KorAP: Find »[drukola/base=ton & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...84 85 86 ...909 >

22,705 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862

ieșire îl aștepta Toni, care când porniră spre casă, stătea lipit de piciorul lui, dar cu ochii ațintiți la coșul cu bunătăți. Ajuns în sufragerie, urmat îndeaproape de Toni, Petre puse panerul pe masă și începu să scoată darurile căpătate. Toni, care rămăsese tot la brânza și salamul de dimineață, la răspândirea miresmelor pe la nasul lui începu să se agite, cerându-și "partea". Petre îi făcu o porție din toate, o puse în castronul lui și urmări cu atenție cum dispare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
la brânza și salamul de dimineață, la răspândirea miresmelor pe la nasul lui începu să se agite, cerându-și "partea". Petre îi făcu o porție din toate, o puse în castronul lui și urmări cu atenție cum dispare felie după felie. Toni termină rapid și-ar mai fi vrut, dar Petre se gândi că totuși e păcat să dai ce-ai primit de pomană la un câine, fie el și Toni. Așa că mai scoase câte ceva din frigider, oferta fiind trecută cu vederea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
castronul lui și urmări cu atenție cum dispare felie după felie. Toni termină rapid și-ar mai fi vrut, dar Petre se gândi că totuși e păcat să dai ce-ai primit de pomană la un câine, fie el și Toni. Așa că mai scoase câte ceva din frigider, oferta fiind trecută cu vederea de mioritic. "Pofta-n cui", îi zise Petre, puse bunătățile "la fereală" și urcă să se întindă. După o noapte agitată, avusese în sfârșit o dimineață bună, gândind că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
căpătară proporții gigantice, Bucura devenind capitală de județ pentru început și sediul unor reprezentanțe industriale și financiare internaționale. Dimineața făcu un duș rece prelungit, acesta intrându-i în program pentru răcorirea fantasmelor de peste noapte. Luă micul dejun în compania lui Toni, de astă dată amicul având parte doar de "hrană pentru câini", adusă de la București, mirosul de chimicale nefiindu-i prea pe plac. Bău un nes, își luă carnetul de note și schiță un plan de discuții cu badea Ion și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
din nou să devină un om de afaceri energic și întreprinzător. Pe drum se întâlni cu Carmen. Tânăra era frumoasă, îmbujorată de ger. Bună ziua, domnule Petre, la mulți ani ! La mulți ani, Carmen. Încotro? Spre casă, domnul Petre. Mulțumesc pentru Toni și că ai avut grijă de casă. Ce faci mâine? Ce-am făcut și ieri, pe lângă casă... Badea Ion mi-a gătat mobila, știi și tu, da' dacă îmi vine familia n-am oale, n-am farfurii, pahare, n-am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
sau fiice. Cele mai scumpe erau pentru "prietene", comenzi șoptite și achitate în șoaptă, discret, cu fereală. Nu se gândea la șantaj, Doamne ferește, doar să-l ajute pentru o cauză a unor oameni uitați de lume. În prag îl aștepta Toni, care, cu manifestările lui de afecțiune, îi risipi preocupările. Gândind la ziua de mâine, o sună pe Camelia, pentru a o consulta cu privire la cumpărături. Vreau să merg mâine la Văleni, să mai cumpăr câte ceva pentru casă. Ce? Farfurii, pahare, oale

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
de la Bucura nu-i Peleș-ul! Găsesc eu ceva să se potrivească, nu vreau nici servicii Rosenthal, nici cristale, nici cearceafuri de mătase... O să-ți raportez mâine cum m-am descurcat. Informarea "șefei" fiind încheiată, Petre pregăti dejunul pentru el și Toni, trase o busuioacă și se culcă. Spera în câteva vise "lămuritoare" pentru bătăliile ce-l așteptau. Seara, în fața șemineului, unde ardeau parfumați niște butuci de brad, se gândi că, înainte de a începe "atacul" la București, trebuie să se vadă cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
un magazin de confecții, Carmen se opri în fața vitrinei, admirând o rochie tinerească, înflorată. Ce-ai rămas așa, statuie? Mă uitam la rochița asta. Îți place? Îmi! Hai să mergem! Du-te înăuntru și probeaz-o! Ți-o fac cadou, pentru Toni. Carmen intră, probă, Petre plăti. Nici nu costa mare lucru și merita să vezi bucuria din ochii fetei. Pe drumul spre Bucura, Petre îi povesti lui Carmen despre planurile sale. Spre surprinderea sa, aceasta îi spuse: Știu, domnule Petre! De unde

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
neputincios, mă simt în putere, iar domnul acela Alzheimer o să mai aștepte mult și bine. Visând așa la cele ce-l așteaptă, percepu parcă un scârțâit de zăpadă și pași grăbiți în sus și în jos. Nu le dădu atenție, Toni nu reacționă, așa că își văzu liniștit de gânduri. Peste ceva timp, iar scârțâit, iar pași, iar liniște. Deschise totuși ușa afară se întunecase, nu se vedea țipenie de om, dar pe masa mare din fața prispei văzu două papornițe și o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
Curios era că nu găsi nici o scrisoare, nici un bilet cu..., "din partea...". Doreau să-i mulțumească pentru gândul bun și să rămână anonimi. Cât mai stătu prin Bucura, coșurile și papornițele se adunau "anonim", îi făcu o parte generoasă și lui Toni, se ospăta și el pe săturate, pregăti o paporniță pentru București și restul puse la păstrat în frigidere. La București începură alergăturile notar, experți, întocmirea documentației, ministere, tribunal pentru înscriere... Telefoane, întâlniri, mese la restaurante... Îl ajutară mult cărțile de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
Ce bucurie să stai la umbra unui copac! Sădise un nuc în spatele casei și sub el pusese o băncuță. Nucul crescu repede și-i plăcea să stea acolo, să privească spre pădure. Nu-i plăcuse niciodată singurătatea, chiar dacă era cu Toni. Nu se plictisea, mereu își găsea ceva de lucru. Ba în livadă, ba la gard, ba prin sat, la sfat cu oamenii..., dar totuși viața e făcută ca să fie trăită în familie sau cel puțin în doi. Deodată își aminti

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
să vină aici. Sunt fructele, e pădurea... De Paști vom fi cu toții împreună! Am stabilit! Vin Camelia, fetele, vine și "amiralul". Cum până la Paști mai era puțin, începu febra pregătirilor. Pe verandă, cu parfumul pomilor înfloriți invadându-i simțurile, cu Toni picotind la picioarele sale, începu metodic să-și treacă, în caietul de note, "acțiunile", meniurile pe zile, cumpărăturile... În lipsa lui sosiseră saltelele, pe care le puse fiecare la locul ei, aranjă cearșafurile, pernele, plăpumile și păturile. În bucătărie orândui "inventarul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
pe Sanda Marin, trecu la execuție. N-a fost ușor, dar în final ce-a ieșit nu era rău de loc: borșul avea chiar gust de borș, friptura de miel și purcelușul nu s-au ars, ieșind rumenite și apetisante, Toni, care asistase la "proceduri", dând aprobator din coadă. Dădu peste tot cu aspiratorul, puse fața de masă, aranjă băile... Carmen îi adusese și primele flori de grădină pe care le așeză într-un ulcior smălțuit. Pe masă puse și câteva

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
cum spun specialiștii, i se păru că totul este foarte bine. După-amiază vopsi ouăle, le lăsă să se răcească și apoi le dădu "lustru", pierdu ceva timp să-și curețe mâinile de vopsea, mai aranjă una-alta, permanent urmărit de Toni, care își dădea seama că se întâmplă ceva deosebit și că va avea și el parte de ceva pe cinste! A doua zi dimineață, de Sâmbăta Mare, îl auzi pe Toni lătrând. Deodată, pe potecuță, văzu urcând fetele cu Camelia. Cărau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
mâinile de vopsea, mai aranjă una-alta, permanent urmărit de Toni, care își dădea seama că se întâmplă ceva deosebit și că va avea și el parte de ceva pe cinste! A doua zi dimineață, de Sâmbăta Mare, îl auzi pe Toni lătrând. Deodată, pe potecuță, văzu urcând fetele cu Camelia. Cărau niște cutii mai mari și mai mici. Ce bucurie! Petre le ieși în întâmpinare, o îmbrățișă pe Camelia, o sărută pe Alice, fata mai mare și pe Ana, fata cea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
Ce regret eu este că nu m-am bucurat de adolescența voastră. Am muncit, am muncit... Hai să te duc la locul meu favorit. În spatele casei am pus o băncuță mică, sub un nuc. Bine, hai acolo. Acolo îi aștepta Toni, lungit în fața garajului, ca și cum ar fi vrut să păzească mașinile. Se ridică alene, se lipi de Petre, apoi se așeză la picioarele Anei. Ce repede te-ai împrietenit cu el! E un câine mare, frumos, cu ochi inteligenți. E un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
de mare" cum e, cum e programul, cum sunt "superiorii", când o să plece cu Bricul "Mircea"... Radu se revanșă cu un șir de comentarii la adresa "domnișoarei doctor". În sfârșit, toți îl asaltară pe Petre cu întrebări privind casa, livada, pe Toni. Aflaseră de proiectele de viitor și doreau să știe ce va face, de unde bani, ce zic oamenii, dacă vor putea și ei să ajute în vreun fel... Și uite așa trecură ceasuri bune și înainte de miezul nopții se îmbrăcară și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
cu ștergarul... Apa, oul și banul de argint semnificau curăția, legătura cu Mântuitorul și norocul în viață. Petre le spunea la fiecare "Hristos a înviat" și ei îi răspundeau "Adevărat a înviat". "Familia" a mai rămas prin livadă, supravegheată de Toni, admirând pomii înfloriți, albinele și gâzele, iar Petre se retrase pentru a pregăti prânzul. Acum li s-au schimbat fețele văzând atâtea bunătăți pe masă: drob, caș cu ceapă verde și ridichi, ciorbă de miel, friptură de miel cu pepene

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
mâncară, căutând să-și dreagă amintirea verdețurilor de la sosire. După biserică și masa de prânz, familia începu să renască. Stăteau ore în șir la taclale pe verandă, seara, în fața șemineului cu butuci de brad înmiresmați, ziua "copiii" se jucau cu Toni prin livadă. Dimineața din a doua zi de Paște, Petre le propuse să meargă "în excursie", în pădure, propunere acceptată de toți cu aplauze. Luară niște pături, un coș cu "de-ale gurii" și, cu Toni după ei, o porniră

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
copiii" se jucau cu Toni prin livadă. Dimineața din a doua zi de Paște, Petre le propuse să meargă "în excursie", în pădure, propunere acceptată de toți cu aplauze. Luară niște pături, un coș cu "de-ale gurii" și, cu Toni după ei, o porniră la drum. Era răcoare și frumos printre brazi, adia un vânticel de primăvară și păsările se întreceau în cântări. Orășeni închiși între betoane, de mult nu avuseseră parte de o asemenea bucurie. Fetele culegeau flori, i-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
păsările se întreceau în cântări. Orășeni închiși între betoane, de mult nu avuseseră parte de o asemenea bucurie. Fetele culegeau flori, i-au făcut Cameliei o coroniță, au găsit și câteva ciuperci, pe care le expuneau la expertiza nasului lui Toni, pentru a vedea dacă nu sunt otrăvitoare. S-au așezat într-o poieniță scăldată în soare, au așternut paturile și iar s-au înfruptat din coșul cu bunătăți. Toni a limpezit locul de resturi și, cum apăruseră câțiva norișori, s-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
și câteva ciuperci, pe care le expuneau la expertiza nasului lui Toni, pentru a vedea dacă nu sunt otrăvitoare. S-au așezat într-o poieniță scăldată în soare, au așternut paturile și iar s-au înfruptat din coșul cu bunătăți. Toni a limpezit locul de resturi și, cum apăruseră câțiva norișori, s-au întors acasă, fericiți de buna primire ce le-o făcuse pădurea. Fiind cu toții cam osteniți de drumul prin pădure, au hotărât "să se întindă" puțin, urmând să se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
la masă, unde îi aștepta, întins maiestuos, pe un fund mare de lemn, purcelușul de lapte, rumen și apetisant, cu mărul tradițional în gură. Petre pregătise și un ceaun cu cartofi prăjiți și murături, așa că din purcel, spre disperarea lui Toni, n-a mai rămas mare lucru. Și uite așa trecea timpul, cu amintiri, cu glume, cu plimbări în livadă și în pădure și, bineînțeles, cu mese-surpriză. După apropourile făcute lui Petre pentru "verdețurile" din prima zi, nu mai pridideau acum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
au un sfârșit, în dimineața celei de a patra zi "musafirii" erau gata de plecare. "Copiii" mai că dădeau în plâns, Camelia, încerca să-și stăpânească emoțiile, deși și ea căuta să-și îndrepte privirea în altă parte. Până și Toni trăia trist momentul despărțirii. "Amiralul" mergea până la București și Petre le umpluse portbagajul cu de toate, "să aibă până la Înălțare"! Când să plece, în poartă apăru părintele Haralambie cu un băiat de la biserică ce ducea ditamai papornița. Am aflat, domnu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
treceți să-mi binecuvântați casa! O să vin duminică după slujbă! Despărțirea de Camelia și copii a fost cu lacrimi, cu jurăminte că o să vină cât mai des... Pe potecuța spre casă, Petre pășea cu pas greu și apăsat, urmat de Toni, cu coada între picioare. Simțea că mai câștigase o bătălie, că mai obținuse o victorie minunată: își regăsise familia și familia îl regăsise pe el! Zilele următoare și le petrecu în livadă, cu Toni alături, cercetând cum s-au prins

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]