3,177 matches
-
și mica piață, în care așa-zișii agricultori din satele învecinate puneau din puținul lor avut la dispoziția puzderiei de călători și a locuitorilor din zonă produse agricole, acum nu mai există. Grație succesului televiziunii, a pătrunderii micului ecran în sufrageria, dormitorul, bucătăria, în geanta chiar și în buzunarul de la capotul de baie a multor gospodine, "faimosul" și "ultramodernul" cinematograf panoramic, cu fatidicul nume "Progresul", care completa peisajul urbanistic al zonei și cu care se mândrea generația septua și octogenarilor, a
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
parterul unui imobil situat la nici două sute de metri de stație. Dacă nu ar fi avut un alt bloc masiv în față, tot cu patru etaje, ar fi putut-o saluta la coborâre, chiar din fereastra de la dormitor sau de la sufragerie. Trenul a sosit la fix, fără nici o întârziere și se înșira cu numeroasele lui vagoane de-a lungul terasamentului, pe o întindere apreciabilă. Ana Maria călătorea în ultimul vagon. Așa se nimerise. Ca de obicei la această oră, năvăleau la
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
al doilea copil. Un băiețel de un an. Cât a trecut de când...? [...] Intuise ce voia să întrebe și se grăbi să răspundă. Doi ani. La orice mișcare îi simțim lipsa; în special mama. Între timp au intrat toți trei în sufragerie. Luați loc, nu stați în picioare! Ce spuneam? Mda, de doi ani eu aproape singur mă căznesc să conduc gospodăria. Mama e mai tot timpul tristă și nu mai are forța pe care o avea când trăia tata. Chiar ea
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
frământ, mă uit în jur, televizorul parcă mai rău mă neliniștește, în pat nu mai pot sta, mă plimb prin casa mea mică și sărăcăcioasă dar de care sunt mulțumită pentru că este a mea, plătită cu munca brațelor mele. în sufragerie deasupra patului pe perete este tabloul MAMEI mele. Ca în fața unei icoane stau și din toate părțile parcă mă privește cu dragoste și gingășie, așa cum făcea în astă lume. Acum este în ceruri între sfinți și îngeri și mă veghează
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
mă veghează împreună cu ei. Dar eu parcă o văd aievea în fața mea, cu chipul ei blajin și zâmbitor. La dormitor ușa e deschisă, între pat și șifoneră este o oglindă mare înaltă cât mine în care se vede tabloul din sufragerie cu chipul mamei mele. Acum o am pe mama în față și în spate dar mai presus în suflet și în inimă. Ea, mama, a a acuza pe cineva, chiar dacă impostorii priveau pe geam. Așa a ramas Costache Buraga, o
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
uneori chiar „inima” casei. Sala de baie, odinioară austeră, simplu loc pentru igienă, începe să devină loc de destindere și de plăcere, dotat cu echipamente senzualiste (duș multijet, cadă cu jacuzzi), accesorii estetice și o mulțime de produse cosmetice. Decorarea sufrageriei, imaginată ca loc „practic” și convivial, este făcută cu mare atenție, cea mai mare importanță fiind acordată luminii - ca element de confort vizual în sine. Violenței iluminatului direct îi succedă lumini savant filtrate, lămpi și alte corpuri de iluminat care
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
să investești în această mașină, ai alege griul sau albastrul?” „Ai prefera tapițeria din vinil sau din piele?” Deciziile minore duc spre cele importante. Agentul imobiliar te-ar întreba: „Dacă ar fi să investești în această casă, cum ai decora sufrageria?” sau „Care dintre dormitoare ar fi camera copilului?” Micile decizii duc spre cele majore. Un Dictator încearcă să folosească Omul Bun/ Omul Rău Bill Richardson, fostul nostru ambasador la Națiunile Unite, povestește despre Generalul Cedras, dictatorul haitian, folosind Omul Bun
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
surâsul lui Olvido și la un bacșiș, și vreo jumătate de oră putuseră să se plimbe pe sub tavanele Înalte cu pete de igrasie, pe parchetul care le scârțâia sub picioare, pe lângă căruciorul cu sticle prăfuite de grappa și chianti, prin sufrageria cu naturi moarte pe pereți (stilleben, murmurase Olvido: vieți silențioase), pe lângă televizorul În fața căruia Chirico stătea așezat cu orele, privind imagini fără sunet. Lângă tablourile din perioada neoclasică, neliniștitoare manechine fără chip Își lungeau umbrele printre melancolice nuanțe de verde
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Sunt mai mici decât grupurile tradiționale pentru cercetarea de piață. În loc de zece-doisprezece participanți, tind să aibă șase până la opt participanți. Grupurile mai mici îi oferă fiecărei persoane mai multe șanse să vorbească. Ele permit angajarea în conversații detaliate. De asemenea, sufrageriile și mesele sunt mai potrivite pentru șase-opt persoane, decât pentru zece-douăsprezece. Moderatorul s-a schimbat. În locul moderatorului profesionist sau al profesorului universitar, moderatorul este, de multe ori, un angajat intern care are abilități de evaluare, de lucru cu grupul și
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
Apartamentul familiei Ilie Popescu: ca mobilier și împărțire a spațiului, este cel bine cunoscut în blocurile recent construite; un apartament fără personalitate, dar curat, ordonat ca un raft de cărți pe care nu le citește nimeni; la ridicarea cortinei, atît sufrageria, cît și dormitorul vor fi iluminate; Mina își schimbă ținuta în spațiul indicat ca dormitor, iar în sufragerie, Vera, în picioare, gata de plecare.) Mina: Vera, ai răbdare că vin imediat. Vera: Dar ce faci acolo? Mina: Îmi schimb rochia
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
un apartament fără personalitate, dar curat, ordonat ca un raft de cărți pe care nu le citește nimeni; la ridicarea cortinei, atît sufrageria, cît și dormitorul vor fi iluminate; Mina își schimbă ținuta în spațiul indicat ca dormitor, iar în sufragerie, Vera, în picioare, gata de plecare.) Mina: Vera, ai răbdare că vin imediat. Vera: Dar ce faci acolo? Mina: Îmi schimb rochia. Am terminat cu bucătăria... mă fac doamnă. (continuînd să se îmbrace) Trebuie să pleci undeva? Vera: Nu. Am
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
undeva? Vera: Nu. Am zi de recuperare. (se plimbă prin cameră) Acuși trebuie să vină și Ilie, nu? Mina: Te grăbești să fii acasă cînd vine Ștefan? Vera: Nu. Nu-i vorba de asta. Ești gata? Mina: (precipitîndu-se, intră în sufragerie) Gata, gata! Fii bună... (Vera îi încheie fermoarul rochiei) Vera: De ce ți-ai pus rochia asta?! Mina: Pe asta am pus mîna mai repede. Îmi place ca după ce termin cu bucătăria să mă schimb. Doar știi! Vera: Da, știu, numai
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
faci? Ce mai faceți... Vera: Bine... Servici, casă, casă, servici... Mina: Cam monoton. Vera: Nu, că mă mai duc și la piață. Dar voi? Mina: Bine... bine... Ilie cu serviciul, cu casa... eu la fel... Cînd la bucătărie, cînd în sufragerie, cînd în dormitor... Vera: Cam monoton... Mina: Nu, că mă mai duc și în piață. Vera: Eu tot nu înțeleg de ce nu te întorci la servici. Mina: Dar de ce să mă întorc?! Crezi că n-am destul de lucru în casă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
începuse să rîdă cu poftă) Mi-a plăcut chestia cu doi și cu doi fac vineri. Chiar în halul ăsta ajunsesem. (redevine serios circumspect) Sau e vreo aluzie la... unu și cu un fac trei... sau la... (arată spre colțul sufrageriei) Mina: (într-adevăr nu s-a gîndit la acest paralelism) Nu, nu i nici o aluzie... (își îndreaptă, discret, privirea spre colț; Ilie observă) Mă duc pînă la bucătărie. Ilie: N aș vrea să te duci... Mai stai aici. (pauză) Știi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de chestia asta... Dă-l dracului de cavou! (după o pauză) E bine așa? Mina: (încă prudentă)... E bine. Ilie: (mulțumit de el) Dacă-i bine, atunci dă-mi o țuică. Îmi dai? (se scoală din pat, trec amîndoi în sufragerie) De fapt, să știi, renunțasem la cavou în clipa în care tu te-ai opus. De-atunci încă. Mina: (surprinzătoare) Nu înțeleg de ce-ai renunțat la cavou. Ilie: Bine, Mina, dar nu-mi spuneai tu că... Mina: Și dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
m-a apucat nimic! Mina: N-ai cîntat de ani de zile și ți-ai găsit tocmai azi să... Ilie: Da ce-i azi, dragă?! O fi vreo sărbătoare națională de n-am voie să cînt?! (intră și el în sufragerie) Bună, Vera! Vera: (nu înțelege dezinvoltura lui Ilie) Bună, Ilie...! Ilie: Arăți minunat azi. Mina: Termină cu mascările astea! Azi mergem, totuși, la o înmormîntare. Ilie: Înmormîntare? (Mina se stăpînește) Mă rog, n-are importanță. Numai a mea să nu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Mina, vrei să vii puțin? (intră cu ea în dormitor) Vezi să nu-i spui nimic Verei despre... N-are... oricum n-ar înțelege... Povestea cu... să fie taina noastră... Taina noastră cea de toate zilele... (o sărută, intră în sufragerie amîndoi) Am plecat! La ce oră mergem la țară? Mina: Pe la cinci, nu, Vera? Vera: Da, poate puțin după cinci. Ilie: Bun. La revedere. Mina: (după ce-l conduce, se întoarce abătută, înaintează spre Vera care-o privește cu înțelegere; se
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Mina: Ilie! Ilie: Mina, te rog din suflet să nu... Mina: Nu, nu, vreau să-ți spun că te înțeleg... Eu știu să te înțeleg. (se uită amîndoi spre colț) TABLOUL IV Scena 1 (Același decor, lumina e numai pe sufragerie. Masa e aranjată pentru patru persoane. La un capăt al mesei, Mina, îmbrăcată ca de sărbătoare, stă neclintită, cu privirea fixată într-un punct în care nu se vede nimic. Sună soneria, insistent, fără ca Mina s-o audă. Se aude
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
bun că leșin! (ia banii) Și mîna greblă se făcu. Vecin 2: Mamă, ce potălău cu două perechi sfrijite! Ăsta noroc! Vecin 3: Fraților, potul ăsta mi-a făcut o foame de nu vă văd! Vecin 1: Pe masă, în sufragerie era cam secetă... Vecin 3: Facem un raid pe la bucătărie. Mă-nțeleg eu cu băbuța. (pleacă spre bucătărie) Pînă mă-ntorc, dați-i drumul cu mînă moartă. (lumina se mută în sufragerie; se deschide ușa și intră Val) Vecin 1
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
nu vă văd! Vecin 1: Pe masă, în sufragerie era cam secetă... Vecin 3: Facem un raid pe la bucătărie. Mă-nțeleg eu cu băbuța. (pleacă spre bucătărie) Pînă mă-ntorc, dați-i drumul cu mînă moartă. (lumina se mută în sufragerie; se deschide ușa și intră Val) Vecin 1: Numai că, fii atent, ușor cu cheltuielile că am cam dat de fundul pungii. Așa că să nu mai contezi pe vreun autoturism pentru că de-acum unul e la vecinu, vila, ce să
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cheltuielile că am cam dat de fundul pungii. Așa că să nu mai contezi pe vreun autoturism pentru că de-acum unul e la vecinu, vila, ce să fac, mi-a venit pe un ful de ași, salonul îi tot al vecinului, sufrageria e în potul ăsta parolat... Vecin 3: Mamă, mai ceva ca la Monte Carlo! Păi atunci ce facem? Trecem la ființe? Ce facem? Atacăm inventarul viu? (bună chestia și rîd) Îi dăm drumul? (se bea, se mănîncă) Cine le face
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
pune să meargă, să sune, uneori toate deodată; Vecin 2 și-a improvizat un șevalet pe masa rotundă din salon și, cu febrilitatea specifică pictorilor, îi face portretul Irinei care, pur și simplu, îi pozează; Val, stînd la masa din sufragerie, își toarnă din cînd în cînd în pahar și se pare că e amuzat; Maria, tot la masă, cu bărbia în palme și-atît; Mihai, înregistrează pe rînd fiecare din aceste puncte ale încăperii; ascunzîndu-și starea de agitație, se îndreaptă de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ceasurile) Vecin 4: Vai de mine! Le-ai stricat! Acum ce fac? Vecin 1: (rîzînd) Acum o să le repari iar... TABLOUL DOI (Lumina se reaprinde și prin draperia transparentă se văd siluetele celor patru vecini așezați în jurul mesei rotunde; în sufragerie, Mihai află așezat pe un scaun situat undeva pe lîngă ușa principală; Alex exersează acorduri rusești(!); Maria și Irina se mișcă, între agitație, oboseală și îngrijorare, prin fața unei ferestre prin care ar putea să vadă cînd se întoarce Val) Maria
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
tata e puternic, că mama e mama mamelor de pe lume... E bine așa? (strigat) Adică orice numai adevărul nu, bătu-l-ar Dumnezeu să-l bată! Că ne strică somnul și digestia! (de după draperie se aude un rîs; cei din sufragerie devin brusc atenți; se deschide draperia și apare Vecin 3) Vecin 3: (contact cu tăcerea și încordarea) S-a întîmplat ceva? Mihai: (poziția de cerut scuze) Nu... nu s-a întîmplat nimic... nimic... Alex: Așa e, vecine, nu s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
doar nu te-om lăsa singur tocmai pe matale. Și zi, plus o mie, hai? Vecin 3: Modest, ce să fac! Vecin 2: Domnule, în situația financiară de față, am să împrumut de la gazde (se ridică, vrea să treacă în sufragerie, dar se oprește și, văzînd că lumina stinsă iar membrii familiei stau nemișcați, renunță și revine la masă) Eu cred că ăștia dorm! Vecin 1: Dorm sau crezi numai? Vecin 2: Da, stau nemișcați, nu vorbesc... Dorm, ce altceva. Vecin
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]