79,874 matches
-
Mie mi-au trebuit câțiva ani buni ca să le redescopăr, la vârsta tardivă la care m-am apucat de literatură, dar asta, ucenicia asta, aș fi vrut s-o fi început pe la 20-30 de ani. D.C.: Cum vedeti Dvs. viitorul tinerilor artiști, în general, și scriitori, în special, mai ales acum...? C.P.: Eu nu pot să fac generalizări... Nu pot spune despre un popor că este sălbatic, în timp ce altul ar fi civilizat, pot să spun despre indivizi, că sunt civilizați, violenți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
special, mai ales acum...? C.P.: Eu nu pot să fac generalizări... Nu pot spune despre un popor că este sălbatic, în timp ce altul ar fi civilizat, pot să spun despre indivizi, că sunt civilizați, violenți la fel pot să spun despre tineri sau despre oamenii care lucrează în domeniile amintite, în funcție de valoarea lor. Cei care vor avea valoare se vor impune, dar să se afirme așa cum trebuie, nu prin aranjamente, în cadrul Uniunii Scriitorilor. Cei care au valoare, se vor impune de la sine
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
acesta vechi, deștept și viteaz călcat în picioare de toți nechemații lumii. Cu forța celor care au cunoscut o Românie intelec tuală și prosperă, cu dârzenia celor care au stat în pușcăriile comuniste, poate că vom fi inspirație pentru cei tineri care cântă acum manele și pocesc limba cu inserții stâlcite engle zești fără a mai purta spiritul patriotic în sânge. țara are nevoie de modele pozitive pentru a spăla spurcăciunea devastatoare cu care a fost impregnata de către comuniștii bolșevici și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
mai are viitorul promis de statistici. Lacrima de glicerina preagrasă Spală scutecul din bumbac deșirat... Credeam că am văzut tot angrenajul Mașinii care mi se pregătește Cu emailuri strălucitoare Trase sistematic peste pielea reptilei bolnave. Altă capcană pentru lupii cei tineri Stă prinsă-n pioneze Pe sub ciorchini reclame . Aerul sfârâie în călimara golita Și jurnalul de zi pierde una cate una Paginile Pe care îngenunchez Cu sticlă de vin vechi Și Graalul promis. Deșert Pentru ca să nu se strice Vesmântul scump și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
eu simt că Dumnezeu mă ocrotește și îmi stropește versul cu AMIN. Când scriu creionu-mi cântă între dește sunt cele trei - cu care mă închin... BOCET LA CERURI chiar ceasul e bătrân de-atâta timp. iubito, numai noi mai suntem tineri și auzim un bocet din Olimp când bate toaca-n zi de Sfânta-Vineri. pe poză lumii pașii nu s-au șters, nici visele ce le-am urzit integre. pe fiecare val am pus un vers în panoplia Mării mele Negre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
pe ranga nu părea a fi de miner, iar limbajul lui când i-a amenințat cu moartea era unul de la periferia Capitalei nu din Valea Jiului. Dacă ei au scăpat cu viață, nu același lucru s-a întâmplat cu mulți alți tineri din Piață Universității unde aveau loc scene de coșmar, în care tot ce mișcă era lovit, doborât la pământ și călcat în picioare. “Dă-i la cap să nu mai miște!”. “Omoara-l”. Se auzeau pârâituri de oase sub loviturile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Piața Universității este acum istorie. El face parte din convulsiunile unei epoci bulversate de scenariile prin care eșalonul 2 al PCR împreună cu anumite structuri ale securității au reușit să pună mâna pe toate pârghiile puterii după revoltă din decembrie a tinerilor care au luptat cu pieptul gol împotriva blindatelor unui regim despotic, scandând : “Vom muri și vom fi liberi!”. Există acolo în inima Capitalei o troița de lemn înălțata în memoria lor unde veneam adesea să mă reculeg și să aprind
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
pieptul gol împotriva blindatelor unui regim despotic, scandând : “Vom muri și vom fi liberi!”. Există acolo în inima Capitalei o troița de lemn înălțata în memoria lor unde veneam adesea să mă reculeg și să aprind o lumânare pentru sufletele tinerilor ale căror aripi deschise spre libertate au fost retezate cu brutalitate. Mă reîntorceam mereu să caut atmosferă electrizanta a acelor momente ale căror reverberații dăinuiau peste timp. Mă așezăm pe treptele de piatră ale fântânei arteziene din fața Institutului de Arhitectură
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Național până la Hotel “Inter” și Sala Dalles, martori tăcuți ai unor evenimente sângeroase care au pus o pată neagră pe istoria contemporană a țării noastre, prezentandu-ne că pe un popor rămas în epoca de piatră pe scara evoluției. Mulți tineri care au participat la fenomenul “Piața Universității” au plătit cu viața visul frumos pe care l-au nutrit în cele 52 de zile de libertate și speranță. Spiritul “Golăniei” nu a murit însă. Reverberațiile lui sunt încă vii în conștiința
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
și rezultatul eforturilor depuse în cea mai activă parte a vieții... ND: Mulțumesc domnule profesor doctor Matasă, mulțumesc dragă Claudiu. Ai avut o viață plină de încercări și peripeții, dar marcată de mari realizări. Sper că cel puțin unii din tinerii de azi să-ți urmeze exemplul și să împingă și ei prestigiul României pe culmi noi și mai puțin explorate. Neliniști Cum să te resping, inima, Jertfă cenușiului searbăd Al zbaterii de fiecare zi! Cum să te resping, inima, Când
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Emil Ștefănescu, păcat că nu am avut talentul lui. Îmi aduc aminte de cum Emil ne-a povestit odată, (erau o plăcere orele de desen când după ce ne dădea o temă de desenat ne povestea lucruri interesante, mai ales pentru noi, tineri însetați de noutăți) cum, când era student la Belle-Arte, a participat și el cu o pictură la o expoziție la vernisajul căreia a venit și Regina Maria. Spre surprinderea lui cât și a celor ce organizaseră expoziția Regina s-a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
fata colonelului Fuks, care era în clasa 8 la liceul de fete. Doamne, ce frumoasă femeie. Poate puțin cam planturoasa, dar ce brunetă focoasa și plină de draci era. Și ce mariaj anapoda (după părerea noastră) avea să facă cu tânărul Simian, băiatul patronului Tăbăcăriei din Râmnic, care o fi el calitățile lui, dar că fizic era departe de ea. Repetițiile avansaseră bine încât ajunsese la momentul când în scenă vine un tanc cu un blid cu grâu și face o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
său de încarcerat. Colegii de celulă, conștienți de soarta crudă a poetului isihast, îi creează protecție suplimentară: un pat unde acesta va putea să se roage nevăzut. Trăirea să spirituală s-a răsfrânt și în afara zidurilor detenției. Arheologul Vasile Boroneant, tânăr deținut pe-atunci, își amintește despre bunătatea doctorului-poet: „Se hrănea parcă din Duh Sfânt și era un creștin desăvârșit. Nu-l interesa prea mult hrană, împărțind-o cu ceilalți. Se crease în jurul lui un cerc de profitori, care uneori îi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
atât încât, progresul devenise foarte vizibil : pântecele fetei spunea totul! Față evreica și profesorul de pian! - iată un titlu de senzație pentru mijlocul secolului 19. Nu știm exact cum a reacționat comunitatea evreiască suedeză, părinții elevilor, elevele... Știm numai că tinerii neconformiști, respectiv profesorul de pian și față cantorului au fost ajutați să fugă în Cehia lui Smetana. A urmat o perioadă bună pentru cuplu. El a compus o operă, celebra opera “Mireasă vândută”, ea l-a născut pe primul lor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
aprobat. Franz Josef era un împărat puternic și înțelept. Hotărârea lui a fost foarte bună, foarte corectă și cinstită. La ea s-a adăugat hotărârea marilor rabini care, după halaha, au decis fără ezitare că, mama fiind evreica, cei doi tineri Smetana sunt evrei. Ei și toate generațiile viitoare... Domnule, îl întreb pe agricultorul Itzhac Smetana, ai fost la Goteborg ? Da, zice el modest. Am fost la Goteborg și la Stockholm, la Praga și la Brno. Am răscolit arhive și am
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
CĂ O CLIPĂ M-am trezit Crezând că-i diminea?a. Era deja zi. Pasarelele cântau. Așa c-am mai zăbovit un pic, Scriind această poezie. PAȘI SPRE POEZIE Este deosebi de îmbucurător să stai îndelung de vorbă cu un tânăr care nu știe că tu știi că el este poet. Deci de acea îmi punea zilnic infinite întrebări. Și de aceea se potignea când la rându-mi îl întrebăm despre-ale vieții. Liric și meschin liric fiind i-am furat poetului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ochiul neașteptatei răni. Ce se întâmplă cu Dascălul care și-a făcut din viața și conștiința seva învățăceilor și brusc este pensionat? Profesorul Marian Barbu o știe. Nu mai poate să comunice ideea și să-și reazeme privirea de tâmpla tinerilor. Și mai dureros, nici de a celor doi copii ai săi, plecați peste Atlantic. „Eșantionul” Provizii de soare vine că o întoarecere a privirii înapoi și o clipire a ochilor printre lacrimi. Este darul din ceea ce a pus de-o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
i-am văzut și auzit pe junii Ponta și Daciana bătându-și literalmente joc de unii colegi de partid, am înțeles că zilele adunăturii de pomanagii și pungași sunt numărate. Nu de alta, dar ce i-a adus pe acești tineri în preajma partidului-administrație este instinctul de parvenire. Ponta și Daciana Sârbu au fost fii credincioși ai partidului atâta vreme cât existau pentru ei culoare deschise. Or, în clipa de față, căile de acces s-au blocat și trambulinele s-au paradit. Drept urmare, poziția
Coșmarul cu termen expirat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10590_a_11915]
-
face decât un anumit fel de critică, emanat din datele lui foarte personale, chiar atunci când lucrează împotriva propriului temperament. Înainte de a fi rezultatul unei opțiuni ideologice (cum se va întâmpla după 1920 în activitatea lui E. Lovinescu), critica era (pentru tânărul exeget și polemist din anii debutului cu Pași pe nisip) rezultatul unei fatalități psihologice. Dar această fatalitate trebuie provocată, confruntată cu imperativele timpului și, pe cât e posibil, trebuie modificată. Critica se dedublează într-o teorie a criticii, însă nu într-
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10598_a_11923]
-
Propos littéraires), am simțit vertigiul unui gol luminat de o bruscă ploaie siderală. Violența impresiei a fost atât de puternică încât mi-a anulat toate facultățile începânde ale spiritului critic" (din Memorii, I, cap. X). Ceea ce l-a cucerit pe tânărul critic aflat în primele faze ale formării au fost elementele de stil (improvizația, verva, oralitatea), care reușeau să transmită izbitor senzația de intensitate a vieții. E. Lovinescu a preluat în Pași pe nisip aceste elemente de stil, transformându-le în
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10598_a_11923]
-
E o formă de victorie a criticului asupra lui însuși, căci o revanșă în posteritate nu este decât o iluzie printre altele. Dar această reverie merită a fi întreținută. Iar modul de a o cultiva convingător nu poate fi, pentru tânărul E. Lovinescu, decât impresionismul.
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10598_a_11923]
-
Construiam un dig despre care s-a ocupat un ziar-pistol. Ne-a șantajat cu succes. Dar asta, mai târziu. Deocamdată am constatat că pneurile Pirreli nu rezistau sarcinei. Explodau în cruce. Asta îi explicam reprezentantului firmei americane Goodear. Era un tânăr din Akron SUA, pe care l-am cunoscut la bar, la Atheneu. Numai firma lui fabrica pneuri care rezistau la douăzeci de tone. Dar costă! - mi-a spus. Că să ne faci o ofertă... Dacă se face, a zis, n-
File de istorie (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10576_a_11901]
-
de tone. Dar costă! - mi-a spus. Că să ne faci o ofertă... Dacă se face, a zis, n-am să te uit. It"s up to you! i-am răspuns, (depinde de d-ta). Scurt și cu efect imediat. Tânărul n-avea maniere europene. A intrat la Șef, la patron, au discutat, nu mult, și i-a întins mâna. Aurul la ei nu prea era obișnuit. Se lucra direct cu dolari și pe față, la vedere. De atunci știu ce
File de istorie (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10576_a_11901]
-
formație; făcuse Jurnalismul bucureștean la a cărui Catedră de Antropologie Culturală a și predat cîțiva ani, pentru ca apoi să lucreze ca asistent cercetător la Muzeul Țăranului Român în perioada de tristă amintire a directoratului lui Dinu Giurăscu. Deși atît de tînăr reușise să publice trei cărți de proză (Povestiri cu înjurături, Dincolo de frontiere și O limbă comună), a mai apărut în altele două colective (Povestiri mici și mijlocii și Cartea cu Euri) și a coordonat două volume de istorie orală. De
Cel mai viu dintre scriitori by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10570_a_11895]
-
la puțină vreme de la dispariția lui ne arată un băiat simplu și bun, prietenos, spiritual, deosebit de inteligent și amuzant, energic, optimist, plin de viață. Destinul lui seamănă - fac o paranteză - cu cel al lui Anton Holban: amîndoi au murit de tineri, amîndoi au apucat să scrie cîteva cărți importante, omogene, care se continuă una pe alta și care le salvează memoria literară, dar, în timp ce Holban a avut toată viața obsesia morții, murind însă stupid din cauza unei peritonite, Sorin Stoica a dus
Cel mai viu dintre scriitori by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10570_a_11895]