2,360 matches
-
științele sociale. Nu are importanță la ce efecte duce producția intelectuală în planul educației, profesionalizării, calificării, dezvoltării morale, civilizării, cultivării valorilor artistice, democratizării, cunoașterii sociale, dezvoltării culturii civice și politice, a cetățeniei democratice, al bunei guvernări, ci câte articole și tomuri expunem și unde anume o facem. Profesional suntem suma aparițiilor noastre scrise, nu și suma efectelor pe care le produc acestea. Universitățile sunt încă turnuri de fildeș sau mănăstiri medievale. Nu comunică cu exteriorul, ci numai între ele (caz bun
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
degete atât de diafane încât mișcarea pare a se pierde în eter. La primul zgomot, gălăgia unui carnaval de pitici dispare. Toate aceste uimiri ale poetului sunt învăluite într-o ironie cultivată, de bibliofil înrăit care se înconjoară cu albume, tomuri masive și cărți ce miros a hârțoagă prăfuită. Brumaru e un rafinat. CONSTANTIN CRIȘAN Judecând după locul unde s-a născut și chiar după cel în care și-a format intelectul de „estet subtil și manager întrepid”, Constantin Crișan ar
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
sălile bibliotecii trebuiau eliberate pentru a se improviza spitale pentru răniți, iar mutarea cărților și a cataloagelor reprezenta o muncă istovitoare, căreia, însă, Cotlarciuc îi va face față cu același simț de răspundere. Mutarea unui stoc de 14.000 de tomuri nu se putea face prin soldați necunoscători, fără să sufere stricăciuni. Energicele proteste ale profesorilor St. Saghin († 1920), Ghiorghiu și N. Cotlarciuc, au salvat multe dintre aceste cărți care puteau fi distruse prin mutarea lor. Implicarea în extinderea acestei biblioteci
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
suplimentul la Albina, voind a face din ea o adevărată revistă literară, apoi Foaea sătească a prințipatului Moldovei. Cu C. Negruzzi pune la cale editarea operelor complete (cîte se cunoșteau pe atunci) ale lui . D. Cantemir. În 1840 anunța șase tomuri din Letopisițile Valahiei și Moldaviei, întreprindere realizată abia în 1852, și pregătea apariția, întîmplată în 1841, a unei publicații de documentație istorică, Arhiva românească. Cumpără tipografie și începu să editeze cărți. Scoase, începînd din 1842, la "Cantora Foaiei Sătești", foarte
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lungă-largă așteptare de vreo câteva mii de ani, v-ați învrednicit a dobândi un poem epic! ă Cum ar fi salutat un V. A. Ureche, în 1844, primul poem epic!î Veacul vostru de glorie au sosit sub figura unui tom în 8o plin de versuri sucite și de idei încă și mai sucite. Bucurați-vă, patrioților" etc..., după care urmează o bătaie de joc, căreia îi lipsește ironia și conciziunea, iar nu tendința și punctul de plecare, ca să fie maioresciană
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cele mai semnificative laturi ale procesului de dezvoltare. Sistemul de indicatori utilizați în calcularea Indicelui Global al Dezvoltării se prezintă în Global Index of Development - an Important Instrument in Regional Analysis, în Anuarul Institutului de Cercetări Economice “Gheorghe Zane”, Iași, Tomul 7, Editura Academiei Române, 1998, p.30-31 A doua etapă în elaborarea indicelui constă în asigurarea comparabilității indicatorilor la nivelul grupelor de indicatori în cadrul sistemului de care aparțin, întrucât sunt exprimați în unități de măsură diferite. Pentru a-i converti în
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
Vol. 5, 1961, p. 253, cu nota: „Pusă la dispoziție de D. Șt. Emilian, unul dintre puținii oameni în viață care l-au cunoscut pe Eminescu.” Zicem cu totul întâmplător, pentru că numai dintr-o simplă curiozitate profesională am răsfoit acest tom masiv, de peste 400 pagini, reprezentând producția anuală a Societății de științe istorice și filologice din R.P.R. pe anul 1961, unde se tratează doct despre „marii poeți” Th. Neculuță, Ion Păun-Pincio, etc și unde, desigur, întreaga istorie literară este convertită la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Tipografia Editurii Cermi, 2005. CLRA = Corpus de limbă română actuală. CN = " Curierul Național". Constituția = Parlamentul României, Constituția României, București, [Monitorul Oficial], 1991. CORV = L. Dascălu Jinga, Corpus de română vorbită (CORV). Eșantioane, București, Oscar Print, 2002. DA = Dicționarul limbii române, tomurile I și II (literele AC, Dde, F-J, L-lojniță), București, Librăriile Socec & Comp. și C. Sfetea; Universul, 1907−1949. DCR2 = F. Dimitrescu, Dicționar de cuvinte recente, ediția a II-a, București, Logos, 1997; ediția I: 1982. DER = Al. Ciorănescu, Dicționarul
[Corola-publishinghouse/Science/85033_a_85819]
-
Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, București, Editura Univers Enciclopedic, 1996. DI = Dicționar invers, București, Editura Academiei, 1957. DILR = C. Căpățînă (coord.), Dicționar invers al limbii române, București, Editura Niculescu, 2007. DLR = Dicționarul limbii române, serie nouă, tomurile VI-XIV (literele M-Z), tomul I, partea a 3-a și a 4-a, București, Editura Academiei, 1965-2006. DN = F. Marcu, C. Maneca, Dicționar de neologisme, București, Editura Academiei, 1986. DOOM1 = Academia Republicii Socialiste România, Institutul de Lingvistică al
[Corola-publishinghouse/Science/85033_a_85819]
-
a II-a, București, Editura Univers Enciclopedic, 1996. DI = Dicționar invers, București, Editura Academiei, 1957. DILR = C. Căpățînă (coord.), Dicționar invers al limbii române, București, Editura Niculescu, 2007. DLR = Dicționarul limbii române, serie nouă, tomurile VI-XIV (literele M-Z), tomul I, partea a 3-a și a 4-a, București, Editura Academiei, 1965-2006. DN = F. Marcu, C. Maneca, Dicționar de neologisme, București, Editura Academiei, 1986. DOOM1 = Academia Republicii Socialiste România, Institutul de Lingvistică al Universității București Dicționarul ortografic, ortoepic și
[Corola-publishinghouse/Science/85033_a_85819]
-
tot prin observații critice, după principiul "cea mai bună apărare este atacul". Iată câteva exemple: GAY: Carol, azi hainele tale nu arată prea grozav. CAROL: Tocmai tu vorbești, după ce ai purtat salopeta aia la petrecerea de săptămâna trecută! Erai ridicolă! * TOM: Janice, ar fi trebuit să fii gata mai devreme. O să întârziem Ia spectacol. JANICE: Ia te uită la dl Perfecțiune! Bănuiesc că nici nu-ți mai amintești de toate situațiile când eu te așteptam pe tine! A replica dur este
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
la meciul de fotbal? (Cere detalii. ) FIUL: Nu. TATĂL: Pentru că nu ți-am cumpărat punga aceea de bomboane? (Cere detalii. ) FIUL: Da-a. Toți ceilalți copii au primit înghețată și bomboane, numai eu nu. MANDY: Bărbate, da' tare ești zgârcit! TOM: Ce-am făcut rău? Nu i-am dat ospătăriței destui bacșiș? (Cere detalii. ) MANDY: Nu, nu de asta TOM: Crezi că ar fi trebuit să chem un taxi? (Cere detalii. ) MANDY: Păi, se cam profilează o plimbare îngrozitor de lungă. în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
detalii. ) FIUL: Da-a. Toți ceilalți copii au primit înghețată și bomboane, numai eu nu. MANDY: Bărbate, da' tare ești zgârcit! TOM: Ce-am făcut rău? Nu i-am dat ospătăriței destui bacșiș? (Cere detalii. ) MANDY: Nu, nu de asta TOM: Crezi că ar fi trebuit să chem un taxi? (Cere detalii. ) MANDY: Păi, se cam profilează o plimbare îngrozitor de lungă. în cadrul seminar iilor noastre facem adesea un exercițiu în timpul căruia participanților li se cere să pună în evidență o carență
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
în șapte categorii: colinde sau coliande, balade sau cântece bătrânești, doine, cântece de lume, hore sau cântece de joc, satire și cimilituri, descântece. Masiva culegere intitulată Materialuri folkloristice (1900), din care au apărut două volume, în trei părți (al doilea tom cuprinde o culegere de folclor aromân adunat de Pericle Papahagi), trebuia să fie, potrivit intenției folcloristului, un „corpus al literaturii populare”. Pentru adunarea materialului au fost trimiși pe teren numeroși culegători, în același scop T. alcătuind în 1898 un Chestionar
TOCILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290204_a_291533]
-
ediția a II-a revăzută, Ed. Enciclopedică Română, București, 1971, p. 70. 61. Înmormântarea lui Constantin Bacalbașa, Dimineața, an. 31, 9 februarie 1935, p. 3. notă asupra ediției (1987) Ediția Bucureștilor de altădată pe care o inaugurăm cu acest prim tom își propune să cuprindă în întregime lucrarea memorialistică a lui Con stantin Bacalbașa, tipărită la editura ziarului Universul, în patru volume, în anii 1927 (vol. I), 1928 (vol. II), 1930 (vol. III) și 1932 (pe copertă: 1933, vol. IV), la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sau, mai curând, fragmentar, lucrarea aceluiași autor Capitala sub ocupația dușmanului (1916-1918), apărută la Brăila în anul 1921. În măsura în care nu repetă amintiri cuprinse în lucrările menționate și numai dacă mai prezintă interes pentru lectorul de azi vom adăuga, în ultimul tom al acestei ediții, selectate din Adevărul, Adevărul literar și artistic, Universul și alte publicații periodice, câteva articole cu caracter memorialistic referitoare la vechiul București publicate de Constantin Bacalbașa în primele trei decenii și jumă tate ale secolului nostru. Bucureștii de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1932 (1933), cu în dreptarea unor greșeli de tipar prin confruntarea cu jurnalele în care amintirile au fost publicate pentru prima oară (în cazul volumului de față, Adevărul, din 1921-1922). Primul volum al ediției noastre nu reproduce în întregime primul tom al Bucureștilor de altădată, în care însemnările lui Bacalbașa ajung până la sfârșitul anului 1884; considerente de spațiu, dar, în același timp, și intenția de a încheia acest volum cu relatarea unor momente de răscruce din istoria țării noastre ne-au
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
notat între paranteze drepte (croșete): [ ] numai cuvintele sau chiar propozițiile lipsă din textele reproduse de Bacalbașa, omise de acesta, de cele mai multe ori, datorită unei inaderențe senine la un mod de lucru care presupune exigență științifică și meticulozitate. La sfârșitul fiecărui tom vom reproduce, în Addenda - operând selectiv, pentru a re ține numai acele detalii care ar mai putea interesa astăzi - unele fraze sau fragmente mai mari, eliminate de Bacalbașa cu ocazia pregătirii pentru publicarea în volum a textelor apărute în ziar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
9% din venituri), pentru ca să ajungă, în 1876, la căderea guvernului conservator, la 17 902 076,78 lei deficit (adică 22,06% din venituri) (Th.C. Aslan, op. cit.; Victor Slăvescu, Viața și opera lui Petre Mavrogheni, Academia Română, Memoriile secțiunii istorice, seria III, tomul XXI, mem. 19, ședința de la 27 ianuarie 1939, București, 1939). În patru ani, Petre Mavrogheni obținuse însă un spor al veniturilor bugetare de 20 de milioane lei (de la 70 de milioane la 90 de milioane lei). 78. Actorul Mihail Pascaly
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și II1, București, Imprimeria Statului, tipografia Antoniu Mănescu, 1875 (pe copertă 1874); Principie de filologie comparativă ario-europea cuprinzând grupurile indo-perso-tracic, grecoitalo-celtic și lato slavo-germanic cu aplicațiuni la istoria limbii române. Curs ținut la Facultatea de litere și filosofie din București, tom. I; Istoria filologiei comparative, București, 1875. 83. Înființată în decembrie 1875, din inițiativa unor liberali radicali (I.C. Brătianu, Emil Costinescu, Eugeniu Carada, P.S. Aurelian ș.a.), care investiseră și ei sume mo deste în acțiuni, Societatea de Asigurare „Unirea“ se voia
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a se adresa poporului român“), primind o motivație nesatisfăcătoare („Baronul Stuart scuzează această proclamațiune prin necesitatea de a anunța românilor în mod public că armata rusă n-a intrat cu gânduri dușmănești“) (Regele Carol I al României, Cuvântări și scrisori, tomul I, 1866- 1877, București, 1909, p. 518). 39. În Senat, Convenția cu Rusia a fost discutată și votată în ședința care a avut loc la 17/29 aprilie 1877, de la orele 9 seara la 3 noaptea. Discuția a fost într-
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
25 mai /6 iunie 1877: „Nu mai puteam rămânea privitori impasibili; nu voiam să fim tratați ca provincie turcească... Acum, armata mea are frumosul rol de a se bate pentru o idee“ - Regele Carol I al României, Cuvântări și scrisori, tomul II, 1877-1886, București, 1909, pp. 20-21) luându-se hotărârea de a se proclama cu orice risc independența țării. În acest sens deputatul liberalradical Nicolae Fleva a fost desemnat să interpeleze guvernul în ședința Adunării Deputaților din ziua de luni 9
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Prințul Carol i-a replicat însă cu fermitate că „pentru rezolvarea acestei cestiuni Europa singură poate fi forul suprem. Silința principală a Măriei-sale este de a păstra integritatea teritoriului, garantată de tractate...“ (Regele Carol I al României, Cuvântări și scrisori, tom. II, 1877-1886, București, 1909, pp. 22-23). Evenimentele inspiră pe Vasile Alecsandri care, în acele zile glorioase, este poetul epocii și al neamului. Nimeni nu era mai fericit înzestrat de la natură ca să cânte redeșteptarea vitejiei române și gloria clipelor de atunci
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
principele Carol îi scria soției sale, la 15/27 iulie 1877, de la Poiana: „Aceasta e adevărat; voi refuza necontenit a face acest serviciu de jandarm; pentru aceasta armata mea e prea bună“ (Regele Carol I al României, Cuvântări și scrisori, tomul II, 1877-1886, București, 1909, p. 42). 99. V. p. 319, nota 114. pod, unde s-au oprit. Soldații treceau, iar cei rămași pe mal nu mai conteneau cu urale și aclamații.100 Trupele din milițiile oltenești, puse sub comanda colonelului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dezlegare să citească. Avid de informații, se repede la ziarele adunate, vrînd parcă - scrie Drabkina - să le parcurgă dintr-odată. În același timp, roagă să i se trimită „150 de jurnale și reviste rusești, germane, englezești și italiene, (plus) două tomuri de Marx și Engels, Fenomenologia spiritului și știința Logicii de Hegel”. Nu se inventaseră încă buletinele de „sinteze”, de care beneficiază conducătorii de azi. Reîntors la Kremlin, Lenin manifestă aceeași voință de recuperare și în treburile restante. Din 2 octombrie
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]