4,020 matches
-
1783. Comuna a fost desființată în secolul următor, satul fiind arondat comunei Gura Vitioarei. În partea de nord și nord vest se învecinează cu Orașul Vălenii de Munte, în partea de est Vitioara de Sus, la sud Nucet ,sud și sud-vest Gura Vitioarei. Satul Poiana Copăceni este caracterizat printr-un climat temperat - continental, cu ierni blânde și veri răcoroase. Climatul este determinat de altitudinea reliefului major din zonă, fiind specific depresiunilor subcarpatice, cu o nuanță aparte pentru Valea Teleajenului. Verile sunt
Poiana Copăceni, Prahova () [Corola-website/Science/301710_a_303039]
-
are acces la aceasta. În schimb, comuna este deservită de mai multe șosele județene. Cea mai importantă, DJ101D, leagă comuna spre nord de Bărcănești (unde se termină în DN1A). DJ101D se intersectează la Mălăiești cu DJ139, care leagă comuna spre sud-vest de Puchenii Mari și spre nord de Berceni (unde se termină tot în DN1A). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Râfov se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea
Comuna Râfov, Prahova () [Corola-website/Science/301722_a_303051]
-
atât atracții turistice (frumuseți naturale, monumente, trasee), cât și unități de cazare (patru pensiuni). Acestea sunt, în ordine crescătoare după capacitatea de cazare: „Remus” (în centrul satului), „Forum” (nord-vest), „Sub Cetate” (centru) și „H & H” (la intrarea în sat dinspre sud-vest). Autoritatea Națională pentru Tineret pune la dispoziție 60 de locuri de cazare pentru taberele școlare organizate în sat. Monumentele amintite (cele două biserici, din deal și din vale) au mare însemnătate istorică, fiind mărturii ale Transilvaniei medievale, respectiv moderne. Se
Cisnădioara, Sibiu () [Corola-website/Science/301703_a_303032]
-
Mireșu Mic, Piatra Mică, Sângeru (reședința) și Tisa. Comuna se află în estul județului, la limita cu județul Buzău, pe malurile Cricovului Sărat și ale afluenților acestuia Salcia și Sărățica. Este străbătută de șoseaua județeană DJ102C, care o leagă spre sud-vest de , , , Urlați și (unde se termină în DN1B) și spre nord-est în județul Buzău de (unde se termină în DN10). La Butuci, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ235, care duce spre est la , iar la Sângeru se ramifică
Comuna Sângeru, Prahova () [Corola-website/Science/301724_a_303053]
-
fiind astfel una din puținele comune prahovene aflate în afara bazinului hidrografic al Ialomiței. Starchiojd este centrul unei subregiuni etnografice a Munteniei, caracterizată prin particularități ale arhitecturii caselor de munte. Comuna este deservită de șoseaua județeană DJ102L, care o leagă spre sud-vest de și Posești și spre sud-est în județul Buzău de Chiojdu, Cătina și . Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Starchiojd se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Comuna Starchiojd, Prahova () [Corola-website/Science/301732_a_303061]
-
săli de clasă și în 1978 încă 6 săli de clasă și 3 laboratoare (fizică, chimie și biologie). Din totalul de 18 săli de clasă, una s-a tranformat în sala de sport. Școală Strejnicu se află în zona de sud-vest a orașului Ploiești, la 5 km de Școală cu clasele I-VIII Târgșoru Vechi și la 5 km. distanță de școală cu clasele I-VIII I.A. Bassarabescu.
Strejnicu, Prahova () [Corola-website/Science/301735_a_303064]
-
Șirna este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Brătești, Coceana, Hăbud, Șirna (reședința), Tăriceni și Varnița. Comuna se află în zona de câmpie din sud-vestul județului, la limita cu județul Dâmbovița, în zona de vărsare a Cricovului Dulce în Ialomița. Se învecinează cu Poienarii Burchii la sud, Tinosu la est, Cocorăștii Colț la nord-vest și Brazi la nord. Este străbătută de șoseaua județeană DJ101A, care
Comuna Șirna, Prahova () [Corola-website/Science/301736_a_303065]
-
Slimnic este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România. referinte. transindex. ro/index. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 204) apare sub numele de "Stolczenburg". Localitatea Slimnic este situată în sud-vestul podișului Transilvaniei, fiind străbătută de râului Șarba - un afluent al râului Slimnic și al acestuia. Satul se află aproape în centrul județului Sibiu, pe drumul național DN14 între Mediaș și Sibiu, la o distanță de cca. 18 kilometri spre nord
Slimnic, Sibiu () [Corola-website/Science/301739_a_303068]
-
și Vadu Săpat (reședința). Comuna se află la poalele dealurilor Istriței, la începutul unei câmpii piemontane, în valea râului Iștău. Este străbătută de șoseaua județeană DJ102K, ce o leagă spre sud de Mizil (unde se termină în DN1B) și spre sud-vest de Fântânele, Ceptura și Urlați. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vadu Săpat se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,07%). Pentru 3,93
Comuna Vadu Săpat, Prahova () [Corola-website/Science/301753_a_303082]
-
Mârșa cu Oltul și până în Vârful Sorliței, hotar trasat după anul 1200 și marcat ca atare cu semne de hotar numite 'morminți'. De aici, din punctul numit „La tri metri” , începe hotarul cu satul Sebeșu de Sus, care coboară spre sud-vest peste „fruntea Moașii” , „Plăieț” , „Șanțu Săghișului” , continuat cu „Pârâul Hotărăl” până la vărsarea acestuia în râul Olt. Spre vest, granița cu orașul Tălmaciu o formează piscul „Cioru” (541 m), continuată fiind de trupul de hotar numit „Brătianu” iar spre satul Bradu
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
are ca vecini: - în partea de Nord-Est: Almasu de Mijloc, Almasu Mare, Nadastia, Glodul și Cibul. Zona este bogată în elemente carstice (chei și peșteri). - la Sud-Est: Ardeul cu cheile aferente (855 m) și Balsa, centrul administrativ al comunei. - la Sud-Vest: satele Voia, cătunul Burtuca, Galbina cu vârful Oancii (906 m). - în partea de Nord-Vest: satele Vălișoara (Porcurea), cătunul Bunesti (astăzi părăsit), Oprisesti, Poiana, Poienița (Valea Iepii).
Almașu Mic de Munte, Hunedoara () [Corola-website/Science/300534_a_301863]
-
și hotarul cu așezarea suburbană Buituri. La sud și sud-est se învecinează cu zona industrială a Combinatului Siderurgic și cu intravilanul municipiului Hunedoara, țarinile Gura Luncii, În Cărămizi, Planuri și Țarina din Jos fiind în contact cu teritorialitatea metropolei. Spre sud-vest, spinarea dealurilor Bătaga, Meea, Țarina din Sus și Cocor trasează o veche hotărnicie cu localitatea suburbană Răcăștia. Limita de apus și de nord-vest este marcată de interfluviul colinelor Cocor și Fața din Sus, înălțimi care delimitează Mânerăul de localitățile hunedorene
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
care oferă loc oficiului parohial. Astfel construcția neoclasicistă are forma unei cruci T. În Sântana Nirajului biserica medievală construită în secolul al XIV-lea a fost păstrată în forma inițială. Lăcașul de cult cu o singură navă este orientat către Sud-Vest. Orașul Miercurea Nirajului se află în relații de înfrățire cu două orașe europene. Aceste relații se concretizează printr-o permanență colaborare în plan economic, social, tehnic și cultural, prin schimburi de experiență, parteneriate între societățile comerciale, acțiuni organizate în comun
Miercurea Nirajului () [Corola-website/Science/300566_a_301895]
-
afluenți ai acesteia, precum Valea Săritorii și Pârâul Vulturului. Climat specific depresiunilor, cu temperaturi medii anuale între 7-8-10 °C, precipitații bogate 600-900 mm/an și vânturi puternice. Se simt influențe climatice subemediteraneene, cu vânturi specifice, precum Austrul, mai ales în sud-vest, cu ploi de toamnă și ierni blânde. Apare uneori dinspre masivele muntoase și vântul de tip foehn. Este specifică zonelor de deal și munte, predominând pădurile de foioase. - În zonele împădurite se întâlnesc căprioara, iepurele, dihorul, lupul, vulpea, râsul, viezurele
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
Bârla este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Afrimești, Bădești, Bârla (reședința), Brabeți, Ciocești, Malu, Mândra, Mozăcenii-Vale, Podișoru, Șelăreasca, Urlueni și Zuvelcați. Comuna este situată în sud-vestul extrem al județului, la limita cu județele Olt și Teleorman, pe malurile râului Cotmeana, acolo unde acesta se varsă în Vedea, și în zona cursului superior al râului Tecuci. Este străbătută de șoseaua județeană DJ679, care o leagă spre nord
Comuna Bârla, Argeș () [Corola-website/Science/300603_a_301932]
-
de Călmățuiu de Sus. La Șelăreasca, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ679A, care duce spre est la Căldăraru (unde se intersectează cu DN65A), Râca și Popești; iar la Mozăcenii-Vale, tot din DJ679 se ramifică DJ679F, care duce spre sud-vest în județul Olt la Icoana. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bârla se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,26%). Pentru 2,68% din
Comuna Bârla, Argeș () [Corola-website/Science/300603_a_301932]
-
Podul Șarchii. În funcție de relief, apa freatică se află la adâncimi de peste 10 metri pe culmi, 3-5 metri în zonele depresionare și 0,5-2,5 metri în văi. În general apa este bună de băut, cu câteva excepții în partea de sud-vest a localității. Cele mai cunoscute fântâni au primit numele locului sau al locuitorului pe pământul căruia au fost sau sunt. Așa sunt cunoscute fântânile Buna, Buna Bătrână, Bodor, Cânetele, Largu, Măgheran, Sub Teiuș, Samoilă, La Plopi, Recea, Fântâniță etc. Există
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
fenomen destul de rar în această zonă, dar când se produce poate provoca mari pagube. Vânturile din zonă au o intensitate relativ mică, datorită formei depresionare, și au în general două direcții dominante: iarna dinspre sud-est, vara dinspre nord-vest, vest și sud-vest. Cea mai mare intensitate o au vânturile dinspre nord-vest, care sunt și aducătoare de ploi. Solurile reprezintă rezultatul acțiunii conjugate a tuturor factorilor de solidificare. Este imposibil de delimitat acțiunea fiecărui factor în parte. Rolul predominant în formarea și repartiția
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
1.634 m), Tătarca (1.688 m) și Vârful Saca (1.777 m), care până la cota de 1.600 m poate fi urcat cu mașini de transport, sau alt gen de mașini, pe drumul forestier ce se avântă apoi spre sud-vest până-n Sovata. Rețeaua hidrografică din aceste masive și de pe întreaga zonă a Văii Gurghiului este colectată de apele Gurghiului. De sub masivul Bătrâna izvorăsc pâraiele Lăpușna și Creanga Albă, iar Frățileasa, Găinușa, Tătarca și Drăgușa lasă să iasă pline de energie
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
în județul Olt de , (unde se intersectează cu DN67B), , , (unde se intersectează cu DN65), , , , și mai departe în județul Teleorman de (unde se intersectează cu DN65A) și . Din acest drum, la Cungrea se ramifică șoseaua județeană DJ678G, care duce spre sud-vest în județul Olt la și (unde se termină în DN67B). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ciomăgești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97
Comuna Ciomăgești, Argeș () [Corola-website/Science/300615_a_301944]
-
monumente de interes local. Două dintre ele sunt clasificate ca monumente de arhitectură și se află în Podu Dâmboviței: podul lui Brâncoveanu (1711) și biserica „Sfinții Împărați” (1940). Un al treilea este o altă cruce de piatră (1815) aflată în sud-vestul satului Ciocanu.
Comuna Dâmbovicioara, Argeș () [Corola-website/Science/300620_a_301949]
-
în județul Olt de , (unde se intersectează cu DN67B), , , (unde se intersectează cu DN65), , , , și mai departe în județul Teleorman de (unde se intersectează cu DN65A) și . Din acest drum, la Bălțata se ramifică șoseaua județeană DJ678B, care duce spre sud-vest în județul Vâlcea la și mai departe în județul Olt la și (unde se termină în DN67B). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cuca se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de
Comuna Cuca, Argeș () [Corola-website/Science/300619_a_301948]
-
Este străbătută de șoseaua națională DN7, care leagă Piteștiul de București. La Ciulnița, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ702C, care duce spre nord la . Tot din DN7, la Leordeni se ramifică și șoseaua județeană DJ703B, care duce spre sud-vest la (unde are un nod de acces la autostrada A1), , Costești (unde se intersectează cu DN65A), (unde se intersectează cu DN65), apoi în județul Olt la și mai departe înapoi în județul Argeș la (unde se intersectează cu DN67B), și
Comuna Leordeni, Argeș () [Corola-website/Science/300627_a_301956]
-
valori medii anuale de 10-11 grade C , aprox. 23 grade C - temperatura medie a verii și - 4 grade C - temperatura medie a iernii. În această zonă are loc convergența maselor de aer care vin din nord-estul țării cu cele din sud-vest. Condițiile climatice au fost propice desfășurării unor intense activități umane , încă din secolele trecute. Din punct de vedere pedologic , comuna este așezată în zona solurilor argiloiluviale podzolite pseudogleizate și pseudogleice , brun-roșcate , soluri gleice și amfigleice , frecvent podzolite . Astăzi , locul codrilor
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
1688 - 1714. Această presupunere se bazează pe următoarele argumente : a) o lungă perioadă de timp această așezare a fost cunoscută sub denumirea de ,Slobozia Brâncoveanu”, pentru a fi deosebită de o altă așezare ce se află la aproximativ 15 Km sud-vest și poartă numele de " Slobozia Trăznitu". b) pe raza comunei există un dig foarte mare ( aproximativ 1 Km lungime , 10 m înălțime și 8 m lățime ) , care unește cele două coline , din stânga și din dreapta râului Dâmbovnic , fiind cunoscut și astăzi
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]