4,773 matches
-
și muzica 241-242; și Philebos 103, 142-143, 145, 147-148; poet și tragedian 141; și puterea 179; și Protarh 142-143, 145, 147-149 Polistrat 220 Prodicos din Keos - și banii 161-162; moartea sa 164; și plăcerea 162; sofist 85-86, 153-154, 160-161, 308-309; teoretician 162; și virtutea 163; și „Y” 159-160, 164-165, 226 Pyrrhon 79-80 Sappho - și fericirea 159; precursoare a hedonismului 22-23; statuie 221 Socrate - opus lui Antiphon 86-87; și Aristofan 104; și banii 87, 112; erou al dialogurilor 143-145, 148-149; ca personaj
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
neutru, din afară; menținerea unui dialog permanent între teorie și practică. Mai exact, este nevoie să pui în comunicare teoria-din-cărți cu teoria practicienilor și teoria asupra practicii. Altfel spus, este necesar să încerci înțelegerea dezvoltării comunitare stând de vorbă cu teoreticienii domeniului, cu practicienii și cu cei care fac cercetări asupra acțiunilor de dezvoltare comunitară, cu practici și practicieni; promovarea unei mișcări sociale centrată pe dezvoltarea comunitară, ca efect cumulativ al practicilor din domeniu, a dezbaterii publice, a susținerii acestui gen
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
ci o introducere în practica dezvoltării comunitare, adaptată spațiului românesc de intervenție. Comparațiile multiple, conceptualizările, evaluările și interogațiile ce apar în legătură cu practica specifică a Fondului duc, sper, la o analiză relevantă pentru cei interesați de acest domeniu, ca practicieni, decidenți, teoreticieni sau profesori. Dumitru Sandu Capitolul 1 DEZVOLTAREA COMUNITARĂ ÎN SPAȚIUL ROMÂNESC Vasile Șoflău „Small may not be beautiful, but it is certainly bountifuI.” (Portes, Sassen-Koob, 1987) Mizele unui proiect de dezvoltare comunitară „Am măsurat distanța ce era de săpat și
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
modernă. Supervizarea s-a consacrat în perioada modernă ca o activitate de supraveghere atentă și îndeaproape a fluxurilor productive (în special din industrie). În procesele industriale timpurii, supervizarea era un instrument de creștere a eficienței muncii. Supervizarea capătă importanță pe măsură ce teoreticienii și practicienii sunt de acord cu teza lui Adam Smith, conform căruia eficiența și productivitatea dictează diferențele dintre avuția națiunilor. Abordarea experimentală a relațiilor dintre productivitate și supervizare devine o preocupare importantă a cercetătorilor din domeniul sociouman pe parcursul secolui XX
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
deci, de concordanța dintre conținutul ei și cel al activității următoare, „set-ul” optimizează sau frânează finalizarea acesteia. Adaptive problems and mechanism inseverely burned patients, în „Psychiatry”, nr. l6, 1953, p. l-20. Sigmund Freud a fost unul dintre primii teoreticieni care au dezvoltat termenul de „neliniște” ca o „variabilă intermediară” (care nu poate fi cunoscută direct prin observare, ci numai indirect prin consecințele sau antecedentele ei). Dintre acestea, R.S. Lazarus (op. cit., p. 184-189), menționează: a) „neajutorarea” (sau neputința) persoanei în fața
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în sine”, ci doar ca un stadiu intermediar pe drumul comun al unificării politice. De-a lungul deceniilor de construire a comunității europene, au existat chiar predicții euforice că unificarea politică va urma în mod automat actelor de integrare economică; teoreticienii integrării nu și-au dat seama că integrarea politică reprezintă un salt calitativ, o adevărată ruptură față de Piața Comună. În timp ce pentru uniunea economică similitudinile legate de dezvoltarea industrială și venitul național pe cap de locuitor constituiau o premisă majoră, pentru
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
inacțiunii - și cu cât mai urgentă acțiunea anticipată pentru a ne apăra, chiar dacă rămâne o incertitudine cu privire la timpul și locul atacului inamic”. Criticii administrației Bush argumentează că nu se face o distincție clară între războiul preventiv și cel de preempțiune. Teoreticienii administrației argumentau că războiul de preempțiune este inițiat când o țară străină este în mod clar pe punctul de a ataca. Decizia Israelului de a porni războiul în iunie 1967 contra vecinilor arabi este un exemplu clasic. În ceea ce privește războiul preventiv
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
versiunii troțkiste a comunismului și al Jihadului musulman contemporan. În mod evident, Kissinger dezaprobă doctrina schimbării regimului prin forțe externe, mai ales acum, când nu mai este la putere. Rivalitatea pentru supremație mondială Henry Kissinger nu este doar un strălucit teoretician. Ca secretar al Departamentului de Stat în timpul președinției lui Richard Nixon, el a și pus în practică doctrina Realpolitik. Pe atunci, Războiul Rece era în toi, iar conflictul Est-Vest domina politica mondială. Despre acest fenomen politic, eu am scris și
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
nimic din ceea ce spuse ori nu celălalt bărbat, inclusiv moartea lui anunțată, mai mult ca angajament decât ca pronostic, nu părea străin de propria-i prezență În acel loc și de munca la marea frescă de pe zid. Dacă, așa cum susțineau teoreticienii artei, fotografia Îi amintea picturii ceea ce nu trebuia să facă nicicând, Faulques era sigur că munca lui din turn Îi amintea fotografiei ceea ce era ea În stare să sugereze, dar nu și să izbutească: vasta viziune circulară, continuă, din haoticul
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
acordat și de care înțelege să se bucure din plin. Spectatorul se situează „deasupra” unor personaje și evoluția lor îl captivează tocmai pentru că știe în ce capcane vor cădea. Oare ce sunt eu, dacă nu un scriitor neîmplinit și un teoretician incomplet? Mă aflu în indeterminabilul acestui interstițiu... iar textele mele poartă în ele prezența acestui disconfort. Pe fundalul acestei duble dezamăgiri, continui să scriu. Activitatea mea constă în a scrie fără ca vreodată să mă plasez de o parte ori de
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
practica autorului În domenii de mare complexitate - situație În care s-a confruntat, perioade mari de timp - și cu responsabilitatea managerului În fața unor decizii de mare diversitate - fac din prezenta lucrare un ghid practic de utilitate atât pentru studenți și teoreticieni, cât și pentru managerii sau practicienii care se confruntă cu problematica din acest domeniu. Prof. univ. dr. Anton ROTARU Capitolul 1 Asigurarea firmei cu resurse umane Asigurarea cu resurse umane cuprinde totalitatea activităților de recrutare, selecție și integrare a resurselor
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
posibile, care constituie tot atîtea elemente constructive ale mitului gnostic, nu am avea astăzi impresionanta mulțime de transformări produsă de gîndirea gnostică, atît de caracteristică pentru extraordinara libertate a acesteia din urmă. Este interesant de observat că un istoric și teoretician al literaturii ca Harold Bloom a Înțeles mai bine decît orice specialist procesul generativ al gnosticismului, atunci cînd a definit cu pătrundere gnosticismul drept o „teorie a interpretării greșite”, iar produsele acestuia drept „o Înțelegere greșită creatoare”227. Într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
elogiază gnosticismul drept „deconstrucția inaugurală și cea mai puternică dintre toate, căci a desfăcut toate genealogiile, a amestecat toate ierarhiile, a alegorizat toate relațiile microcosm/macrocosm și a respins orice reprezentare a divinității ca non-referențială”56. Cu ochiul expert al teoreticianului literar, Bloom descoperă Într-adevăr că gnosticismul dă semnalul unei exegeze inverse a Scripturilor, Îndreptată contra tradiției. Rămîne Întrebarea dacă Bloom poate fi calificat drept un scriitor „gnostic” de opere de ficțiune, În care caz ar fi și singurul ce
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
din care face parte individul. Surpriza este o emoție de scurtă durată rezultată din producerea unui eveniment neașteptat; surprizele pot fi neutre, pozitive sau negative și deseori sunt urmate la un interval scurt de timp de bucurie sau teamă. Deși teoreticienii emoției sunt de acord asupra faptului că emoțiile îi ajută pe oameni să rezolve problemele fundamentale ale vieții în cadrul societății, există două abordări distincte. Pe de o parte, teoriile evoluționiste consideră emoțiile programe afective universale, biologice, înnăscute, înscrise în codul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de a doua accepție o include pe prima și corespunde definiției antropologice a culturii, la care ne vom raporta în cele ce urmează. Vom vorbi deci despre cultura română, cultura franceză, cultura japoneză, cultura americană etc. Geert Hofltede, unul dintre teoreticienii comunicării interculturale, reprezenta astfel diversele forme de manifestare a culturii: SHAPE \* MERGEFORMAT SIMBOLURI EROI RITUALURI PRACTICI Fig. 1 (Sursa: Internet, Geert Hofstede, prezentare PP, februarie 2004) Cultura/culturile reflectă capacitatea general umană de a codifica și de a comunica experiențe
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de profit prin utilizarea muncii emoționale ca factor major în producția lui” (Bolton, 2005, 51Ă. Teoria lui Morris Rosenberg despre reflexivitate Morris Rosenberg, fost profesor la Universitatea Maryland din 1975 până la dispariția să (în 1992Ă, este considerat unul dintre principalii teoreticieni ai șelfului și stimei de sine (Turner și Stets, 2005, 46Ă. Scală pentru măsurarea stimei de sine care îi poartă numele („Rosenberg Self-Esteem Scale”, 1965Ă a devenit un instrument de cercetare internațional. Studiind emergentă stimei de sine în adolescență, Morris
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
faciale intenționate, utilizarea obiectelor fizice. 1. Trucurile verbale. Prin alegerea inteligență a cuvintelor putem să amplificam sau să diminuam emoțiile: „Hiperbola, eufemismul, metaforă, zâmbetul, imageria poetica sau expresiile evocative pot fi utilizate pentru a exprima mesajele emoționale” (Rosenberg, 1990, 9Ă. Teoreticienii persuasiunii au remarcat forță de influențare a opiniilor, atitudinilor și comportamentelor pe care o au cuvintele. Metaforele, de exemplu, nu au doar o „funcție ornamentala”; ele asigura un transfer de sensuri între comparat și comparant (I.A. Richards, 1936Ă, accentuează
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
puterea lor. Schein a inventariat opt ancore ale carierei: Ancoră Competența Tehnică Funcțională, Ancoră Competența Managerială Generală, Ancoră Autonomie / Independența, Ancoră Servirea unei Cauze, Ancoră Creativitate Antreprenoriala, Ancoră Provocare Pură și Ancoră Stil de Viață. O concepție acceptată atât de teoreticieni cât și de practicieni cât și la nivelul simțului comun ar fi acela că ancorele carierei pot fi caracterizate prin stabilitate de-a lungul timpului și al contextelor sociale traversate de individ. Nu există însă suficiente studii care să probeze
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
a cauzelor generatoare, precum și a factorilor de influență care au produs modificări în traiectoria economică preconizată de managementul societății la un moment dat. Analiza economico-financiară și diagnosticul global al întreprinderii au devenit în ultimii ani domenii de maxim interes pentru teoreticieni, dar mai ales pentru practicieni, în demersurile inițiate pentru asigurarea continuității și dezvoltării activității agenților economici. În prezent nu se poate vorbi despre menținerea, extinderea sau restrângerea unei afaceri fără a efectua în prealabil un studiu care să argumenteze oportunitatea
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
începutul mileniului al treilea par scenarii de science-fiction. Dacă se acceptă faptul că știința cuprinde între granițele ei un gram de ficțiune, iar ficțiunea accede la statut ontologic corporal, prin concretizările tehnologice, atunci postulatele tehnoculturale ale ființei postumane sunt legitimate. Teoreticienii și oamenii de știință postmoderni susțin o asemenea ipoteză, astfel că imaginarul cultural actual nu este decât o construcție a contextului existențial recent. Aceste modele schimbabile de subiectivitate, identitate și corporalitate corespund noilor configurații spațial-virtuale ale tehnoștiințelor comunicaționale. Modurile în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
principal al cyborgizării ființei umane, implantarea sau protezarea subiectului, se desfășoară în mod material, local, dar și global (în rețeaua Internetuluiă, astfel încât trupul uman este dezintegrat și reintegrat prin tehnologii ale roboticii, ciberneticii, realității virtuale, nanotehnologiei, inteligenței și vieții artificiale. Teoreticienii din domeniul studiilor culturale au delimitat o serie de finalități ale proceselor de cyborgizare a ființei umane. Astfel, cyborgizarea individului se poate face în scop restaurator (în special în medicinăă, prin înlocuirea sau adăugarea de organe sau de funcții afectate
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
discurs cyborgic în această direcție a excesivului (ca limită riscantă a gândirii umanuluiă, a utopicului, a metaforei sau a constructului ficțional (evident punct de vedere care exclude susținerea practicăă este „identitatea terminală” (vezi Bukatman, 1993Ă. Această sintagmă este analizată de teoretician, în cartea cu același titlu, în termenii ultimi și ultimativi ai cyberspiritualismului, în momentul în care descrie cyberspațiul ca pe o „celebrare a spiritului”, a eliberării conștiinței de trup sau un spațiu pur mintal, un „loc” spiritual caracterizat prin omnipotența
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
om (celebrul exemplu antropologic al mâinii care devine mână doar când folosește o unealtăă, ci este procesul prin care omul este reprezentat drept cyborg (cibernetică și organismă, prin protezare sau prin interfațare computațională, o ilustrare a ontologiei virtuale. Dacă unii teoreticieni afirmă că primul cyborg este întâiul om care a construit și a utilizat o unealtă sau este monstrul ficțional Frankenstein, lucrarea prezentă analizează dimensiunea cibernetică sincronică a termenului, așa cum s-a conturat aceasta începând cu a doua jumătate a secolului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de calcul asemuită minții și civilizației umane, conlucrează în paradigme sociale care mimează creativitatea imaginației și diversitatea speciilor vii. Prin urmare, ființele inteligenței artificiale și ale vieții sintetice se învecinează cu subiecții cyborgici, compunând universul hibrid al ontologiei virtuale. Unii teoreticieni speculează până la a afirma că interfața dintre computer și utilizatorul uman devine „ultima” frontieră nu doar în designul mașinii digitale, ci și în designul ființei umane (vezi Tomas, 1995Ă. Alte voci neagă ideea cyborgului ca punct final al evoluției, considerându
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
află mereu la periferia corpului fără organe, mereu descentrat, de la stadiul de organizare al organismului, mereu permeabil, fluctuant și instabil ca identitate. Subiectul este considerat adiacent mașinii, în sens tehnic, sau un apendice al acesteia, în sens biologic, din dorința teoreticienilor de a dezintegra organismul în lume, de a lipsi corpul de organizare și de dualitate: corpul fără organe este antiproducție, „dar este un caracter al sintezei conective sau productive, de a cupla producția la antiproducție, la un element al antiproducției
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]