4,311 matches
-
doar vocea s-o aperi de moarte,/ din trupul de care avuseși parte.// Păzește-ți vocea, păzește-o de corbi,/ de trup n-ai nevoie, te lasă...,/ Homer gândea prin ochii lui orbi,/ gândea prin noaptea lui, nebuloasă...” Așadar, aceeași tentație a absolutului, a ceea ce s-ar putea salva din neant. Se poate spune că în poezia aromână în dialect C. este cel mai consecvent pe tărâmul reflecției existențiale, chiar și atunci când reînvie stampe străbune din neuitata Macedonie. Dialogând cu lumea
CARATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286102_a_287431]
-
în stare, de contesa poloneză, nu renunțase definitiv la o încumnețire cu țarul Rusiei. Cum Ecaterina se căsătorise deja, speranța lui s-a îndreptat către marea ducesă Anna, sora mai mică, care împlinise șaisprezece ani. Mai erau, însă, și alte tentații. încă cel puțin două. în cele din urmă, împăratul îi scrie țarului că renunță la căsătoria cu Anna și anunță că se va căsători cu Maria Luiza, fiica împăratului Francisc al Austriei. La început de aprilie 1810, a avut loc
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
o groază. Oftează. Toanta asta nu-i în stare să se exprime pe înțelesul unui copil de șase ani. Trăsăturile i se încordează. De fapt, adevărul e ascuns de ochii muritorilor. Își umple plămânii cu aer până la refuz, ca să reziste tentației de a vorbi. Nici ea n-ar ști ce să spună. Pământul este atât de complex, încât imaginația omului nu-l poate cuprinde decât fracționat. Simte răsuflarea fetelor lângă ea. Gata? Și-au terminat toate treburile? Dar nu le gonește
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
și n-a băut nimic? — Bine că ai băgat tu în tine ca într-un sac fără fund. Ganymedes se apără cu brațele larg desfăcute. — Când apăream în arenă, aveam grijă ca la cina de dinain tea jocurilor să rezist tentațiilor și să-mi moderez apetitul. Dar acum? Revoltat: — Ce căpătăm altceva la școală decât o mâncare bună? Întoarce gâtul spre călăreț. — Suntem tratați în modul cel mai barbar cu putință. Statura uriașă a acestuia pare să-l fascineze, căci i
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
bol mic cu cereale la micul dejun și am trecut total peste sandvișurile mele zilnice, cu șuncă. Mirosul încă mă mai cheamă în fiecare zi, dar am reușit cumva să învăț să trăiesc cu asta, să nu mă las pradă tentației. ― Îți poți închipui cum ar fi să ajung la televiziune? spune Ben, arătând ca și cum s-ar fi pierdut într-o lume de camere și scrisori de la admiratori. Ar fi uluitor. ― Niciodată n-am înțeles oamenii care vor să ajungă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
gustări cu lămâie fără colesterol, gustări din ghimber cu puține grăsimi, negrese din ciocolată fără grăsimi și fără colesterol - și lista poate continua la nesfârșit. Deși le-am spus de mult adio poftelor mele, acum trebuie să rezist cu adevărat tentației de a mătura tot ce găsesc pe rafturi direct în căruciorul meu. ― Mă scuzați? Aud o voce masculină și mă întorc cu o sprânceană ridicată. ― Sper că nu te superi că te deranjez, dar mă întrebam dacă știi care e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
mânioasă de faptul că Ben a respins-o, se poartă mai profesionist decât a văzut-o Ben vreodată. ― Bine, Diana, spune el supus. Îmi voi îndeplini sarcina. ― Pun pariu că asta le spui tuturor fetelor, spune ea, neputând să reziste tentației de a flirta măcar un pic cu el. Rahat, gândește Ben, care se mulțumește să-i zâmbească dulce, râde la gluma ei și iese din birou. Dă fuga la Simon. ― Ai auzit? îi spune el, radiind de fericire. ― Da. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
să zboare. Pretutindeni găsim povești de dragoste. Ziariștii Forum-ului vorbesc pe șleau și dau dovadă de umor și istețime. Dar nu se dau deștepți și nu sunt plicticoși. Trăiește plinătatea unei minți Înviorate de ideile noi și intoxicate de tentația neobișnuitului. Lăsă jos broșura. Și, Între timp, Întins pe pat Într-o cameră Întunecată din reședința lui din Triana, Manuel Garcia Maera zăcea cu câte un furtun În fiecare plămân, Înecat de pneumonie. Toate ziarele din Andaluzia dedicaseră suplimente speciale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
strictul necesar, pentru că nu ai ce face cu excedentul. Acum goana este după bani. Omule, nu acumula prea mulți bani, că nu poți să dormi de grija lor! Permanent ești în pericol de a fi tâlhărit de alții. Ești supus tentației, ispitei să mănânci prea mult, pentru că ai de unde și te poți îmbolnăvi. Vezi ce au pățit cei trei miliardari români: unul este în scaunul cu rotile, altul are anus contra naturii, altuia i s-a implantat ficat străin. Sacii cu
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
apare în anul 2004 la Editura Cutia Pandorei Vaslui. Alte pagini de jurnal, de publicistică și povestiri se află în manuscris și vor fi publicate, prin grija familiei, în anii următori. Anul 1990 i-a oferit posibilități locale (nu fără tentația Iașului) „de a pune stăpânire” pe microfonul în fața căruia se simțea cel mai bine. S-a înființat mai întâi un post TV local și apoi studioul de Radio UNISON, Vaslui unde a realizat diverse emisiuni culturale, sportive sau informative. A
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
cinstea copilăriei și adolsescenței. Din păcate însă, nouă, maturilor, ne scapă tocmai această unică posibilitate a reintregrării personalității noastre, prin încercarea de a restabili legătura cunoașterii de acum cu marile căutări de atunci, păstrând - condiție obligatorie - regula jocului: eludarea oricărei tentații de a trișa. În magma acestei cărți, Al. Poamă strecoară, cu suplețe pedagogică, un excelent îndreptar etic pentru tot ce efectul coroziv al existenței a diminuat (uneori înlăturând total) din structura ființei noastre primare. În plan estetic, rezultatul acestei întemeieri
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
că secta era făptașa atentatului. Cu toate că am fugit din organizație pentru că nu mai eram e acord cu ideile lor, nu mă puteam reintegra în lumea asta. Comparând cele două lumi, înclinam spre intenția sectei Aum de a trece peste toate tentațiile vieții. Am meditat profund la ce însemna Aum, cea căreia îi fusesem devotat. Oare ce avea bun și unde greșea? După ce am plecat de acasă, am lucrat la un magazin. Reușeam să-mi duc zilele muncind cu jumătate de normă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
copertei. Cartea reunește două microromane: Comisionarul și Arhivarul, având fiecare, nu întâmplător, câte nouă capitole. în ciuda scurtimii lor (sub o sută de pagini fiecare) cele două istorii pot fi caracterizate drept romane, deoarece ele constituie universuri autonome, consistente, bine articulate. Tentația este mare de a judeca ambele romane ca o unitate semnificativă globală dar, reflectând mai bine, cred că necesități pur editoriale au impus publicarea lor în același volum. Ele par să fie scrise la un interval apreciabil de timp unul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
pare, pe ansamblu, o bucată mai bine "legată", mai persuasivă structural decât Arhivarul, care înfățișează de multe ori o aglomerare de amănunte și procedee împrumutate din "glosarele" literaturii ocultiste (specialitatea autorului), în dauna altor mijloace narative. însă ceea ce constituie "dorul", tentația irepresibilă a lui Andrei Oișteanu, pe care o pot împărtăși pe deplin și "profanii" în domeniu, reprezentând în același timp miza, liantul celor două povestiri la un asemenea pariu m-am referit în prima parte a prezentei cronici este decodificarea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
fiecare pagină, și după ce termină ia lectura de la început. De fapt, cum are panică de orice gest mai isteț, are panică și să cheltuiască bani. Viața lui necăjită l-a învățat de mult astfel, iar Cavarna-Port nu-i oferă nici o tentație. Cărțile cumpărate constituie în viața lui un eveniment important, îndelung cumpănit și savurat, o orgie ce-l face mândru în sufletul lui, de care vrea să profite cât mai mult timp, în lungile nopți de iarnă, când nu vine cu
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
mi se păreau deloc ridicole. În timp ce, împrejur, chelnerii se agitau, clienții se enervau așteptând consumația sau plata, se intercalau strigăte din care nu puteai desprinde nimic clar, cu toate că cuprindeau toată atmosfera. În fața noastră, berea din pahare pierduse spuma și orișice tentație. Cum voi fi arătat la chip în clipa aceea? Știu că zâmbeam tot timpul. Iar după ce Ioana mi-a spus, el a certat-o: "De ce i-ai spus? Habar n-avea!" Ce satisfacție am avut pentru vorba aceea! Nici nu
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
și să mă dezmorțesc din starea mea. Știu bine că nu se va schimba nimic din viața noastră tristă fără o hotărâre drastică. Și cel mai bine pentru amândoi ar fi să mă duc (căci fiind împreună am avea totdeauna tentația de a ne iscodi). Care ar fi mijlocul? Să profit de o oră când Ioana și Viky dorm, să-mi fac geamantanul? Ce oribil ar părea faptul că în fuga mea n-am uitat să-mi iau geamantanul! (Aud reflecția
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
altă parte, caută să înțeleagă ceea ce se petrece într-un asemenea loc singular. Cele două tendințe compun o antinomie insolubilă, din care, odată atinsă, nu se poate da înapoi. Este însă în joc o situație de excepție, sau, dimpotrivă, o tentație continuă și resimțită sub varii chipuri? Kierkegaard împărtășește a doua variantă, știind bine că fiecare paradox este în felul său singular. Constată că paradoxul poate fi întâlnit chiar și în gândirea obișnuită a unui individ, „în măsura în care, când acesta gândește, el
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
ne îndoim de această posibilitate, socotind că intelectul nu poate concepe decât o simplă schemă a paradoxului. În ambele cazuri răspunsul e aproape inocent, de la sine înțeles. De pildă, nu ne mai întrebăm ce anume înseamnă paradox, în ce măsură constituie o tentație a gândirii, o pasiune, unde poate duce această tentație și, mai ales, în ce măsură poate fi conceput paradoxul în ordinea existenței. Or, Kierkegaard se oprește mai ales asupra acestor chestiuni, în atenție având însăși pasiunea ce animă orice întâlnire a paradoxului
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
poate concepe decât o simplă schemă a paradoxului. În ambele cazuri răspunsul e aproape inocent, de la sine înțeles. De pildă, nu ne mai întrebăm ce anume înseamnă paradox, în ce măsură constituie o tentație a gândirii, o pasiune, unde poate duce această tentație și, mai ales, în ce măsură poate fi conceput paradoxul în ordinea existenței. Or, Kierkegaard se oprește mai ales asupra acestor chestiuni, în atenție având însăși pasiunea ce animă orice întâlnire a paradoxului. Acesta PARADOX ȘI NONSENS 169 171. 172. nu mai
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
de altă parte, caută să înțeleagă ceea ce se petrece întrun asemenea loc singular. Cele două tendințe compun o antinomie insolubilă, din care, odată atinsă, nu se poate da înapoi. Este însă în joc o situație de excepție, sau, dimpotrivă, o tentație continuă și resimțită sub varii chipuri? Kierkegaard împărtășește a doua variantă, știind bine că fiecare paradox este în felul său singular. Constată că paradoxul poate fi întâlnit chiar și în gândirea obișnuită a unui individ, „în măsura în care, când acesta gândește, el
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
ne îndoim de această posibilitate, socotind că intelectul nu poate concepe decât o simplă schemă a paradoxului. În ambele cazuri răspunsul e aproape inocent, de la sine înțeles. De pildă, nu ne mai întrebăm ce anume înseamnă paradox, în ce măsură constituie o tentație a gândirii, o pasiune, unde poate duce această tentație și, mai ales, în ce măsură poate fi conceput paradoxul în ordinea existenței. Or, Kierkegaard se oprește mai ales asupra acestor chestiuni, în atenție având însăși pasiunea ce animă orice întâlnire a paradoxului
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
poate concepe decât o simplă schemă a paradoxului. În ambele cazuri răspunsul e aproape inocent, de la sine înțeles. De pildă, nu ne mai întrebăm ce anume înseamnă paradox, în ce măsură constituie o tentație a gândirii, o pasiune, unde poate duce această tentație și, mai ales, în ce măsură poate fi conceput paradoxul în ordinea existenței. Or, Kierkegaard se oprește mai ales asupra acestor chestiuni, în atenție având însăși pasiunea ce animă orice întâlnire a paradoxului. Acesta PARADOX ȘI NONSENS 169 171. 172. nu mai
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
copertei. Cartea reunește două microromane: Comisionarul și Arhivarul, având fiecare, nu întâmplător, câte nouă capitole. în ciuda scurtimii lor (sub o sută de pagini fiecare) cele două istorii pot fi caracterizate drept romane, deoarece ele constituie universuri autonome, consistente, bine articulate. Tentația este mare de a judeca ambele romane ca o unitate semnificativă globală dar, reflectând mai bine, cred că necesități pur editoriale au impus publicarea lor în același volum. Ele par să fie scrise la un interval apreciabil de timp unul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
pare, pe ansamblu, o bucată mai bine "legată", mai persuasivă structural decât Arhivarul, care înfățișează de multe ori o aglomerare de amănunte și procedee împrumutate din "glosarele" literaturii ocultiste (specialitatea autorului), în dauna altor mijloace narative. însă ceea ce constituie "dorul", tentația irepresibilă a lui Andrei Oișteanu, pe care o pot împărtăși pe deplin și "profanii" în domeniu, reprezentând în același timp miza, liantul celor două povestiri la un asemenea pariu m-am referit în prima parte a prezentei cronici este decodificarea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]