923, Ich und Du, definește existența umană ca fiind rezultatul a două realități, I/It și I/ Thou (cu alte
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
Dar, înțelegând realitatea ca un amestec de energie nelocalizată precis, aflată într-un spațiu gol și într-o mișcare permanentă, devine clar că gândirea noastră (și semnalele pe care ea le înregistrează în creier) au aceleași proprietăți. Conștiința care conține subiectivitate este cea mai grea problemă a științelor. Este de neexplicat cum ceva ca materia, cu procese fizico-chimice de o dinamică uriașă, poate să creeze experiența subiectivă imaterială a conștiinței separat de cunoaștere. Natura poate opera fără subiectivitate, dar noi nu
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
Conștiința care conține subiectivitate este cea mai grea problemă a științelor. Este de neexplicat cum ceva ca materia, cu procese fizico-chimice de o dinamică uriașă, poate să creeze experiența subiectivă imaterială a conștiinței separat de cunoaștere. Natura poate opera fără subiectivitate, dar noi nu o putem cunoaște fără subiectivitate. Răspunsul decisiv la întrebarea " Ce este conștiința?" nu a fost dat, spune Niels Bohr. Inter- și transdisciplinaritatea ne va apropia poate de înțelegerea ei. Fizica cuantică deschide orizonturi infinite imaginației. Relația univers-gândire
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
problemă a științelor. Este de neexplicat cum ceva ca materia, cu procese fizico-chimice de o dinamică uriașă, poate să creeze experiența subiectivă imaterială a conștiinței separat de cunoaștere. Natura poate opera fără subiectivitate, dar noi nu o putem cunoaște fără subiectivitate. Răspunsul decisiv la întrebarea " Ce este conștiința?" nu a fost dat, spune Niels Bohr. Inter- și transdisciplinaritatea ne va apropia poate de înțelegerea ei. Fizica cuantică deschide orizonturi infinite imaginației. Relația univers-gândire este similară relației corpuscul-undă. Existența Soarelui la o
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
ci binoclul meu. Anumiți oameni de știință stipulează că, în absența conștiinței, Universul ar putea exista doar ca o mare de potențial cuantic nedeterminat. Realitatea fizică nu poate exista fără conștiință sau, altfel spus, realitatea fizică nu poate exista fără subiectivitatea conștiinței. "Principiul participării entropice", propus de John Wheeler 12, susține că omul, prin structura sa genetică, își creează profilul morfologic ("corpuscular"). Corolarul logic este că orice univers (posibil lipsit de conștiință) este eliminat, deoarece, fără conștiință, nu cunoaștem lumea fizică
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
în viitor. Niels Bohr, în "Interpretarea de la Copenhaga", încearcă să redea credit fizicii cuantice. Totuși este cert faptul că fizica cuantică demonstrează, fără drept de apel, că prezența observatorului participă la crearea realității în care trăim. Noi creăm realitatea prin subiectivitatea conștiinței noastre. Conștiința, însă, neputând exista spiralogic fără cunoașterea realității, nu devine singură un fenomen fundamental pentru fizica cuantică (ambele spirale sunt obligatorii în acest proces). Fizica cuantică demonstrează că prezența observatorului modifică experiența prin crearea unei realități diferite de
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
luminii, de 229.792,458 m/s (sau 1 miliard 79 de milioane de km/oră) este și viteza propagării gravitației. În lumea infinitezimală a fizicii cuantice, descoperirea dihotomiei materiei (particulă-undă) și demonstrarea efectului observatorului demonstrează diferența dintre obiectivitate și subiectivitate vizavi de realitatea înconjurătoare. Incertitudinea percepției începe să fie înțeleasă prin definirea noțiunii de "spațiu-timp": două evenimente sunt similare pentru doi observatori doar dacă sunt privite simultan. O întârziere de o fracțiune de milisecundă le face diferite. Când bolnavul AB
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
câștigate, nu învățate. Moartea înseamnă încetarea de a exista pentru sine și devenirea de "obiect" pentru lumea exterioară. La 33 de ani scrie cartea La Nausée, care conține manifestul existențialismului și rămâne cea mai celebră lucrare a sa. Existențialismul implică subiectivitatea extremă a omului. Viața cotidiană nu este altceva decât omniprezența oribilă a omului, subiectivă, numită libertatea de a exista și de a vorbi. Vasta preocupare a lui Sartre de-a lungul întregii sale vieți a fost noțiunea de existență liberă
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
nu este altceva decât omniprezența oribilă a omului, subiectivă, numită libertatea de a exista și de a vorbi. Vasta preocupare a lui Sartre de-a lungul întregii sale vieți a fost noțiunea de existență liberă. Pentru el, conștiința este sinonima subiectivității. Mulți filosofi consideră filosofia lui Sartre contradictorie. Heidegger critică existențialismul sartrian. În existențialism existența precede esența, în timp ce pentru Platon esența precede existența. 6 John Rogers Searle (1932), filosof american, elaborează conceptul camerei chinezești ca argument împotriva inteligenței artificiale. El își
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
chinezești ca argument împotriva inteligenței artificiale. El își bazează concepția pe actul "ilocuționar" (efectul comunicativ al unei afirmații) (Speech Acts, pp. 57-71). În cartea sa, scrisă împreună cu Daniely Vanderveken, în 1985, Foundations of Illocutionary Logic ("Fundamentarea logicii ilocuționare") declară că subiectivitatea este esența conștiinței. 7 Steven Weinberg (1933), fizician american. Deduce existența cuantelor Z-boson, Higgs-boson și interacțiunea lor cu câmpul electromagnetic (împreună cu Sheldon Glashow și Abdus Salam). Pentru realizările lor primesc Premiul Nobel pentru fizică al anului 1979. Cercetările din domeniul
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
fundamentale: afirmarea de sine, organizarea unei gândiri sincretice (globale) și jocul. Ele permit realizarea unei adaptări mai bune a copilului la mediul în care trăiește. Desigur, această adaptare continuă să fie limitată și precară întrucât copilul mai este încă „prizonierul subiectivității sale și crește într-o lume închisă, protejată, puțin artificială”. Preșcolarul tinde spre un stil de viață propriu, bazat pe un comportament impulsiv și inconstant și pe o gândire animistă, care este plină de confuzii între viața omului și viața
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
de altă parte, observația naturală conduce la colectarea unui volum imens de date cu caracter în general narativ, greu de cuantificat și de prelucrat. Datele obținute în urma unor asemenea observații nu pot oferi informații credibile despre cauze ale comportamentului, iar subiectivitatea observatorilor intervine în realizarea cercetării. Observația participativă este o variantă a observației naturale, în care observatorul își asumă un rol în cadrul social pe care îl cercetează. Într-o lucrare recentă, Mucchielli și colaboratorii săi (2002) afirmă că în științele socioumane
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
avantaje evidente: oferă posibilitatea descrierii exacte a comportamentelor și permite investigarea comportamentului în mediul natural al subiecților. De asemenea, permite cercetătorului surprinderea detaliilor de tipul discrepanței între declarații și acțiuni în cazul unor subiecți. Observația este o metodă ce implică subiectivitatea observatorului, iar în lipsa unei planificări riguroase și a unor instrumente de înregistrare a datelor, informațiile obținute nu sînt valide. Limitele observației decurg în special din natura descriptivă, uneori narativă a datelor obținute. Acestea nu permit nici cuantificări precise, nici investigarea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cazuri ce pot fi analizate, datele nu sînt generalizabile (mai ales în studiul de caz unic), iar utilizarea sa ca metodă de stabilire a relațiilor de tip cauzal este contestată. -Validitatea și fidelitatea studiilor de caz este adesea îndoielnică, iar subiectivitatea metodei este foarte ridicată. -Credibilitatea metodei este afectată de situațiile în care cazurile sînt alese tocmai pentru a susține ipotezele unui studiu, și nu pentru a ilustra cît mai complex datele problemei. În ciuda numeroaselor critici, studiul de caz este tot
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
obținut prin astfel de întrebări trebuie redus la un număr rezonabil de date cuantificabile, ceea ce poate conduce la asocierea răspunsurilor în categorii și diluarea caracterului personalizat al acestora. Codarea răspunsurilor la întrebări deschise este cronofagă și permite intruziuni suplimentare ale subiectivității cercetătorului. Întrebările închise pun respondentul în fața unor alternative prestabilite de răspuns, din care trebuie să aleagă una sau mai multe. În funcție de numărul de răspunsuri, acestea pot fi dihotomice sau cu alegere multiplă. În prezent se utilizează și alte tipuri de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
permite surprinderea unor atitudini, sentimente și experiențe care sînt greu de investigat prin intermediul altor metode sau tehnici (Agabrian, 2004). Cu toate acestea, generalizările trebuie lansate cu prudență în cazul utilizării interviului nestructurat și trebuie avută în permanență în vedere influența subiectivității celui care adresează întrebările (conștientă sau nu) asupra naturii răspunsurilor. Pentru a evita riscurile generate de analiza și interpretarea datelor obținute prin aplicarea de interviuri nestructurate, mulți dintre cercetători optează pentru interviul semistructurat care include atît întrebări deschise, care permit
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
în care s-a născut și în care trăiește, curiozitățile profesionale satisfăcute îi relevă informații care aduc mai mult decât înțelegere. Și nu ne referim aici la abordările microsociologice, care ar putea hrăni credibil - dacă nu chiar justificat - prezumții de subiectivitate. Experiența, inclusiv a tinereții timpurii într-o societate totalitară, m-a ferit, chiar anterior debutului studierii sociologiei, de un eventual entuziasm nejustificat cu privire la rapiditatea unor transformări profunde, fundamentale și pozitive ale societății românești, după schimbarea fermă de la sfârșitul anului 1989
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
axiologică relativ comună celor socializați într-un același areal spațio-cultural. Este vorba cel puțin de valorile care ocupă cele mai importante poziții în ierarhie. Dacă însă fiecare se așază pe acele poziții elementele care îl favorizează, nu mai vorbim de subiectivitate, ci de subiectivism și orice raportare la ceilalți își pierde sensul. Fiecare îl va „analiza” pe celălalt, îi va „arunca” o privire superioară și va trece mai departe mulțumit de sine. Astfel, constatăm că avem o concurență ridicată pentru stabilirea
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
aspect contribuie o permanentă lipsă de fonduri cu care colegiul se confruntă și care se reflectă atât în imaginea exterioară a corpurilor componente cât și în absența unor dotări interioare. Așadar, modul în care Octav Băncilă este perceput poartă amprenta subiectivitații celor care emit opinii, stabilindu-se o reală discrepanță între imaginea construită de cine îl privește din exterior și cine reușește într adevăr să simtă pulsul artistic.
Octav Bancilă. In: Apogeul by Iulia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1800]
-
o importanță deosebită În comunicarea reală, În dialogul public, În special, fiind un mijloc frecvent utilizat de oamenii politici În manipularea interlocutorilor și a opiniei publice. Din punct de vedere comunicațional, presupoziția este „locul de dezbatere și de confruntare a subiectivităților” <ref id = "29" > Ibid., p. 30 </ref>.(traducerea mea). Presupoziția, prin caracterul ei insidios, modifică, deseori, raporturile dintre vechi și nou, dintre asertat și presupus. Ceea ce În mod normal constituie context, poate deveni element de prim plan. Aceasta depinde, așa cum
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
315 referință </ref> . Ruqaiya Hasan, În studiul intitulat What is going on: a dynamic view of context in language, utilizează de asemenea noțiunea de context al situației; autoarea explică raportul dintre stabilitate și unicitate În comunicare prin jocul permanent dintre subiectivitate și intersubiectivitate. În interacțiunea creată prin actul de comunicare, subiectivitatea „... trebuie cumva transformată În intersubiectivitate”. Ceea ce este intersubiectiv este public; subiectivitatea (percepția, focalizarea pe un anumit aspect relevant, propria perspectivă asupra a ceea ce este relevant etc.) se face publică prin
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
going on: a dynamic view of context in language, utilizează de asemenea noțiunea de context al situației; autoarea explică raportul dintre stabilitate și unicitate În comunicare prin jocul permanent dintre subiectivitate și intersubiectivitate. În interacțiunea creată prin actul de comunicare, subiectivitatea „... trebuie cumva transformată În intersubiectivitate”. Ceea ce este intersubiectiv este public; subiectivitatea (percepția, focalizarea pe un anumit aspect relevant, propria perspectivă asupra a ceea ce este relevant etc.) se face publică prin utilizarea codurilor semiotice. Unicitatea actului de comunicare este asigurată de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]