7,731 matches
-
economică și deznaționalizarea politicii care rezultă de aici nu fac cumva ca această concentrare asupra statului național să fie anacronică. Feministele de toate convingerile sunt chemate astăzi să lupte cu noile realități ale dispersiei activităților economice globale și cu declinul suveranității și exclusivității statului național. Actorii globali care împart astăzi puterea cu statele sunt corporațiile transnaționale, piețele financiare, agențiile de asigurări, de informare și de rating, instituțiile internaționale cum sunt Organizația Mondială a Comerțuluixe "Organizația Mondială a Comerțului (OMC)" (OMCxe "Asociația
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
forțelor și a împrejurărilor care fac posibile asemenea acțiuni. Globalizarea și femeiletc "Globalizarea și femeile" Globalizarea securității, a comerțului, a producției, a piețelor financiare și cunoașterii a determinat restructurarea forței de muncă, a regimurilor sociale, a strategiilor de dezvoltare, a suveranității statelor-națiune, a drepturilor cetățenești, a democrației, a piețelor și a relațiilor de gen. Trecerea puterii în mâinile altor autorități, nestatale, dă naștere unor noi întrebări privind natura suveranității, dispersarea puterii și controlul politic, dar și cu privire la impactul asupra relațiilor de
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
restructurarea forței de muncă, a regimurilor sociale, a strategiilor de dezvoltare, a suveranității statelor-națiune, a drepturilor cetățenești, a democrației, a piețelor și a relațiilor de gen. Trecerea puterii în mâinile altor autorități, nestatale, dă naștere unor noi întrebări privind natura suveranității, dispersarea puterii și controlul politic, dar și cu privire la impactul asupra relațiilor de gen și la modul în care femeile sunt influențate de noua economie globală și de privatizarea tot mai accentuată a fostelor funcții publice și de stat. Atât în
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
pune în aplicare statul drepturile femeilor și cum poate fi el făcut responsabil atât ca actor internațional, cât și național” (Knopxe "Knop, Karen", 1993, p. 75). Cea de-a treia metodă constă în redefinirea conceptelor fundamentale de legislație internațională și suveranitate. Sau, după cum spune Kathleen Jonesxe "Jones, Kathleen", „putem înlocui vocea stăpânului, și nu cu bâlbâieli, ci cu eforturi de recunoaștere și de acceptare a responsabilității pentru modele de relații pe care granițele suveranității vor să le nege” (citat în Knopxe
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
redefinirea conceptelor fundamentale de legislație internațională și suveranitate. Sau, după cum spune Kathleen Jonesxe "Jones, Kathleen", „putem înlocui vocea stăpânului, și nu cu bâlbâieli, ci cu eforturi de recunoaștere și de acceptare a responsabilității pentru modele de relații pe care granițele suveranității vor să le nege” (citat în Knopxe "Knop, Karen", 1993, p. 76). Identificarea contradicțiilor ce apar atunci când limitele regimului de gen sunt perturbate de transformările economice sau politice ori de modificări privind proprietatea genizată, autoritatea managerială sau competența și reunirea
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
economice globale” (Sassenxe "Sassen, Saskia", 1996, p. 14) și sunt locurile unde un mare număr de femei și imigranți servesc nevăzuți centrelor decizionale ale economiei globale. Sassenxe "Sassen, Saskia" identifică și un al patrulea aspect strategic, care privește problemele de suveranitate și drept internațional generate, de cele mai multe ori, de imigranții pe care tribunalele americane au ajuns să îi considere mai degrabă indivizi, conform documentului Human Rights Code*, decât cetățeni. Autoarea sugerează că transformarea conceptului de „suveranitate” sub impactul globalizării a făcut
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
strategic, care privește problemele de suveranitate și drept internațional generate, de cele mai multe ori, de imigranții pe care tribunalele americane au ajuns să îi considere mai degrabă indivizi, conform documentului Human Rights Code*, decât cetățeni. Autoarea sugerează că transformarea conceptului de „suveranitate” sub impactul globalizării a făcut spațiul politic accesibil și „femeilor (și altor actori invizibili de cele mai multe ori), care pot deveni acum participanți vizibili la relațiile internaționale și subiecți ai dreptului internațional” (Sassenxe "Sassen, Saskia", 1996, p. 15). Ce au în
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
la alta, permițând creșterea consumului de bunuri și servicii, ridicarea în timp a standardelor de viață și a bunăstării, dar și consecințe negative (efecte nocive asupra mediului înconjurător).” Cu toate acestea, creșterea economică reprezintă premisa dezvoltării sociale și a asigurării suveranității statelor, devenind astfel un domeniu al competiției economice pe plan internațional. Evoluția teoriilor creșterii economice a cunoscut două perioade: a) prima perioadă, declanșată la sfârșitul anilor ’50, care se bazează pe teoria neoclasică de creștere exogenă, Robert Solow, laureat al
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
pe care ea nu o rezolvă nicicând pe de-a-ntregul, dar care îi definește câmpul de acțiune. Mult mai târziu, în perioada când punea în scenă Hamlet, Antoine Vitez 1 va deveni întru câtva continuatorul acestui discurs al lui Craig. „Suveranitatea teatrului”, va spune el, „constă tocmai în capacitatea sa de a reprezenta nereprezentabilul, adică de a incarna fantoma”. Un nereprezentabil imposibil de disociat de acel invizibil pe care teatrul îl dezvăluie prin spectrul ce se întrupează. Iar pentru Vitez, ca
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
și de a apăra ordinea statală și, în cadrul acesteia, a celei juridice. Statul reprezintă forma instituționalizată de organizare politică a unei colectivități umane constituite istoric și localizate geografic pe un anumit teritoriu, în care un grup de indivizi, deținând, în virtutea suveranității poporului și ca expresie a voinței acestuia ori ilegitim, prerogativele și instrumentele exercitării autorității publice, ale elaborării și aplicării normelor de conviețuire socială, exprimă și apără interesele fundamentale ale statului și ale națiunii și impun voința general obligatorie a acesteia
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
aplicării normelor de conviețuire socială, exprimă și apără interesele fundamentale ale statului și ale națiunii și impun voința general obligatorie a acesteia. Din perspectivă politologică, statul reprezintă o comunitate politică ocupând un anumit teritoriu, având un guvern și beneficiind de suveranitate, atât în interior, cât și în afara granițelor sale<footnote J.C. Plano, M. Greenberg, The American Political Dictionary, The Dreyden Press, Hinsdale, Illinois, 1976, p. 18. footnote>. Statul este o colectivitate umană constituită istoric și organizată pe un anumit teritoriu, care
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
R. Beșteliu, Drept internațional. Introducere în dreptul internațional public, Editura All, București, 1998, pp. 83-84. footnote>. Teritoriul statului reprezintă spațiul geografic alcătuit din sol, subsol și ape, precum și din coloana aeriană aflată deasupra solului și apelor, asupra căruia statul își exercită suveranitatea sa exclusivă și deplină. Asupra întregului său teritoriu, statul exercită o autoritate exclusivă, manifestată sub trei aspecte generale: plenitudine; exclusivitate; opozabilitate față de orice alt stat<footnote C. Ionescu, Tratat de drept constituțional contemporan, ediția a doua, Editura C.H. Beck, București
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
teritoriale plenitudinea funcțiilor sale. Exclusivitate - este general admis că, pe teritoriul său, statul exercită în mod liber întreaga sa autoritate, fiind exclusă intervenția sau amestecul altui stat. Un stat suveran este liber și are dreptul să accepte o diminuare a suveranității sale. Opozabilitate - legitimitatea și recunoașterea internațională a constituirii unui stat pe un anumit teritoriu. Importanța stabilirii teritoriului unui stat implică o delimitare precisă a frontierelor sale. Frontiera reprezintă o instituție juridică importantă, iar dreptul internațional o definește ca o zonă
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
teritoriu. Importanța stabilirii teritoriului unui stat implică o delimitare precisă a frontierelor sale. Frontiera reprezintă o instituție juridică importantă, iar dreptul internațional o definește ca o zonă care separă teritoriul unui stat de altul sau la care se limitează atributele suveranității statale. Teritoriul prezintă două mari caracteristici: indivizibilitate; inalienabilitate. Indivizibilitatea teritoriului vizează unitatea acestuia. Teritoriul, fiind un element constitutiv al statului, nu poate fi divizat și înstrăinat altor entități statale. Inalienabilitatea - teritoriul nu poate fi înstrăinat altui stat. În practica internațională
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
niciunei alte autorități, nici în cadrul intern, nici pe plan extern. Nicio altă entitate nu o poate controla. În interiorul frontierelor sale, statul exercită o putere exclusivă; deține puterea de a controla, comanda și sancționa în mod suveran. Un element esențial al suveranității statului este dreptul său inalienabil de a reglementa, în mod liber și fără nicio intervenție din partea altui stat, organizarea și funcționarea sistemului politic, raporturile societate-stat-cetățean, raporturile personale și patrimoniale între indivizi prin intermediul normelor juridice. Statul instituie, în virtutea suveranității sale, o
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
esențial al suveranității statului este dreptul său inalienabil de a reglementa, în mod liber și fără nicio intervenție din partea altui stat, organizarea și funcționarea sistemului politic, raporturile societate-stat-cetățean, raporturile personale și patrimoniale între indivizi prin intermediul normelor juridice. Statul instituie, în virtutea suveranității sale, o ordine juridică menită să-i ocrotească și să-i consolideze valorile fundamentale pe care se întemeiază și pe care este interesat să le promoveze și să le apere, relațiile sociale corespunzătoare acestor valori. Caracterele fundamentale ale statului sunt
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
de șef al statului; 3. metodele de guvernare. în funcție de aceste criterii, statul va căpăta o anumită formă: ‐ stat unitar/stat federal; ‐ monarhie/republică; ‐ va avea un regim politic democratic/autocratic sau autoritar. Orice stat, ca entitate suverană, deține prerogativa, în virtutea suveranității sale, de a decide în mod liber și în conformitate cu prevederile constituționale ce formă de guvernământ, de structură ori de regim politic să adopte. Opțiunea pentru o anumită formă de stat este o opțiune politică, care este rezultatul unui referendum popular
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
reunite într-un stat suprapus lor și legate între ele prin raporturi juridice. Este aproape întotdeauna o formă artificială, deoarece rezultă din conjuncturi politico-militare. Arhetipul statului compus este statul federal. O asociație de state care decid, în mod liber, în virtutea suveranității lor, să-și creeze organe comune, cărora le conferă o parte din competențele lor în anumite domenii, cum ar fi: domeniul militar, al diplomației sau al finanțelor. Înțelegerea între statele respective este consfințită într-un act politic (Charta, Pact), în
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
nou acord. Anglia și Regatul Hanovrei 1714-1837; Țările de Jos și Luxemburg 1815-1890; Belgia - Statul liber Congo 1885-1908; Moldova și Țara Românească 1859-1862. În uniunea reală conduce același monarh, statele componente își constituie organe comune care exercită, în numele uniunii reale, suveranitatea statală în domeniile diplomației, apărării și finanțelor. Pentru restul prerogativelor statale, fiecare stat component acționează distinct unul față de celelalte. Suedia și Norvegia 1815-1905; Austria și Ungaria 1869-1918; Moldova și Țara Românească 1862-1864. Confederațiile de state Sunt cunoscute încă din Antichitate
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
XIV-1848); Confederația SUA (1776-1787); Confederația Rhinului (1806-1815). Este o asociație teoretic permanentă de state care urmăresc obiective identice, în domeniul relațiilor internaționale și al apărării. Are unul sau mai multe organe comune ale statelor membre, care exercită atribuții în numele acesteia. Suveranitatea interioară este păstrată de fiecare stat confederat, cea internațională este exercitată în numele confederației de un organ comun (Adunare, Dietă) care adoptă decizii în unanimitate. Motivele care determină crearea uniunii de state sunt diferite: conștiința intereselor comune; dorința de hegemonie politică
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
monarhul este unicul organ suprem în stat) și limitată sau constituțională (șeful statului și organe care exercită puterea, parlament, prim-ministru). Monarhia dualistă se deosebește de cea constituțională prin faptul că guvernul este numit de monarh și subordonat acestuia (partajarea suveranității între rege și parlament)<footnote Marea Britanie, Danemarca, Belgia, Japonia. footnote>. Republica este forma de guvernare în care organul care îndeplinește funcția de șef de stat este ales pe o perioadă determinată.<footnote Șeful statului poate fi ales pe viață (în
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
monarh și Reprezentanța națională. Statutul, din punct de vedere al formei, este o Constituție concedată, adoptat prin plebiscit. Inițiativa elaborării statutului aparține monarhului, acesta îl supune ratificării populare prin procedura democratică a plebiscitului. Constituția-convenție este adoptată de un organism de suveranitate națională, special ales pentru adoptarea Constituției și învestit în acest scop cu putere constituantă originară. În literatura de specialitate este menționată și „Constituția parlamentară” care este inițiată, dezbătută și adoptată de parlament. Revizuirea Constituției Revizuirea unei Constituții constă în modificarea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
departajării activităților fundamentale ale statului. Constituția din 1991 nu a prevăzut expres, așa cum au făcut-o Constituțiile din 1866, 1923 și 1938, principiul separației puterilor, însă acest principiu este așezat de legiuitorul constituant la baza organismelor învestite cu atribuții de suveranitate și a raporturilor dintre acestea. În urma revizuirii Constituției din 2003, în art. 1 alin 4 se prevede că: „Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale”. Democrația poate fi calificată reprezentativă sau
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
raporturilor dintre acestea. În urma revizuirii Constituției din 2003, în art. 1 alin 4 se prevede că: „Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale”. Democrația poate fi calificată reprezentativă sau constituțională, atunci când suveranitatea se exercită prin intermediul reprezentanților pe care poporul îi desemnează prin alegeri.<footnote I. Alexandru, Democrația constituțională. Utopie și/sau realitate, Editura Universul Juridic, București, 2012, p. 35. footnote> În doctrina și practica constituțională contemporană, stabilirea expresă în Constituții a principiului
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a parlamentului precedent își continuă procedura în noul parlament. Dispozițiile acestui articol răspund exigențelor generale ale democrației constituționale, în virtutea cărora guvernanții trebuie să fie aleși la intervale regulate de timp, asigurând astfel exercitarea suveranității naționale de către popor, în conformitate cu voința acestuia. În condițiile în care Constituția României consacră două Camere parlamentare egal legitime, este normal ca durata mandatului acestora să fie identică. Mai mult, de aici derivă o importantă consecință: niciuna dintre Camere nu poate
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]