2,808 matches
-
prognosticului favorabil al tulburării sale. Ea se simte puțin mai liniștită la ideea de a avea o patologie cunoscută și care se tratează. I se propune un contract terapeutic, ea trebuie să se gândească la acesta până la următoarea consultație. Feedback Terapeutul face rezumatul ședinței și pacienta îi dă un feedback foarte pozitiv, exprimându-și sentimentul că este înțeleasă și că vede apărând o soluție. Sedința 3 Pacienta vorbește despre nerăbdarea sa de a intra în faza activă a terapiei. Ea revine
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
că este înțeleasă și că vede apărând o soluție. Sedința 3 Pacienta vorbește despre nerăbdarea sa de a intra în faza activă a terapiei. Ea revine și aduce contractul terapeutic. Toate detaliile acestuia sunt precizate și clarificate. Doamna S. împreună cu terapeutul îl semnează . Doamna S. își exprimă mulțumirea și un oarecare optimism la ideea începerii terapiei. Sedința permite completarea analizei funcționale și insistarea asupra modului de viață al pacientei. Se constată faptul că manifestarea unei preocupări pentru perfecțiune amplifică anxietatea acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de alprazolam. Auto-observația se aseamănă destul de mult cu cea precedentă și nu apare nici un alt element nou. Informare și formare Datorită numărului mare de atacuri de panică și a gravității acestora, se acționează imediat asupra reacțiilor fiziologice. Cu ajutorul unei scheme, terapeutul explică doamnei S. mecanismul atacului de panică și faptul că simptomele resimțite sunt provocate de hiperventilație. Acesta o învață să controleze și să-și încetinească ritmul respirației. Pacienta exersează împreună cu terapeutul, apoi continuă de una singură. Sarcini de îndeplinit Sarcinile
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
se acționează imediat asupra reacțiilor fiziologice. Cu ajutorul unei scheme, terapeutul explică doamnei S. mecanismul atacului de panică și faptul că simptomele resimțite sunt provocate de hiperventilație. Acesta o învață să controleze și să-și încetinească ritmul respirației. Pacienta exersează împreună cu terapeutul, apoi continuă de una singură. Sarcini de îndeplinit Sarcinile care vor fi îndeplinite în intervalul dintre ședințe sunt stabilite astfel: - control al respirației în repaos sau imediat ce se manifestă anxietatea; - notarea tuturor situațiilor evitate sau care îi provoacă teamă și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
notarea tuturor situațiilor evitate sau care îi provoacă teamă și ierarhizarea acestora în jurul a două teme: situații în care pacienta este singură, situații din care nu poate să iasă; - continuarea auto-observației; - continuarea notării modului în care își administrează anxioliticele. Feedback Terapeutul face un rezumat al ședinței și pacienta oferă un feedback foarte pozitiv în legătură cu aceasta, cu atât mai mult cu cât tehnica respiratorie a relaxat-o. Sedința 4 Trecerea în revistă a sarcinilor Doamna S. sosește mai relaxată, deși este și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
reușind să dezamorseze unele dintre ele cu ajutorul unei respirații lente precoce. Acest lucru i-a permis să capete mai multă încredere în propria-i persoană și să reatribuie parțial simptomele tulburării sale unui proces fiziologic și nu unei anumite situații. Terapeutul o încurajează în această direcție și o felicită. In intervalul scurs de la ședința precedentă, doamna S. a făcut 10 atacuri de panică (dintre care 5 nocturne) și a luat 20 de comprimate de 0,25 mg de alprazolam. Ea a
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
liniștit. 40 Să se plimbe singură pe strada sa (liniștită). 30 Informare și formare Doamna S. își exprimă teama la ideea că va trebui să se expună la aceste situații, imaginându-și că aceasta va fi sarcina cea mai dificilă. Terapeutul îi explică principiul progresiv al terapiei. Analizând nevoia pacientei de a nu eșua și frica sa de a nu fi judecată, terapeutul o ajută, utilizând interogarea socratică, să se exprime. Ea își mărturisește cu greu teama de a nu-l
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
va trebui să se expună la aceste situații, imaginându-și că aceasta va fi sarcina cea mai dificilă. Terapeutul îi explică principiul progresiv al terapiei. Analizând nevoia pacientei de a nu eșua și frica sa de a nu fi judecată, terapeutul o ajută, utilizând interogarea socratică, să se exprime. Ea își mărturisește cu greu teama de a nu-l dezamăgi pe terapeut. Ar dori, spune în sfârșit aceasta, să fie o pacientă model. Terapeutul notează distorsiunea cognitivă și readaptează terapia, precizându
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
principiul progresiv al terapiei. Analizând nevoia pacientei de a nu eșua și frica sa de a nu fi judecată, terapeutul o ajută, utilizând interogarea socratică, să se exprime. Ea își mărturisește cu greu teama de a nu-l dezamăgi pe terapeut. Ar dori, spune în sfârșit aceasta, să fie o pacientă model. Terapeutul notează distorsiunea cognitivă și readaptează terapia, precizându-i că nu există în acest tratament un nivel de performanță și nici riscul de a dezamăgi. El o ajută să
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
frica sa de a nu fi judecată, terapeutul o ajută, utilizând interogarea socratică, să se exprime. Ea își mărturisește cu greu teama de a nu-l dezamăgi pe terapeut. Ar dori, spune în sfârșit aceasta, să fie o pacientă model. Terapeutul notează distorsiunea cognitivă și readaptează terapia, precizându-i că nu există în acest tratament un nivel de performanță și nici riscul de a dezamăgi. El o ajută să-și corijeze interpretarea catastrofică în caz de eșec în legătură cu o sarcină oarecare
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în legătură cu o sarcină oarecare. Ea se simte, astfel, mai liniștită și mai puțin anxioasă în legătură cu terapia. Această tendință perfecționistă constituie unul dintre factorii declanșatori ai tulburării de panică asupra cărora va trebui să se acționeze în cadrul terapiei cu această pacientă. Terapeutul exersează din nou împreună cu pacienta controlul respirației, pe care se pare că aceasta îl stăpânește bine. Ii propune apoi o relaxare cu contracție și relaxare musculară, apoi cu imaginarea unui loc liniștit și securizant. Sarcini de îndeplinit Sarcinile care vor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Sarcinile care vor fi îndeplinite în intervalul dintre ședințe sunt stabilite astfel: - să efectueze ședințe de control a respirației în repaos sau imediat ce simte o stare de anxietate; - să continue auto-observația; - să continue să-și noteze administrarea de anxiolitice. Feedback Terapeutul face rezumatul ședinței. In feedback-ul său, pacienta își exprimă îndoielile în legătură cu capacitatea sa de a se expune, dar pare că a înțeles faptul că nu este vorba despre o probă de performanță. In legătură cu viitoarea ședință la care
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în legătură cu capacitatea sa de a se expune, dar pare că a înțeles faptul că nu este vorba despre o probă de performanță. In legătură cu viitoarea ședință la care va participa și soțul său, doamna S. își exprimă dorința ca terapeutul să ofere acestuia toate explicațiile în legătură cu tulburările sale: ea nu a făcut acest lucru de teamă că nu va putea explica „perfect” aceste lucruri. Sedința 5 Convorbirea cu soțul pacientei Această ședință începe cu o convorbire cu pacienta și cu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
aceste lucruri. Sedința 5 Convorbirea cu soțul pacientei Această ședință începe cu o convorbire cu pacienta și cu soțul acesteia. Acesta din urmă este preocupat în legătură cu soția sa. El este îngrijorat în legătură cu problemele acesteia, cu gravitatea lor și în ceea ce privește prognosticul. Terapeutul, cu acordul pacientei, îi explică ce înseamnă tulburarea de panică cu agorafobie, mecanismul acesteia, în ce constă terapia și faptul că prognosticul este bun. Soțul se liniștește repede și vorbește apoi despre dificultățile familiale cauzate de tulburare, amintind de ameliorarea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sarcinilor Doamna S. este mulțumită, deoarece își controlează mai bine atacurile de panică, fie dezamorsându-le din timp cu ajutorul unei respirații lente, fie suportându-le mai ușor. Ea este mai sigură pe ea și se teme mai puțin de expunerile ulterioare. Terapeutul o felicită. Ea vorbește, totuși, despre dificultatea de a face față atacurilor de panică nocturne, pe care nu le poate preveni. Sentimentul de angoasă și de moarte iminentă este atunci atât de puternic, încât este obligată să-l trezească pe
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
se culpabilizează că-l deranjează și se teme ca acesta să n-o părăsească. Sedința de terapie de cuplu o liniștește în legătură cu aceste din urmă gânduri, dar nu înțelege cum de este posibil să apară un atac de panică nocturn. Terapeutul enunță o ipoteză: teama de reapariția unui atac de panică generează o hipervigilență; răspunsul fiziologic variază mult pe parcursul diferitelor etape ale somnului; sistemul nervos, alertat de o schimbare fiziologică, ar putea „suna” alarma făcând confuzie între activarea unui atac de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sa, doamna S. nu identifică nici un factor declanșator special (serile erau calme și nu trăia nici un sentiment de neliniște anticipată în legătură cu zilele care urmau acestora). Gândurile care erau asociate acestor situații sunt: „Voi muri în curând”, și „Devin nebună”. Expunere Terapeutul previne pacienta că vor efectua o expunere în imaginație și verifică dacă aceasta este în continuare de acord. Ea îi spune că preferă să aleagă tema cumpărăturilor, deoarece această situație o invalidează mai mult. Ea se instalează confortabil și își
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Este fericită și surprinsă. Crede că prezența terapeutului în cameră a susținut-o. Pacienta dorește să realizeze imediat o a doua expunere în imaginație. Pentru că nu este prea obosită și pare pregătită fără să existe un risc major de eșec, terapeutul îi susține cererea. Terapeutul îi propune să-și imagineze o altă situație (cinematograf, împreună cu soțul său, locuri aproape de ieșire). Ea își evaluează anxietatea la 7/8. Zece minute mai târziu, anxietatea sa a coborât la 4/8. Terapeutul o lasă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Crede că prezența terapeutului în cameră a susținut-o. Pacienta dorește să realizeze imediat o a doua expunere în imaginație. Pentru că nu este prea obosită și pare pregătită fără să existe un risc major de eșec, terapeutul îi susține cererea. Terapeutul îi propune să-și imagineze o altă situație (cinematograf, împreună cu soțul său, locuri aproape de ieșire). Ea își evaluează anxietatea la 7/8. Zece minute mai târziu, anxietatea sa a coborât la 4/8. Terapeutul o lasă să continue. Zece minute
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de eșec, terapeutul îi susține cererea. Terapeutul îi propune să-și imagineze o altă situație (cinematograf, împreună cu soțul său, locuri aproape de ieșire). Ea își evaluează anxietatea la 7/8. Zece minute mai târziu, anxietatea sa a coborât la 4/8. Terapeutul o lasă să continue. Zece minute mai târziu anxietatea sa a coborât la 2/8. Doamna S este obosită dar fericită. Ea subliniază în ce măsură și-a controlat bine anxietatea și dimensiunea capacităților sale. Sedința se termină cu un moment de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
obiective mai dificile pentru următoarea ședință. Sedința 7 Trecerea în revistă a sarcinilor Doamna S. este mulțumită deoarece sarcinile sale de expunere in vivo au fost îndeplinite atât de bine încât a decis să continue (respectând în același timp ierarhia). Terapeutul o felicită și o încurajează să continue, reamintindu-i că nu trebuie să amplifice dificultatea decât în mod progresiv. Expuneri realizate: - plimbare singură pe stradă, prelungită imediat cu o plimbare în parc. După ce a ajuns acolo ea a resimțit o
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a realizat o nouă expunere în imaginație, în funcție de ceea ce pacienta a reușit până în acel moment. Ea se instalează confortabil și își imaginează că intră într-un mare magazin la o oră de vârf. Ea își evaluează anxietatea la 8/ 8. Terapeutul o lasă singură. Cincisprezece minute mai târziu ea își reduce nivelul de anxietate la 2/8. Sedința se termină cu o relaxare. Sarcini de îndeplinit Sarcinile care vor fi îndeplinite în intervalul dintre ședințe sunt stabilite astfel: - relaxare la domiciliu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
categoria: situație legată de faptul de a rămâne singură”, dar a eșuat în legătură cu sarcina din cealaltă categorie: în ultimul minut, ea a refuzat să meargă la restaurant cu prietenii săi. Ea își minimalizează reușitele și maximalizează pericolul și eșecurile sale. Terapeutul îi revalorizează deci evoluția și ceea ce a realizat începând de la prima consultație înainte de a se preocupa de eșecul său. In intervalul scurs de la ședința precedentă, doamna S. a făcut două atacuri de panică și a luat un comprimat de 0
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
8 Tristețe, descurajare: 8/8 Singură la domiciliu, ea se gândește din nou la eșecul său de dimineață. ”Sunt o povară pentru ceilalți, soțul meu va înceta să mă iubească și mă va părăsi”. Credință: 100% Informare și formare Atunci când terapeutul consultă grila împreună cu doamna S, aceasta spune că este posibil ca ea să nu-și fi exprimat bine gândurile automate. Ea ajunge astfel la concluzia că lucrul care a speriat-o în mod real a fost acela de a nu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
acela de a nu reuși să fie perfectă pentru ceilalți. Pentru a evalua mai bine schema cognitivă, s-a realizat o săgeată descendentă pornind de la gândul: „Nu sunt perfectă” și de la imaginarea celor mai rele consecințe: Pacienta: Nu sunt perfectă. Terapeutul: Ce înseamnă asta pentru dumneavoastră? Pacienta: Nu reușesc să mă ocup cum trebuie de familia mea. Terapeutul: Ce implică această afirmație? Pacienta: Ei vor înceta să mă iubească. Terapeutul: Ce înțelegeți prin aceasta? Pacienta: Mă vor abandona? Terapeutul: Ce vă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]