30,949 matches
-
fragmentări la Rebreanu și oricum o descriere indicială în defavoarea uneori a celei iconice. Păcat că n-avem un echivalent al lui Proust, dar de această lacună suferă majoritatea literaturilor lumii. Lăsînd la o parte pe descriptiviștii actuali, Georges Poulet însuși sublinia: instabilitatea locurilor, spațiul pierdut, personificarea culorii, fragmentarea, discontinuitatea, farmecul locurilor, lacunelor, eterogeneitatea, distanțarea vidă, iradierea, expansiunea, sinuozitățile, suprapunerile, aș spune, magia locurilor, onirismul, străfundurile memoriei, schimbarea de perspectivă (G. Poulet, Espace proustien, Gallimard, 1982). Mihaela Mancaș se referă adesea la
Prozatorii români şi descrierea by Paul Miclău () [Corola-journal/Journalistic/9878_a_11203]
-
spune, magia locurilor, onirismul, străfundurile memoriei, schimbarea de perspectivă (G. Poulet, Espace proustien, Gallimard, 1982). Mihaela Mancaș se referă adesea la Noul Roman; aici nu fac decît să menționez eseul lui Alain Robbe-Grillet, Pour un Nouveau Roman, în care se subliniază golirea discursului de șarja semantică, psihologică, morală. Lumea este și atît. Autorul geometrizează și lasă să vorbească lucrurile ele însele, fără adaos auctorial. Poezia rezidă în ele însele, iar cititorul o trăiește prin propria participare. în sfîrșit, să înțelegem că
Prozatorii români şi descrierea by Paul Miclău () [Corola-journal/Journalistic/9878_a_11203]
-
estetice în cheie burlescă. Cu atari considerații întîmpinăm masivul volum de parodii al lui Lucian Perța, Apelul de seară (aluzie la caracterul crepuscular, alexandrin al actului parodic) subintitulat O panaramă a poeziei românești de la origini pînă în prezent (element ce subliniază caracterul sistematic al întreprinderii). Cu toate acestea aproape nimic pedant nu se strecoară în paginile în cauză, susținute de-o remarcabilă vervă în răspăr ce nu se denivelează, nu se epuizează. Harul de parodist al autorului, prezent de altminteri la
Poeţi din Nord (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9903_a_11228]
-
în acest studiu, încep cu niște comentarii pe marginea unor citate din eseurile lui Maiorescu "Observări polemice" și "în contra direcției de azi în cultura română" și din lucrarea "Istoria contemporană a României". Observând lipsa de progres în istoriografia românească, am subliniat că literatura a avut un efect pozitiv asupra istoriografiei de început... - Să revenim, stimate domnule profesor, la criticismul românesc... - Consider că Ibrăileanu are dreptate când scrie că acest spirit critic s-a dezvoltat mai întâi în Moldova. într-un studiu
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
am această tentație. Pentru că, la o anumită vârstă ai prea multe proiecte și prea puțin timp. Am scris o mică istorie a României în "Encliclopedia Est-Europeană" de la 1800 până la 1989. Aici, am făcut și o privire sintetică asupra comunismului românesc. Subliniez, însă, că în istoria comunismului românesc nu a existat - cu o posibilă excepție, Lucrețiu Pătrășcanu - un teoretician al marxismului, nici măcar de mâna a doua. Partidul Comunist din România a fost complet minoritar și el a fost impus de sovietici ca
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
victime, dar și de transmisiunile televiziunii, ale declarațiilor lui Iliescu sau Petre Român. Miza politică a filmului se dezvoltă pe un plan paralel, generali, civili, poeți și scriitori, băgători de seamă și huligani fac amestecul bulversant al fenomenului. Cîteva replici subliniază de fapt caracterul diversiunii-spectacol la care iau parte atît militarii, cît și revoluționari de ocazie, ambiguitatea nu este rezolvată nici un moment și, bineînțeles, teroriștii nu apar. Filmul nu are caracterul unei dezvăluiri incediare, deși, probabil că evenimentul petrecut la Otopeni
Eroi ai timpului nostru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9975_a_11300]
-
cu care își repetă mereu ideile. Le repetă de atîtea ori încît oricine, citind Scrierile corsare apărute la Polirom, își poate face o imagine exactă despre ideologia lui Pasolini. Dar mai înainte de a-i înfățișa ideile, altceva merită să fie subliniat, ceva ce, întrucît a fost pomenit în treacăt, s-ar putea să nu fie reținut: sinceritatea lui Pasolini. Și naivitatea lui. Sincer pentru că spune chiar ce gîndește, naiv pentru că își închipuie că sinceritatea poate fi un argument în favoarea convingerilor sale
Sinceritatea lui Pasolini by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9996_a_11321]
-
iarba înghețată// au înflorit// toate conceptele" (16 decembrie 2005). Așadar avem a face cu o filosofie în stadiu de reverie conceptuală, din care decurge o sensibilitate congelată. N-avem intenția, caracterizînd-o, a-i diminua semnificația lirică, ci doar a-i sublinia natura intrinsecă, aptă de-o valorificare la antipodul curentei formule expansive, afectiv invazive, întemeiată pe satisfacția disciplinei de sine, pe o fervoare a austerității. Astfel ia naștere o poetică severă, constrînsă de datele arhetipale, orientată spre profunzimile albe și, prin
Reveria conceptelor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9992_a_11317]
-
modalitate de a transpune în imagini problema, cauza sau soluția la această problemă; lista de probleme, de exemplu in perioada adolescenței. Dintre acestea care sunt problemele pe care le taie subiectul de pe listă? și care sunt cele pe care le subliniază? lista de soluții, in urma unui proces de brainstorming, de exemplu; ascultarea activă din partea consilierului față de consiliat, cu atenția concentrată asupra acelor semnale ale limbajului, ale mimicii, ale comportamentului consiliatului; comportamentul empatic al consilierului cu scopul ințelegerii și comunicării cu
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
de încredere” pe care consilierul educațional o face subiectului care i se adresează, acesta este pregătit să asimileze și celelalte transformări care urmează și să se adapteze mai bine la mediu. Evoluția consiliatului Literatura de specialitate psihoterapeutică și de consiliere subliniază faptul că primele întâlniri consilier-consiliat sunt eficiente dacă se situează sub „semnul evenimentului”. Subiectul care se adresează unui consilier trebuie sa trăiască în primele întâlniri sentimentul de așteptare împlinită. Pentru a se produce această stare, consilierul trebuie sa-l întâmpine
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
s-a ajuns la ea. Empatia După C. Rogers „ a fi empatic înseamnă a percepe cadrul intern de referință al altuia cu toate componentele sale emoționale „ca și cum” ai fi cealaltă persoană, dar fără a pierde condiția de „ca și cum”. S. Marcus subliniază structura complexă a empatiei, nu numai afectivă ca în simpatie ci și cognitivă. Același autor explică mecanismul psihologic al empatiei prin intermediul a trei condiții: condiția externă - prezența unui model extern de comportament - condiția internă și cea mai importantă care se
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
decizională pentru a alege cea mai bună soluție și pentru a o aplica. Ca urmare rolul consilierului este de a crește și întări încrederea consiliatului în capacitatea sa de a lua hotărârea optimă pentru el.Mai mult consilierul trebuie să sublinieze faptul că nimeni altcineva nu poate lua cea mai bună decizie pentru el decât clientul însuși. Descărcarea emoțională Descărcarea emoțională sau catharsis-ul este principiul prin care orice formă de intervenție educațională permite clientului să-și exprime liber propriile sale
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
R.M.R., Poeme alese, Ed. Saeculum, Sibiu, 2002): "Roză, o, contradicție pură, dorință/ de a fi somnul nimănui, sub atâtea/ pleoape." Ar mai fi și altele de spus, numai că s-a făcut târziu. Închei aici, - nu înainte, însă, de-a sublinia dativul etic (ce nu există în original: "Was wirst du tun, Gott, wenn ich sterbe?") din memorabila traducere a ta: "Ce te faci, Doamne, dacă-ți mor?"
Șerban Foarță către Ioana Pârvulescu by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8924_a_10249]
-
reuniuni, e mai puțin "hienă" când te apropii de ea și-i vorbești. Mai are ceva de femeie într-ânsa: părul sur îi atenuează duritatea trăsăturilor. îi vorbesc despre comuniștii francezi; dânsa îmi spune: "Ei au avut măcar Rezistența!" Vrea să sublinieze astfel cauza lipsei de prestigiu a comuniștilor români. îmi vorbește de Jacques Duclos, cofetar de meserie, care folosește tot soiul de produse ca să facă o tartă. Colegul meu, provizorul liceului francez, o are printre elevele sale pe fiica Anei Pauker
România anilor 1939-1946 by Jean Mouton () [Corola-journal/Journalistic/8920_a_10245]
-
Ideologii, activiștii și cenzorii regimului nu sunt interesați de viața muncitorului sau a țăranului, ci de încadrarea ei într-un sistem oficial, cu accent pus pe colectivitate, nu pe individualitate. "Literatura" autohtonă, ca și cea din Uniunea Sovietică, trebuie să sublinieze această logică a totalității, a întregului proletar, fără a se lăsa subminată în vreun fel de individualism, intimism, subiectivism, spirit "mic-burghez". Noutatea povestirilor lui Nicolae Velea era, prin urmare, izbitoare în contextul cenușiu și împovărat de obligații al literaturii anilor
Esența vieții by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8959_a_10284]
-
în abia trei pagini, plus o addenda postdecembristă despre agendele restituite recent (p. 472-476). Modernismul nu este agreat (nici numit, nici teoretizat, nici pus în ecuație cu alte tendințe) de către Ion Rotaru în nici una din etapele lui din secolul XX. Subliniază la un moment dat (p. 1293) faptul că, spre deosebire de G. Călinescu, maestrul său, îl consideră pe Mihail Sadoveanu, nu pe Camil Petrescu capul de afiș al perioadei interbelice. Mihai Beniuc este mult prea bine prizat în debutul secvenței despre poezia
Tradiționalismul valorizator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8961_a_10286]
-
răsăriteană, dacă nu chiar balcanică, a termenului ce identifică acțiunea "canonizării". În recentul (2006) ei studiu* asupra canonului și mutațiilor valorice pe care acesta le produce în literatură și cultură (e.g. spațiul nord-atlantic), americanista Cosana Nicolae (de la Universitatea din București) subliniază originea prezumtiv ebraico-sumeriană a conceptului. Kanna, în sumeriană, și quaneh, în ebraică, identificau trestia (cea crescută în mlaștini ori pe malul apelor). Vechii greci l-au preluat cu foarte mici modificări (de altfel, majoritatea istoricilor termenului îl asociază în primul
Canonul oriental by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8966_a_10291]
-
al canonului, ci, adesea, elementele extraestetice, acele componente arbitrare ale oricărui proces de creație (de aici, ne spune autoarea, și existența mai multor modele de "canon"). Chiar atunci cînd apărătorii canonului tradițional s-au încăpățînat să rămînă în opțiunile lor - subliniind că nimeni nu poate nega existența unei literaturi de calitate în raport cu o literatură inferioară valoric -, inovatorii istoriei literare au replicat că gusturile se modifică în permanență, "valoarea artistică" devenind un concept extrem de flexibil, imposibil de definit (ca argument s-a
Canonul oriental by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8966_a_10291]
-
-ți tu aminte tot ce ai auzit în cei douăzeci de ani cât ai trăit! De-acum înainte, oricum, tot ceea ce vei auzi e repetiție. Dacă eram infatuat, așa aș fi gândit. Altfel, de ce toți în cronicile lor ar fi subliniat parcă ironic că am un simț auditiv excepțional. Ca și cum ar fi știut ceva." (pp. 99-100); "Urechea mea de prozator e răfuiala mea cu Dumnezeu. Pot recupera realul (...) Să-mi demonstrez mie că aud. De aia scriu. Să le demonstrez celor
Un testament literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8982_a_10307]
-
al XX-lea, impunându-se pe plan universal, ca romanul Batouola de René Moran, publicat în 1921, încununat cu Premiul Goncourt, iar poetul, prozatorul și dramaturgul nigerian Wole Soyinka a fost distins cu Premiul Nobel în 1986. în literatura negro-africană, subliniază Constantin Carbarău, cea mai de seamă dezvoltare a avut-o romanul, "dezvoltare prin care se înțelege nu numai o creștere cantitativă, nu numai o substanțială înmulțire a volumelor care stau sub umbrela speciei, ci și o largă varietate, o bogată
Literatura negro-africană by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9010_a_10335]
-
raportare la text a micilor funcționari secreți și omniprezenți. Cei care, altădată, urmărindu-l pe Lucian Blaga, desenau planul complet al casei și scrijeleau, agramat, cu majuscule BAE, ajung să parcurgă minuțios fiecare pagină a fostului asistent de filozofie. Taie, subliniază, pun întrebări ce cad direct în sarcina celor cu mai puține trese. "În ziua de 4 iulie 1987 Securitatea interceptează o nouă scrisoare adresată de Sîrbu lui Ștefan Augustin Doinaș. Cum scrisorile trebuie să circule pentru a da impresia că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8997_a_10322]
-
evocat contribuția decisivă a lui E. Lovinescu la "modernizarea literaturii române", scoasă din "climatul creat de Sămănătorul ". Marius Jucan a considerat că "suntem într-o continuitate lovinesciană" prin "temele modernizării noastre", iar Marta Petreu, în finalul discuției de la Cluj, a subliniat că E. Lovinescu, după Gherea, Drăghicescu, Ibrăileanu, Zeletin, "continuă punctul de vedere democrat și proeuropean", "linia aceea frumoasă, europeană, din cultura română de la începutul secolului XX". Actualitatea lui E. Lovinescu, subiectul unei fructuoase dezbateri găzduite de Apostrof . O conștiință Merită
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9019_a_10344]
-
instaleze aici. Ba chiar mai grav, în acel moment, era o proastă recomandare pentru instituțiile oficiale ale regimului comunist, aceea de a aparține grupării echinoxiste. Ar fi nevoie de mai multe detalii pentru a mă explica, dar important e să subliniez faptul că evocarea lui Petru Poantă a fost citită de mine prin viziunea dată de un alt sentiment al Clujului, nuanțat diferit. Orașul e proiecția celui care îl evocă. Petru Poantă știe foarte bine acest lucru, cu atât mai mult
În căutarea Clujului pierdut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9030_a_10355]
-
a o acredita ca o emanație covingătoare a ființei sale concrete, a alcătuirii sale anatomo-fiziologice. A-i acorda o organicitate de care să se slujească precum de un scut. Somatizarea creației d-sale nu exclude însă o notă autoironică ce subliniază menirea pozei în chestiune, poză ce formează o bufonerie sui generis, care, aidoma oricărei bufonerii ("măscăriciul nenăscutelor încă generații", se recunoaște poetul), are rolul de-a se contrapune unui existențial advers: "poet mare am fost azi de la orele nouă la
Un nou avatar al avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9029_a_10354]
-
a distrat pe cinste în Don Juan ("Ay, ce haioasă, cool, beton și marfă/ Inteligență"). Bacovia, sărmanul, este "rapărul cel mai tare", iar teoria literară nu e doar teoretică: "e senzuală și e mișto"... Simona Popescu simte nevoia să-și sublinieze continuu tinerețea spirituală, nonconformismul, atitudinea antielitistă, inclusiv prin asemenea alinieri jenante la limbajul străzii și al gangului - altfel, incriminat în cazul unor tineri poeți de azi. Oscilațiile eului auctorial (cu toate cele trei fațete ale sale, Profy, Scry și Sy
Pledoarie fără poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9051_a_10376]