9,389 matches
-
în mod liber, întemeindu-se pe lege și pe probele administrate. Deși Constituția stabilește că procurorii își desfășoară activitatea "sub autoritatea ministrului justiției", în contextul celorlalte prevederi ale art. 130 și ale art. 131 din Constituție, aceasta nu semnifică o subordonare ierarhică, ci o relație administrativă, organizatorică, similară cu aceea existența între Ministerul Justiției ��i instanțele judecătorești. Eliminarea Ministerului Public și a Consiliului Superior al Magistraturii din puterea judecătorească pune problema apartenenței lor la una dintre celelalte puteri, în condițiile în
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
să dea direct dispoziții procurorilor, este neconstituțional, întrucât are semnificația unui amestec al puterii executive în atribuțiile puterii judecătorești. Se apreciază că ministrul justiției nu poate da ordine în mod direct procurorilor, întrucat între aceștia nu există un raport de subordonare, el existând numai în cadrul Ministerului Public, din care ministrul justiției nu face parte. Dacă s-ar accepta textul actual, dispozițiile ministrului justiției, date în mod direct, ar trebui să fie în formă scrisă, publice (atașate la dosarul cauzei) și supuse
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
sub autoritatea ministrului justiției". De asemenea, se ignoră cerințele textului art. 19 alin. 2 din lege, modificat, care dispune că "ministrul justiției răspunde de bună organizare și funcționare a justiției ca serviciu public." Din aceste texte rezultă existența raportului de subordonare a procurorului față de ministrul justiției și răspunderea ministrului justiției cu privire la activitatea procurorului. În drept, nu poate fi înțeles conceptul de "sub autoritatea ...." fără sensul de "subordonare", "îndrumare", "control". De asemenea, nu poate fi acceptată asumarea răspunderii pentru activitatea celui care
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
și funcționare a justiției ca serviciu public." Din aceste texte rezultă existența raportului de subordonare a procurorului față de ministrul justiției și răspunderea ministrului justiției cu privire la activitatea procurorului. În drept, nu poate fi înțeles conceptul de "sub autoritatea ...." fără sensul de "subordonare", "îndrumare", "control". De asemenea, nu poate fi acceptată asumarea răspunderii pentru activitatea celui care nu se află în raporturi de subordonare, sub autoritatea celui răspunzător. Dacă această stare de fapt este acceptată, atunci trebuie acceptat și faptul că acela care
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
răspunderea ministrului justiției cu privire la activitatea procurorului. În drept, nu poate fi înțeles conceptul de "sub autoritatea ...." fără sensul de "subordonare", "îndrumare", "control". De asemenea, nu poate fi acceptată asumarea răspunderii pentru activitatea celui care nu se află în raporturi de subordonare, sub autoritatea celui răspunzător. Dacă această stare de fapt este acceptată, atunci trebuie acceptat și faptul că acela care exercită autoritatea să poată da în mod direct sau prin interpuși dispoziții celor aflați sub respectivă autoritate. Astfel, conceptul constituțional, instituit
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
cu funcția de procuror la unul dintre parchete. În concluzie, se apreciază că, în condițiile legii, procurorii pot fi detașați din Ministerul Public în cadrul Ministerului Justiției, fără ca prin această statutul lor de magistrat să fie afectat. Cât privește raporturile de subordonare, indiferent de locul în care activează procurorul, cât timp calitatea aceasta se menține, el se va afla sub autoritatea ministrului justiției. În legătură cu art. 38 alin. 5, atacat de asemenea de către grupul de senatori, se arată că semnatarii ignoră raportul de
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
indiferent de locul în care activează procurorul, cât timp calitatea aceasta se menține, el se va afla sub autoritatea ministrului justiției. În legătură cu art. 38 alin. 5, atacat de asemenea de către grupul de senatori, se arată că semnatarii ignoră raportul de subordonare instituit prin art. 131 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia procurorii își desfășoară activitatea "sub autoritatea ministrului justiției". În plus, semnatarii omit să constate că, potrivit reglementărilor din Constituție și din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, procurorii nu
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
de către procurorul general, din oficiu sau la cererea ministrului justiției. 3. Nici critică de constituționalitate privind art. 37 nu este fondată. Potrivit art. 131 alin. (1) din Constituție, procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului justiției, ceea ce, desigur, presupune o subordonare a tuturor procurorilor, din moment ce textul constituțional nu distinge. Pe de altă parte, art. 130 alin. (2) din Constituție stabilește că Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurori constituiți în parchete, în condițiile legii. Așa fiind, înseamnă că legea poate concretiza
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
publicată în Buletinul Oficial nr. 31 din 18 martie 1972; - Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 270 din 17 martie 1972 privind drepturile în valută cuvenite șoferilor care efectuează transporturi internaționale de marfuri; - Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 372/1972 privind subordonarea unor instituții de învățământ superior, publicată în Buletinul Oficial nr. 45 din 5 mai 1972; - Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 469/1972 privind termenele maxime de stabilire ai avizare a prețurilor și tarifelor pentru produsele și serviciile noi, publicată în
HOTĂRÂRE nr. 735 din 10 noiembrie 1997 privind declararea ca abrogate a unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119598_a_120927]
-
nouă! Dagîța în rînduirea imprescriptibilă, legea lipsește propusă la fiecare pas, cf. sperietoarea-indicator de vînt în parul din poartă, capul pungă albastră, umerii pungi galbene, becuri la rînd biserica din deal, cu doi controlori înmulțind examinările, la codul paraverbal falsa subordonare față de verbal etc. etc., încă o sută de ani de pace și scoatem vorbele din culpa de malpraxis, subnutriție, malnutriție, linia lucirilor subțiată într-una singură, halta Piscu Rusului și vîntul martor de plăcerea stației pe pantă dulce, aleargă dinspre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Apoi, în aprilie 1940, Germania a ocupat Danemarca și Norvegia, iar în mai a declanșat o ofensivă de mare anvergură împotriva Franței. Victoriile germane însemnau o mare povară pentru Mussolini, care era în continuare profund nemulțumit de relațiile lui de subordonare față de Berlin. El nu fusese consultat în privința pactului cu sovieticii și nu era de acord cu acesta. Invocînd scuza că Italia nu era pregătită, el nu intrase în război. Hitler era furios din cauza acestei lipse de cooperare. Mussolini era perfect
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
amintirile unui destin politic comun" (p. 173). Iar originea sentimentului de apartenență națională "trebuie căutat în amintiri" (Weber, 1946, p. 176), anume, în memoria colectivă. Erupția naționalismului în istoria ideilor politice a provocat confiscarea memoriei colective de către programele naționaliste și subordonarea sa statului-națiune. Memoriile colective locale întreținute de grupuri sociale diverse (sub forma legendelor, poveștilor eroice, folclorului etc.) încep să fie măturate și înlocuite de o singură memoria națională. Apariția ideologiei naționaliste pe scena ideilor politice, și propulsarea de către aceasta a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
împreuneze antinomiile doctrinare. Doctrina patriotismului socialist este rezultatul direct al compromisului ideologic al comunismului principial în fața presiunii exercitate de "chestiunea națională". Fundația patriotismului socialist rezidă în formula marxistă "național în formă, socialist în conținut", formulă ce trebuie înțeleasă în sensul subordonării principiului național celui de clasă: "Clasicii marxism-leninismului au arătat că chestiunea națională trebue privită în legătură cu sarcinile clasei muncitoare și că ea se subordonează întotdeauna sarcinii principale a clasei muncitoare: desființarea exploatării capitaliste și instaurarea orânduirii socialiste" (Roller, 1952, pp. 752-753
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fierbinte" care i-a străbătut viața și opera. Moștenirea națională a tradiției culturale românești a fost complet recuperată. Memoria istorică românească a redevenit memoria națională. Procesul de re-naționalizare a memoriei istorice românești s-a împletit însă tot mai strâns cu subordonarea partinică a istoriei contemporane. Secolul XX în general și istoria contemporană în special (delimitată ca începând din 1918) sunt aproape complet pecerizate, putând fi lecturate ca o biografie instituțională a partidului și mai ales ca o biografie personală a tovarășului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de o parte și integrarea europeană și identitatea transnațională pe de altă parte. În fapt, literatura civică încearcă să îl disloce pe individ din exclusivismul național în care a fost închistat, propunând ca alternativă o stratificare identitară făcută posibilă prin subordonarea și supraordonarea identității naționale (prin introducerea identității local-regionale, respectiv a identității europene și a solidarității umanitariene pe de altă parte). Strâns legat de aceasta, reperabilă este și glisarea de la promovarea unui patriotism etno-național, chiar sacrificial sau thanatic (care îi solicita
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ar trebui să fie, profund nemulțumitor atât pentru profesioniștii trecutului (istoricii), care văd în memorie o mistificare a trecutului, cât și pentru ideologii prezentului și profeții viitorului, care se zbat împotriva rezistorilor structurali încorporați ai memoriei care îi previn totala subordonare față de interesele pragmatice ale acestora. Nu găsim un mod mai benefic de a sintetiza conclusiv rezultatele cercetării noastre decât recurgând la metaforă. După cum au arătat convingător G. Lakoff și M. Johnson (1980) în lucrarea lor Metaphors We Live By - al
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Caracteristici ale totalitarismului a) prezența unui partid unic; b) o poliție secretă foarte bine dezvoltată; c) monopolul statului asupra mijloacelor de comunicare; d) controlul centralizat al tuturor organizațiilor politice, sociale, culturale, pînă la crearea unui sistem de planificare economică; e) subordonarea completă a forțelor armate puterii politice. Această ultimă caracteristică este exprimată cel mai bine prin cunoscuta expresie maoistă, din care prea adesea este citată doar prima parte: "puterea iese din țeava puștii, dar partidul este cel care controlează pușca". Pe
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
sau personalități din mediul cultural, intelectual. S. B.: Exista vreun dialog între FUS și partid, în sensul de a cere partidului, de a face adrese, de a veni cu solicitări, exista un dialog instituțional sau era pur și simplu o subordonare? D. T.: Era o relație de subordonare care să se întindă până la nemembrii de partid, pentru a-i subordona pe toți. S. B.: Deci FUS-ul niciodată nu putea să vină să ceară partidului să ia poziții, să ceară să
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
B.: Exista vreun dialog între FUS și partid, în sensul de a cere partidului, de a face adrese, de a veni cu solicitări, exista un dialog instituțional sau era pur și simplu o subordonare? D. T.: Era o relație de subordonare care să se întindă până la nemembrii de partid, pentru a-i subordona pe toți. S. B.: Deci FUS-ul niciodată nu putea să vină să ceară partidului să ia poziții, să ceară să se rezolve ceva pentru oamenii muncii ș.
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
trebuie să se considere decât primul dintre egali"8. D. T.: Sunt nuanțări care trebuie făcute în funcție de relație, perioadă și în funcție de personalitatea celui care conduce. Într-adevăr, ar trebui, după cum spunea Mâlcomete în 1970, să nu fie în relații de subordonare, șeful instituției de învățământ superior trebuie să fie primus inter pares, nimic mai mult. S. B.: Exact, el atinge o chestiune care părea să clocotească prin mai multe institute. D. T.: Și Zolyneak a avut dreptate în 1972 în cadrul plenarei
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
sarcină obștească, permanentă în fișa postului. S. B.: Cine o controla? D. T.: Era controlată de prodecanul cu activitatea social-educativă și de secretarul adjunct cu aceeași sarcină. Unele comisii erau mixte și acolo unde erau mai multe facultăți era o subordonare. Era o obligație obștească. Scria și într-o rubrică, aproape la fel arătau statele de funcțiuni și trebuia să raportezi, pentru că era înscrisă în normă. Aveam 200 de ore de cercetare științifică și de îndrumare activități sociale înainte de Revoluție. S.
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
cere să nu se mai facă discoteci în cantină pentru că se fură de la bucătărie, solicită o mai mare implicare a studenților în serviciul de la cantină. Se justificau cerințele? Li s-a dat curs? D.T.: Se justificau. S.B.: Și mai propune subordonarea administratorilor căminelor față de directorii educativi și cere lămuriri legate de contribuția cu părți sociale a personalului încadrat. La ce se referă? D.T.: Era o chestiune de cointeresare a muncitorilor, țăranilor și intelectualilor în... S.B.: Era triada proprietar-producător-beneficiar. D.T.: Da, în
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
bună parte o alocam noi, centrele universitare. În primul rând erau finanțate, patronate de Ministerul Educației. S.B.: Cui erau subordonate direct? D.T.: Clubul de fotbal Politehnica era chiar al Secției de sport de la Universitate. Universitatea avea secții de șah, atletism, subordonare secția asta, clubul sportiv, așa se numea universitatea. Mai era un club politehnic doar cu fotbal. S.B.: În 1978, ASC a adoptat un plan de măsuri 4 în sprijinul sportului, ce prevedea următoarele: * întâlniri ale studenților cu sportivii; * popularizarea competițiilor
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
fine, sunt criticate repertoriul și prestațiile formațiilor. În afară de cauzele enumerate mai sus, au mai fost indicate: schema de personal incompletă, lipsa atragerii unui activ extrabugetar, lipsa specialiștilor din Consiliul cultural și artistic, neimplicarea CUASC, neîndeplinirea sarcinilor de către personalul existent, multipla subordonare a CCTS ("avizarea unui program durează și o săptămână, iar completarea schemei întârzie de cel puțin un an"). Documentul se încheie cu 11 propuneri, fiind lăudat directorul pentru strădania sa. Răspunzători de prezentarea materialului au fost Richard Walter, Ion Șandru
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
că nu ar trebui să se vadă o chestiune negativă în faptul că la stație se dă numai muzică 42. Cine realiza programele de la stațiile de radioficare? Cine dădea avizul? D. T.: Existau colective pe campusuri care erau în directa subordonare a comitetului de partid al universității respective. Erau și studenți, și profesori de la propagandă. S. B.: Un program ce conținea? D. T.: Conținea buletine de știri, informări, vizite de lucru, teme internaționale. De multe ori, studenții dădeau muzică multă, era
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]