28,530 matches
-
punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale. În aceste condiții, în mod cert, nu este vorba de un reviriment jurisprudențial al instanței supreme. În abordarea problematicii cu care a fost învestit, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală are în vedere faptul că noul Cod penal a abandonat tehnica normativă a vechii reglementări, cel puțin relativ la infracțiunea prevăzută de
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
nu poate fi reținută critica privind încălcarea art. 115 alin. (5) din Constituție. ... 70. Cât privește critica raportată la încălcarea dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție, Curtea constată că, având în vedere aceste prevederi constituționale, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, astfel că Parlamentul poate adopta orice soluție legislativă pe care o consideră oportună și necesară, în limitele impuse de Constituție, iar Guvernul poate emite în baza art. 115 alin. (4) din
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
utiliza și pentru calculul valorii estimative a construcțiilor și terenurilor preluate în mod abuziv în intervalul de referință al legii. “ ... 13. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) privind valorile supreme ale statului de drept. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale sunt criticate prin prisma momentului în raport cu care se stabilește valoarea actualizată a despăgubirilor încasate pentru imobilul în privința căruia se emite decizia de compensare
DECIZIA nr. 782 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252488]
-
raportare la anul emiterii deciziei, iar această valoare se scade din valoarea imobilului evaluat nu este de natură a aduce atingere prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, în componenta sa referitoare la dreptate ca valoare supremă, întrucât despăgubirile acordate persoanelor îndreptățite trebuie să fie drepte, echitabile, rezonabile și proporționale. ... 21. În fine, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că, dacă prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma
DECIZIA nr. 782 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252488]
-
puterile conferite prin Constituție și a preluat rolul legiuitorului, adăugând la lege, prin modificarea datei de la care începe să curgă termenul pentru aplicarea sancțiunii disciplinare. Astfel, pentru a putea face trimitere la raportul final al cercetării disciplinare prealabile, instanța supremă „legiferează“ această noțiune, care nu există în Codul muncii. ... 9. Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Prin interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție nici nu
DECIZIA nr. 787 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252435]
-
modificat data de la care începe să curgă termenul pentru aplicarea sancțiunii disciplinare, conținutul art. 252 alin. (1) din Codul muncii rămânând intact. Raportul final al cercetării disciplinare prealabile la care se face trimitere nu a fost „legiferat“ de instanța supremă, ci rezultă din cuprinsul normei interpretate, care statuează că „sub sancțiunea nulității absolute, nicio măsură, cu excepția avertismentului scris, nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile“. Or, cercetarea prealabilă trebuie să se finalizeze cu un
DECIZIA nr. 787 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252435]
-
și rolul său prevăzut în art. 329 (în prezent, art. 514) din Codul de procedură civilă, a instituit obligativitatea interpretării date de aceasta, în scopul aplicării unitare de către instanțele judecătorești a unui text de lege, fără ca astfel instanța supremă să se substituie Parlamentului, unica putere legiuitoare în stat“. Curtea a mai reținut că „interpretarea legilor este o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept, în vederea aplicării și respectării legii, având ca scop clarificarea înțelesului unei norme juridice
DECIZIA nr. 787 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252435]
-
și a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 16 din 12 noiembrie 2012, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, instanța supremă, verificând jurisprudența la nivelul întregii țări, a constatat că instanțele nu au un punct de vedere unitar cu privire la calcularea termenului de 30 de zile în care trebuia aplicată sancțiunea disciplinară potrivit dispozițiilor art. 252 alin. (1) din Codul
DECIZIA nr. 787 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252435]
-
și a statuat că „momentul de la care începe să curgă termenul de 30 de zile calendaristice pentru aplicarea sancțiunii disciplinare este data înregistrării raportului final al cercetării disciplinare prealabile la registratura unității“. Pentru a ajunge la această concluzie, instanța supremă a argumentat că „termenul de 30 de zile nu poate curge decât de la data la care, în urma finalizării cercetării disciplinare prealabile, fapta salariatului a fost calificată ca abatere disciplinară și a fost adusă la cunoștința reprezentantului angajatorului abilitat
DECIZIA nr. 787 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252435]
-
prealabile, care are atât caracter obligatoriu, cât și anterior oricărei alte măsuri, astfel cum rezultă din chiar denumirea sa. Doar în momentul identificării elementelor cerute pentru existența unei abateri disciplinare se poate vorbi despre încunoștințarea angajatorului asupra săvârșirii acesteia“. Instanța supremă a arătat că „abaterea disciplinară are un conținut complex, incluzând noțiunea de faptă, și impune verificarea elementului subiectiv, adică a existenței vinovăției, precum și a îndeplinirii celorlalte condiții impuse de art. 247 alin. (2) din Codul muncii, republicat, care o
DECIZIA nr. 787 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252435]
-
existenței abaterii disciplinare a fost înregistrat la registratura persoanei îndreptățite să emită decizia de sancționare“. ... 23. În plus, reținând că „legiuitorul a reglementat și un termen maxim de prescripție de 6 luni, în care poate fi aplicată sancțiunea disciplinară“, instanța supremă a constatat că scopul acestuia este „de a nu permite angajatorului să își exercite abuziv prerogativele și să prelungească nepermis cercetarea prealabilă și aplicarea sancțiunii, aspect de natură a afecta raporturile de muncă prin crearea unei stări de nesiguranță a
DECIZIA nr. 787 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252435]
-
termenul de prescripție a răspunderii disciplinare a angajatului. Stabilind că momentul de la care începe să curgă termenul de 30 de zile calendaristice pentru aplicarea sancțiunii disciplinare este „data înregistrării raportului final al cercetării disciplinare prealabile la registratura unității“, instanța supremă nu s-a substituit legiuitorului, întrucât sensul stabilit normei nu o modifică, nici nu o completează, ci este rezultatul procesului de interpretare a dispozițiilor art. 252 alin. (1) din Codul muncii, ca urmare a utilizării metodelor de interpretare gramaticală, logică
DECIZIA nr. 787 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252435]
-
de interpretare a dispozițiilor art. 252 alin. (1) din Codul muncii, ca urmare a utilizării metodelor de interpretare gramaticală, logică, prin analogie și teleologică. Așa cum a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența sa, în activitatea de interpretare a legii, instanța supremă a realizat „un echilibru între spiritul și litera legii, între exigențele de redactare și scopul urmărit de legiuitor“. Curtea constată că instanța a acționat intra vires, în interiorul marjei sale de competență, fără a legifera, substituindu-se autorității competente în
DECIZIA nr. 787 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252435]
-
de recunoaștere a dreptului de proprietate și pentru situațiile născute în timpul regimului comunist, când circulația terenurilor era interzisă. ... 7. Autorii excepției propun ca noua lege procesuală să se aplice și situațiilor născute sub vechea lege. Soluția dată de instanța supremă prin Decizia nr. 19 din 5 octombrie 2015 este injustă, neproporțională și creează condiții de inegalitate în fața legii. Astfel, beneficiarii noii legi, în condițiile în care nu pot identifica proprietarul, au la dispoziție procedura prevăzută de art. 1.050-1.053 din
DECIZIA nr. 784 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252489]
-
interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție are competența de a da o anumită interpretare pentru unificarea diferențelor de aplicare a aceluiași text de lege de către instanțele inferioare. ... 18. Pronunțându-se asupra unui recurs în interesul legii, instanța supremă contribuie la asigurarea supremației Constituției și a legilor, prin interpretarea și aplicarea unitară a acestora pe întreg teritoriul țării, fapt de natură să concretizeze un alt principiu fundamental, prevăzut în art. 16 din Constituție, privind egalitatea în drepturi a cetățenilor
DECIZIA nr. 784 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252489]
-
afla într-o multitudine de raporturi juridice, astfel că, dată fiind natura diversă a acestora, art. 33 alin. (3) teza finală nu prevede nici măcar cu titlu exemplificativ natura căii procesuale sau administrative de urmat pentru recuperarea prejudiciilor constatate“. Instanța supremă a învederat că „instituțiile publice pot fi implicate în diverse raporturi juridice, cum ar fi, de exemplu, raporturi de muncă, administrative, contractuale, derivând din achiziții publice etc. În funcție de natura raportului juridic în care este implicată instituția publică și
DECIZIA nr. 792 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252547]
-
că aceasta nu reprezintă o reală problemă generată de dificultăți de interpretare a unor dispoziții legale ori de opinii divergente exprimate și argumentate în doctrină, întrucât soluționarea problemei de drept își găsește lămurirea, mutatis mutandis, în decizii anterioare ale instanței supreme. Astfel, modul în care trebuie aplicate dispozițiile legale în chestiunea de drept ce formează obiectul prezentei sesizări reiese din Decizia nr. 13 din 6 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 10 iunie 2015
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
statua printr-o nouă hotărâre prealabilă asupra problematicii legii aplicabile unei pluralități de infracțiuni de tipul celei incidente în cauză înseamnă, practic, a relua, în termeni substanțial similari, dezlegarea deja dată problemei de drept printr-o decizie anterioară a instanței supreme, ceea ce contravine unei cerințe de admisibilitate expres prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală. Asigurarea caracterului obligatoriu al dezlegării date chestiunilor de drept asupra cărora instanța supremă a statuat în cadrul mecanismului hotărârii prealabile, expres consacrat de
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
dată problemei de drept printr-o decizie anterioară a instanței supreme, ceea ce contravine unei cerințe de admisibilitate expres prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală. Asigurarea caracterului obligatoriu al dezlegării date chestiunilor de drept asupra cărora instanța supremă a statuat în cadrul mecanismului hotărârii prealabile, expres consacrat de art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală, presupune nu doar conformarea, pe viitor, la exigențele dispozitivului deciziei, ci și aplicarea corespunzătoare a întregului raționament juridic ce a precedat
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
practicii prevăzut de art. 475 din Codul de procedură penală cuprind rezolvări de principiu ale unor chestiuni de drept, clarificând modul de interpretare in abstracto, pe viitor, a dispozițiilor legale care au generat acea problemă. Soluția de principiu a instanței supreme își găsește aplicabilitatea, așadar, nu doar în cauza în care a intervenit mecanismul de unificare a practicii analizat, ci în toate cauzele în care se ridică o problemă de drept esențialmente similară și în care particularitățile procedurii derulate nu influențează
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
asemenea hotărâri este condiționată de existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea cauzei în care s-a dispus sesizarea, nefiind permis a se apela la acest mijloc legal în scopul de a primi de la instanța supremă rezolvarea în concret a speței în formula confirmării sau infirmării soluției ce se prefigurează în cauză. Astfel, este necesar ca sesizarea să tindă la interpretarea, in abstracto, a unor dispoziții legale determinate, iar nu la rezolvarea implicită a unor chestiuni
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
la latura penală a cauzei, este acela că fapta va constitui în continuare infracțiune, însă nu mai poate fi angajată răspunderea penală a făptuitorului, raportul juridic penal de conflict fiind stins. Chestiunea de drept cu care a fost sesizată instanța supremă privește întinderea cuantumului sumelor de bani achitate părții civile, drept condiție a incidenței cauzei speciale de nepedepsire. În Decizia nr. 17/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 875 din 23 noiembrie 2015, Înalta Curte de Casație și
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
cu cât nici noua reglementare (în principal, art. 312 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal), similară ca redactare, nu se preocupă expres de această chestiune. ... 51. În consecință, este întrunită și condiția noutății chestiunii de drept cu care instanța supremă a fost sesizată în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă. ... ... B. Cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării 52. Situația de fapt ce constituie premisa chestiunii de drept ce necesită lămuriri se referă la împrejurarea în care
DECIZIA nr. 84 din 13 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251050]
-
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care s-au stabilit interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, se încalcă principiul separației puterilor în stat, instanța judecătorească arogându-și în fapt puteri legislative. Instanța supremă a adăugat la lege atunci când a stabilit că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, fiind ignorate dispozițiile art. 3
DECIZIA nr. 804 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251558]
-
începând cu luna următoare înregistrării cererii de recalculare. Astfel, nu este permis ca prin interpretarea unei norme legale în vederea unificării practicii judiciare să se adauge la lege. De asemenea, Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de instanța supremă, a fost dată cu încălcarea regulii potrivit căreia judecătorii se supun numai legii, iar justiția se înfăptuiește în numele legii. Astfel, decizia precitată confirmă regula de stabilire a punctajului mediu anual adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017, prin care a
DECIZIA nr. 804 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251558]